Filosofia stoicismului în dezvoltarea personală.

   INTRODUCERE

  Stoicismul este un curent filosofic care îşi are începutul în secolul al III-lea î.Hr., în Atena Greciei Elenistice, apoi capătă amploare şi în Roma antică. El s-a dezvoltat, având originea în filosofia cinică  fondată de Antisthene, un discipol al lui Socrate.

    Numele STOICISM derivă de la stoa poikile , coloane verticale înălțate în piaţa târgului. Sub ele își ținea lecțiile Zenon, care se consideră primul stoic.Ai doilea sens  al  stoa, care de fapt a devenit o metaforă,  este de  a sta în picioare vertical, de a fi vertical în viaţă, în pofida testărilor şi greutăţilor vieţii.

   Marii reprezentanţi ai stoicismului îmbrâţisează toate păturile societăţii: de la rob la împărat.

    În zilele noastre stoicismul este privit ca un curent  cu o perspectivă de dezvoltare strălucită. Cum se evidenţiază în lucrarea  Stoicismul azi. Fragmente alese I (ediție de antologie de texte  coordonată de Patrick Ussher,  Editura Seneca, București, 2020.):

În lumea contemporană, ideile stoice sunt preluate de psihoterapie, de terapia cognitiv-comportamentală și, în general, dau dovadă de o extraordinară valoare practică pentru conduita individuală. Această branşă a filosofiei aplicate îndeamnă la armonie în iubire și fericire, la ajutor reciproc și viață plină de dragoste (Stephen J. Costello).

   Acest curent filosofic rămâne atractiv deoarece a încercat să răspundă practic la toate întrebările-cheie cu care se ciocnesc oamenii de-a lungul vieţii lor, de-a lungul tuturor secolelelor omenirii.

    Iată aceste întrebări:

Cum să fim? Cum să trăim? Cum să ne trăim din plin viaţa? Cum să trăim în armonie cu lumea şi natura ce ne înconjoară?

Cum să fim fericiţi?

Cum să trecem peste dificultăți și eșecuri?

Cum să facem față loviturilor destinului?

Cum să facem faţă emoţiilor negative?

Cum să ne stăpânim furia? 

Cum să ne cultivăm stăpânirea de sine?

Cum să ne gestionăm timpul?

Cum să  ne gestionăm puterea?

Cum să  ne gestionăm succesul?

Cum să lucrăm la bunăstarea noastră morală și spirituală?

Care sunt regulile care trebuie respectate cu lumea din jur?

Cum trebuie tratate alte persoane?

Cum să ne pregătim pentru testul final – momentul morții?

 Cum să ne orânduim viețile după logos-ul divin care pătrunde toată creația? etc.

     La o căutare pe Google, putem descoperi mii de postări despre stoici şi filosofia lor. La fel, vom descoperi multe comunități online dedicate studierii stoicismului. Așa cum scrie Thomas Oppong, fondator Alltopstartups: „Stoicismul a avut o creștere fenomenală în cultura populară din ultimii ani. Aşa multe site-uri dedicate aceastei filosofii vorbesc cu o ardoare care seamănă a credință religioasă, în sensul bun al cuvântului”. https://www.thriveglobal.ro/stories/lectii-de-la-filozofii-antici-pe-care-le-poti-aplica-in-viata-de-zi-cu-zi/

Dar de ce? Ce este așa special în această filosofie, încât a devenit atât de populară?

   Iată ce scrie pe situl dailystoic.com: „Pentru acei dintre noi care ne trăim viața în lumea reală, există o ramură a filosofiei creată doar pentru noi – stoicismul . Este o filosofie concepută pentru a ne face

mai rezistenți,

mai fericiți,

mai virtuoși și

 mai înțelepți –

și, ca urmare, oameni mai buni, părinți mai buni și profesioniști mai buni”. 

    Stoicismul a fost firul comun al multor dintre marii lideri ai istoriei. A fost practicat de regi, președinți, artiști, scriitori și antreprenori. Marcus Aurelius, Frederick cel Mare, Montaigne, George Washington, Thomas Jefferson, Adam Smith, John Stuart Mill, Theodore Roosevelt, generalul James Mattis https://dailystoic.com/what-is-stoicism-a-definition-3-stoic-exercises-to-get-you-started/

    În prezent acest curent este apreciat și cultivat  de către starurile din domeniul antreprenoriatului, ca Bill Gates, Elon Musk, Warren Buffet, Jeff Bezoshttps://www.thriveglobal.ro/stories/lectii-de-la-filozofii-antici-pe-care-le-poti-aplica-in-viata-de-zi-cu-zi/

      Învățătura centrală a stoicismului este morala derivată din înseși legile universului şi ale naturii sau, mai exact: universul este guvernat de legi absolute care nu admit excepții, iar esențialul naturii omului este rațiunea lui, Ea, raţiunea, poate asimila şI trăi după aceste legi universale.

   Pentru stoici totul este dirijat de „logos”. Pentru unii logos-ul întruchipează un Dumnezeu, pentru alții – legile fizice ale naturii, ori energia, ori haosul universului. Totul e împrumutat de la acest univers. Masa din univers apare și dispare, însă bunătatea rămâne, și asta ar fi o cheie a împlinirii sufletești.— o putere cosmică care dictează totul din împrejur. Noi nu avem control asupra logos-ului, de aceea trebuie să ne mulțumim cu ce avem, în același timp având o atitudine proactivă în viață, adică să nu ne facem victime. https://podcastmeditatii.com/blog/2019/11/10/5-sfaturi-stoice-pentru-o-viata-mai-buna

Stoicii promovează 4 virtuți majore

  1. Cumpătarea, stăpânirea de sine
  2. Curajul
  3. Dreptatea
  4. Înţelepciunea practică, dedusă din viaţa cu raţiune

     Acestea sunt doar  unele idei, sfaturi, metode propuse de stoici, atractive și  în ziua de azi. Mi s-au părut foarte interesante şi utile 4 idei culese şi îngrijite cu drag de Luisa Ene:

1.    Ceea ce tulbură pe oameni nu sunt lucrurile, ci ideile pe care şi le fac ei despre lucruri, spunea  Epictet. La fel Seneca scria: Sunt mai multe lucruri, Lucillus, capabile să ne îngrozească decât să ne vatăme; suferim mai mult în imaginație decât în realitate. […] Ce te sfătuiesc este să nu fii nefericit înainte ca o criză să vină; fiindcă este foarte posibil ca acel pericol care te-a speriat, care te-a amenințat, să nu vină niciodată; și cu siguranță nu a venit încă”.

Este incredibil și o dovadă clară că în spatele cuvintelor este vorba de magie, faptul că Seneca a reușit să comprime într-o singură propoziție o filosofie profundă, și atât de utilă pentru sufletele noastre. În mai puțin de 10 cuvinte, a exprimat atât de bine ideile după care ar trebui să ne ghidăm în viață, precum: nu are rost să suferim pentru lucruri care s-au întâmplat deja, pentru că nu mai sunt, sau care urmează, pentru că nu s-au întâmplat încă; totul e în imaginația noastră și doar de noi depinde să ne calibrăm sentimentele; experiențele neplăcute sau dureroase prin care trecem sunt de cele mai multe ori insuportabile doar în imaginația noastră – în realitate suntem echipați pentru a le face față mult mai bine decât ne imaginăm; obstacolele din calea fericirii noastre nu sunt problemele în sine, ci felul în care le percepem”, Luisa Ene.

2.    Țelul năzuințelor tale, și anume lipsa oricărei frământări, este frumos, măreț și apropiat de zei. Vom căuta deci să aflăm în ce chip sufletul poate urma un drum neted și prielnic, și anume cum poate fi el îngăduitor cu sine însuși și cum să se contemple cu plăcere. Această plăcere să nu se sfârșească nicicând: sufletul să se afle necontenit într-o stare blândă, fără să se aprindă vreodată și fără să deznadajduiasca. Aceasta va fi adevărata liniște. Să căutăm în jurul nostru calea spre acest țel.

3.    Ești nevătămat nu dacă nu primești lovituri, ci dacă ele nu te rănesc. (…) Află deci că un înțelept e mai vrednic de acest nume dacă loviturile primite nu-i fac niciun rău, decât dacă nu primește nici o lovitură. L-aș numi erou pe bărbatul neînfrânt în luptă și nu pe cel dezmierdat de tihnă. (…) Există pietre a căror tărie este neînvinsă de fier; oțelul nu poate fi tăiat, șlefuit și modelat, căci retează lesne orice unealtă. Sunt lucruri care nu pot fi mistuite de foc, ci în mijlocul văpăilor își păstrează tăria și forma. În sfârșit, stâncile pătrund adânc în mare și despică valurile, fără a vădi vreun semn de măcinare. Deopotrivă, sufletul înțeleptului e dârz și adună în el atâta putere, încât nici o vătămare nu îl clintește.

4.    Dar libertatea nu înseamnă să nu pățești nimic. Ea înseamnă să-ți înalți spiritul deasupra umilirii și să-l faci singurul izvor al bucuriilor tale. Nu trebuie să duci o viață tulburată sau înfricoșată de râsul sau vorbele oricui. https://carticafeasitutun.ro/invata-sa-traiesti-cu-sens-curaj-si-demnitate-seneca/

Participanţii au apreciat mult metodologia şi tehnicile stoicilor şi s-au încărcat cu energie si idei benefice ale acestui curent filosofic.

   Acest mic studiu de introducere în stoicism, a îndemnat participanţii să recurgă la continuarea cercetărilor şi descoperirilor înţelepciunii în stoicism, să studieze mai profund tehnicile şi metodele dezvoltării personale citind şi analizând operele care stau la baza filosofiei stoice: atît antice, cât si moderne.

Autor: Igor Fonari, doctor în filosofie, psiholog, colaborator al bibliotecii „Ștefan cel Mare şi Sfânt”