Delfinul  – un mamifer inteligent terestru

    Oricine i-a văzut a fost încântat de formidabila lor energie şi de inteligenţa lor remarcabilă. Drăgălăşenia şi atitudinea lor plină de umor îi face pe copii foarte bucuroşi, iar pe adulţi – să redevină copii. Se pare că graţia acestor animale ne ating undeva în profunzimea sufletului. Întâlnirea cu delfinii declanşează o gamă largă de transformări, de la sentimente euforice până la uluitoare vindecări, atât fizice cât psihice.

    Din timpurile de demult circulă numeroase istorii despre delfini. Unele par de-a dreptul fantastice. Astfel, o legendă din Grecia antică vorbește despre un delfin, care în fiecare zi îl lua în spinare pe un băiețel, pentru a trece cu el golful pînă la școală și înapoi. S-a întâmplat, însă, că băiatul s-a îmbolnăvit și a murit. Delfinul l-a tot așteptat zile întregi la locul știut, pînă când a murit de dorul micului său prieten. Unul dintre vechii istorici greci povestește că delfinii ajutau pescarii, mânându-le peștii în plase și primind ca recompensă pentru această muncă bucăți de pâine muiată în vin.

   Un delfin, pe care oamenii îl botezaseră Pelorus Jack, călăuzise în decurs de treizeci de ani navele marine prin golful Amiralității spre Noua Zeelandă. Pentru protecția lui fusese decretată o lege specială.

   Delfinii sunt mamifere ce trăiesc în grupuri a câte 15-40 indivizi și sunt întâlniți în toate oceanele lumii, însă îndeosebi în Oceanul Atlantic și Pacific. Cu toate că pot sta o perioadă de timp sub apă, ei trebuie să iasă și la suprafață pentru a-și acumula oxigenul necesar. Dacă vre-unul dintre ei cere ajutor , ceilalți aleargă de zor, îl ridică din ambele părți în sus, ca el să poată respira. Aceste mamifere sunt cunoscute pentru conexiunea pe care o stabilesc cu oamenii, dar și pentru că sunt cele mai prietenoase animale marine.

    Adesea în corpurile delfinilor , în urma disecțiilor, se găsesc rămășițe ale membrelor inferioare care dovedesc faptul că ei au fost cîndva mamifere terestre.

   În timp ce doarme, delfinul își oprește doar jumătate din creier împreună cu ochiul aflat pe partea opusă. Cealaltă jumătate a creierului rămâne trează dar la un nivel scăzut de vigilență. Această parte este folosită pentru a se păzi de prădători, obstacole și alte animale din jur. De asemenea, semnalează momentul în care trebuie să se ridice la suprafață pentru a respira. După aproximativ două ore, animalul va inversa acest proces, odihnindu-se pe partea activă a creierului și trezind acea parte care doarme.

   În general, delfinii sunt activi noaptea târziu, profitând de acest moment pentru a se hrăni cu peștii care atunci ies din adâncuri. Ei nu pot mesteca. Dacă ai văzut vreodată un delfin mâncând, poate că ai observat că înghite hrana întreagă. În schimb, își folosește dinții pentru a prinde prada. Uneori, o scutură sau o freacă de fundul oceanului ca s-o rupă în bucăți mai mici. O teorie explică faptul că delfinii au renunțat la mestecat deoarece erau nevoiți să consume repede peștii, înainte ca aceștia să se poată îndepărta. Faptul că nu își mestecă prada le permite să se asigure că aceasta nu scapă. Gura delfinului are între 12 şi 200 de colţi şi nu îşi pierde nici unul pe întreaga durata a vieţii.

   Delfinii respiră prin plămâni și nu prin branhii. Ei nu depun icre, ci nasc pui vii, care sunt alăptați ca în cazul oricărui mamifer. Laptele acestor cetacee este unul dintre cele mai bogate cunoscute științei, conținând 40% de grăsimi și 10-14% de proteine. Femelele ,,fluieră’’ zile întregi după ce dau naștere puiului, astfel încât acesta să-și poată recunoaște mama. Delfinul este unicul mamifer care se naște ieșind cu coada și nu cu capul. După naștere, pentru o perioadă de până la o lună, puii nu dorm absolut deloc. Cercetătorii cred că acesta este un avantaj, puii reușind astfel să fugă de prădători, să păstreze o temperatură crescută a corpului până când acumulează grăsime și chiar și să încurajeze creșterea creierului.

   Delfinii sunt considerați a fi cele mai inteligente mamifere marine. Diferitele studii făcute pe creierul delfinilor au dus la concluzia că, sub raportul cerebralizării, ei se situează pe primul loc după om.

   Le place muzica, dovada că ei se pot dresa cu uşurinţă în delfinării şi folosiţi la circuri. Adesea, aceste animale inteligente reuşesc să reproducă bine vocea şi chiar cuvintele dresorului.

   Delfinii, în mod obișnuit, sunt foarte comunicativi, dar în captivitate încep să surzească și greutatea cerebrală scade cu până la 30 %.Ei devin agresivi în momentul în care oamenii încearcă să-i mângâie excesiv.

   India, Costa Rica, Ungaria și Chile sunt țările în care a fost interzisă ținerea delfinilor în captivitate. Indienii consideră delfinii ,,o personalitate sau un om de o altă origine decât homo sapiens’’. Respectiv, orice ,,personalitate’’ trebuie să aibă drepturi și nu poate fi exploatată în scopuri comerciale. Oamenii de știință care au analizat comportamentul acestor animale spun că e foarte greu să delimitezi intelectul uman și emoțiile de natura delfinilor.

   Tursiops truncatus este cel mai inteligent dintre speciile de delfini și cel mai adecvat pentru procesele de instruire. El constituie un subiect excelent de cercetare. Se adaptează foarte bine în captivitate și chiar se reproduce în aceste condiții.

   Limbajul corpului la delfini corespunde în multe privințe cu comunicarea verbală la om. Interacțiunea dintre delfini și oameni îi influențează pozitiv pe cei din urmă, în deosebi psihicul copiilor. La această concluzie au ajuns specialiștii britanici încă în 1978.  De atunci a început să se dezvolte ,,delfinoterapia’’. Înotul supravegheat alături de delfini este folosit tot mai des ca metodă curativă. Acum aceasta este aplicată în cazul diferitor boli fizice și psihice, inclusiv în cazul autismului.Înotul cu delfinii elimină durerile cronice, ridică imunitatea și le dezvoltă copiilor vorbirea.

   Delfinii au reprezentat întotdeauna o sumă de calităţi pozitive: inteligenţă, frumuseţe, bucurie de a trăi, armonie, forţă, libertate, dragoste pentru muzică, fidelitate şi loialitate.

   Delfinii sunt considerați simbol al norocului. In simbolismul creştin delfinul înseamnă mîntuire şi reînviere.

   Dacă doriți să aflați mai multe informații despre acest mamifer drăgălaș lecturați cărțile ,,Insula delfinilor albaștri’’ de Scott O’dell, ,,Delfinul’’ de George Meniuc, enciclopedia ,,Balene și Delfini’’.

Realizat: Irina Haraz, bibliotecar