Folosește-ți inima pentru a învinge bolile cardiovasculare!

   Ziua Mondială a Inimii este sărbătorită în fiecare an pe 29 septembrie. Ziua Inimii face parte dintr-o campanie internațională de sensibilizare cu privire la prevenirea bolilor de inimă și a accidentelor vasculare cerebrale.

   Federația Mondială a Inimii a constatat că bolile de inimă și accidentele vasculare cerebrale sunt principala cauză de deces din lume, ucigând 17 milioane de oameni în fiecare an – mai mult decât victimele cancerului, HIV și SIDA și malaria. Mâncatul în exces, lipsa exercițiilor fizice, dietele nesănătoase și tensiunea arterială ridicată, nivelul colesterolului și al glucozei sunt factori care pot declanșa boli de inimă și care ne amenință propria viață și pe cea a celor dragi. Ținerea sub control a stresului este, de asemenea, un element important de prevenire a bolilor cardio-vasculare. Stresul s-a dovedit a fi, alături de afecțiunile psihice precum depresia, anxietatea sau tulburarea bipolară, motivul principal al apariției bolilor cardiace în rândul tinerilor și adulților. Ziua Inimii a fost instituită pentru a transmite mesajul că problemele cardiace pot fi prevenite.

   Prima Zi Mondială a Inimii a avut loc în anul 2000. De atunci, lideri din întreaga lume s-au angajat să reducă mortalitatea mondială cauzată de bolile netransmisibile cu 25% până în anul 2025. 

   Din anul 2004, UEFA a devenit partener al Federaţiei Internaţionale a Inimii. Cu sprijinul forului fotbalistic european, anual se organizează diferite manifestări pentru a informa populația cum să prevină bolile cardiovasculare, precum și condițiile care pot proteja populația de această boală.

   Campania globală anuală „Ziua Mondiala a Inimii” este una dintre inițiativele susținute și de Federația Moldovenească de Fotbal, care are drept scop promovarea unui stil de viață activ și sănătos prin participarea la activități fizice periodice, cum ar fi fotbalul, precum și adoptarea unei alimentații mai sănătoase pentru a reduce riscul de obezitate și bolile cardiovasculare.

   Pentru a preveni apariţia bolilor cardio-vasculare venim cu unele recomandări:

-Menţineți-vă greutatea cât mai aproape de cea normală, iar dacă fumați, faceți tot ce vă stă în putere pentru a renunța;

-Limitați consumul de alimente care au un conținut scăzut de nutrienți, cum ar fi prăjiturile, chipsurile, snacksurile și alte alimente procesate. Acestea contribuie la apariția obezității, care este un factor important de risc pentru bolile cardio-vasculare;

-Folosiți mai multe alimente cu conținut ridicat de fibre și de nutrienți, dar care să aibă calorii puține, cum ar fi legume, fructe, cereale integrale;

-Reduceți din alimentație aportul de grăsimi animale saturate și de grăsimi hidrogenate, care ar putea crește nivelul colesterolului;

-Alegeți grăsimile de bună calitate din nuci și semințe cum ar fi migdalele, nucile, semințele de floarea-soarelui și de dovleac, care conțin acizi grași Omega 3 și vitaminele B;

-Faceți sport în mod regulat;

-Străduiți-vă să controlați nivelul de stres, modul în care vă manifestați furia și frustrările, manifestându-vă sentimentele într-un mod pașnic. Încercati să aveți lângă dumneavoastră persoane cu care să vă înțelegeți bine și pe care vă puteți baza;

-Vizitați medicul specialist în mod regulat. Fără teste periodice, nu sunteți conștienți de riscurile la care sunteți expuşi. Screeningurile periodice vă vor ajuta să aflați ce fel de tratament este nevoie pentru a îndepărta o posibilă condiție medicală;

-Lipsa frecventă a somnului poate duce la creșterea tensiunii arteriale. Deși simptomele nu sunt evidente, mai ales în cazul tinerilor, lipsa de somn poate duce în cele din urmă la îmbolnăvire.

   Ziua Mondială a Inimii este marcată anual în data de 29 septembrie, la nivel internaţional, sub patronajul Federaţiei Mondiale a Inimii, a OMS şi a UNESCO, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare, de către populația de pe întregul glob, a factorilor de risc ce duc la apariţia bolilor cardiovasculare şi să determine o schimbare în atitudinea oamenilor faţă de problema adoptării unui stil de viaţă sănătos.

Irina Haraz