Lectura ca abilitate de viaţă

,,Lectura este unicul mijloc prin care putem aluneca,

uneori involuntar, în pielea, vocea sau sufletul altcuiva”. 

Joyce Carol Oates

Nu există plăcere mai mare decât cititul și că o carte este un dar la existență. Indiferent de gusturile literare, lectura trebuie să facă parte din viețile noastre deoarece prin intermediul ei reușim să ne lărgim perspectiva asupra lumii, ne sprijină dezvoltarea personală, ne hrăneşte spiritul și imaginaţia, ne motivează și ne încurajează întotdeauna, fiind alături de noi pe parcursul vieții.

Lectura sau cititul este un proces cognitiv complex de decodare a simbolurilor cu scopul de a construi sau de a deriva sens și înțelegere. Lectura dezvoltă limbajul, este folosită pentru comunicare, în schimbul de informații și idei. Interacțiunea dintre text și cititor este modelată de cunoștințele, experiențele, atitudinile și limba comunității de unde provine cititorul, de poziționarea lui din punct de vedere cultural și social. Procesul de lectură necesită o preocupare continuă care se dezvoltă și rafinează în timp. În plus, cititul necesită creativitate și analiză critică.  Lectura este un proces complex și de aceea nu poate fi limitată la a avea doar o interpretare sau două. Lectura nu are reguli concrete. Ea permite cititorilor să își creeze propriile interpretări. Acest proces de interpretare permite o explorare profundă a textelor. Cititorii folosesc o multitudine de strategii de lectură pentru a-i ajuta în procesul de decodare și de înțelegere. Cititorii pot folosi indicii contextuale pentru a identifica sensul cuvintelor necunoscute. Cititorii integrează cuvintele pe care le-au citit într-o schemă de cunoștințe acumulate.

Pentru a se putea realiza lectura, este necesar să existe un contrast bun între litere și fundal, este necesară folosirea unui font cu dimensiunea potrivită. Pe un ecran de calculator, este important ca linie de text să poată fi văzută întreagă, fără a necesita derularea imaginii de pe ecran.

Viteza de citire a fost folosită ca o măsură în cercetări pentru a determina efectul unor intervenții asupra vederii umane. Cochrane Systematic Review a folosit viteza de citire în număr de cuvinte pe minut ca principal rezultat atunci când a comparat diferite resurse pentru lectură folosite de adulți cu deficiențe de vedere.

Acvitatea creierului la copii mai mari și la tineri poate prezice modul în care li se vor dezvolta abilitățile de citire. Modul în care se dezvoltă zonele ortografice și fonologice din creier sunt importante pentru citire. Copiii mici care au o capacitate  mai mare de procesare a caracteristicilor fonologice ale cuvintelor au abilități de citire mult îmbunătățile față de copiii mai mari care se concentrează pe reprezentarea ortografică a cuvintelor. 

Există mai multe tipuri și metode de lectură, care pot fi folosite pentru diferite materiale și scopuri:

Cititul este un proces intensiv în care ochiul se mișcă repede pentru a asimila textul. Foarte puțin din text este însă văzut cu exactitate. Pentru a înțelege procesul de citire este necesar să se înțeleagă percepția vizuală și mișcarea ochilor.

Lectura silențioasă sau subvocalizată combină lectura vizuală cu vocalizarea silențioasă. Cei interesați de viteza cu care se citește susțin că acest mod de a citi este lent și încetinește înțelegerea textelor. Există însă studii care îi contrazic, mai ales când e vorba de texte dificile. 

Viteza de citire este o colecție de metode care contribuie la creșterea vitezei de citire semnificativă în înțelegere sau memorare. Metodele includ trecerea superficială peste sau trunchierea cuvintelor dintr-un corp de text pentru a crește viteza de citire. Această colecție de metode este strâns legată de viteza de învățare.

Corectura este o lectură făcută în scopul de a detecta erori tipografice. Odată învățată corectura se poate face rapid iar corectorii profesioniști dobândesc de obicei capacitatea de a o face la viteze mari, mai repede pentru unele tipuri de texte decât pentru altele. În același timp ei pot să-și suspende înțelegerea textului în timp ce fac corectura, cu excepția cazurilor când este necesar să selecteze între mai multe cuvinte posibile ca soluții pentru o eroare tipografică.

Recitirea este citirea unei cărți de mai multe ori. „Nu poți citi o carte: o poți doar reciti,” a spus Vladimir Nabokov. Se consideră că re-citirea aduce beneficii sănătății mintale, contribuind la o legătură emoțională și auto-reflecție mai profunde, față de prima lectură, care se axează mai mult at pe evenimente și pe intrigă.

Lectura cărților și scrisul sunt unele dintre activitățile care  stimulează creierul și care s-a dovedit că încetinesc declinul cognitiv la vârstele înaintate. Oameni care au participat la mai multe activități de stimulare mentală în timpul vieții lor, au un ritm mai lent de declin al memorie și al altor capacități mentale. Lectura de plăcere a fost legată de o creștere a progreselor cognitive pentru dezvoltarea  vocabularului și matematică în timpul adolescenței. Mai mult,  beneficiile cognitive ale lecturii continuă pe tot parcursul vieții.

Lectura de seară aduce beneficii prin calmarea nervilor, prin eliminarea excesului de sunet și de stimuli vizuali, având ca rezultat un somn mai bun.

Cititul de pe hârtie și de pe unele ecrane necesită mai multă lumină decât multe alte activități. Prin urmare, posibilitatea de a face acest lucru confortabil în cafenele, restaurante, autobuze, stații de autobuz sau în parcuri variază în funcție de lumina existentă și de ora din zi.

Cititul de pe ecrane care au propria lor lumină este mai puțin dependent de lumină externă, dar ar putea fi ajutat de existența unei lumini externe. Pentru a controla ceea ce se vede pe ecran (derulare, datul paginii, etc.), un ecran tactil sau o tastatură iluminată pot reduce dependența  de o lumină externă.

Oamenii de știință presupun că citirea cu voce tare (în latină clare legere) a fost o practică obișnuită în antichitate și că a citit în tăcere (legere tacite sau legere sibi) era ceva neobișnuit.

Lectura a fost şi rămâne una dintre cele mai frecvente tipuri de agrement. În prezent, cartea este înlocuită din ce în ce mai mult cu dispozitive electronice (smartphone-uri, tablete, laptopuri, televizoare şi playere audio). Dacă comparaţi citirea unei cărţi cu alte modalităţi de a obţine informaţii, aceasta le depăşeşte considerabil în utilitate, deoarece mai multe secţiuni importante ale creierului uman vor activa imediat, consolidând astfel potenţialul mental.

Sofroni Natalia, şef-sector