– Stimată Doamnă Lilia Gamarța, de ziua Culturii Naționale, Biblioteca „Ștefan cel Mare și Sfânt” este un loc de întâlnire pentru toți cei care vor să-l cunoască și să îl simtă aproape pe geniul literaturii noastre, Mihai Eminescu. Și în acest an, așa cum a devenit deja o tradiție, în sectorul Botanica al capitalei au avut loc diverse activități. Vă propun să facem un mic bilanț.
– Da, ziua de 15 ianuarie este un prilej în plus de a-l comemora, a-l cunoaște și de a-l promova pe marele nostru poet național. Anume în organizarea unor asemenea evenimente, care să le trezească utilizatorilor bibliotecii dorința de a studia, de a cunoaște mai profund cultura națională, operele înaintașilor noștri, ne vedem scopul și misiunea noastră. De ziua marelui Eminescu și a Culturii Naționale românești, filiala „Ștefan cel Mare și Sfânt” a BM „B.P. Hașdeu” a organizat mai multe activități. Printre acestea menționăm recitalul de poezie și cântece, susținut cu inspirație de elevii liceul teoretic „Mircea cel Bătrân”; participarea la programul „Citim Eminescu”, ediția a IX-a, organizată cu acest prilej de Centrul Academic Internațional „M.Eminescu”, în cadrul căruia utilizatorii bibliotecii noastre, Ana Cheaburu și Arina Culeac, au declamat cu mult suflet versurile poetului. Ne bucurăm să colaborăm cu această instituție cu o bogată tradiție, unde copiii au ocazia să găsească opera lui M. Eminescu, importante cărți despre creația sa, să vadă copiile caietelor marelui poet al neamului, îi pot auzi pe valoroșii noștri poeți și critici literari, vorbindu-le despre opera sa. De asemenea, cu prilejul Zilei Culturii Naționale, cu străduința bibliotecarilor de la „Ștefan cel Mare și Sfânt” au fost organizate prezentări, lecturi, concursuri, inclusiv un concurs cu elevii de la liceul teoretic „Iulia Hadeu”. Au fost ales mai mulți premianți: Bogdan Gheorghiță – diplomă de gr. I, Mihai Bogheanu – diplomă de gradul II, Arin Popa, Vladislav Râbac și alți copii – au primit diplome de gradul III și mențiuni. Una dintre activitățile pe care ași dori s-o menționez în mod deosebit a fost și duplexul cultural cu genericul „Cuget eminescian și simțire românească”, realizat în colaborare cu partenerii noștri de la Biblioteca Județeană Vrancea „Duiliu Zamfirescu”, din Focșani, director Oana-Raluca Boian, cu care deținem frumoase tradiții de colaborare de mai mulți ani.
– Utilizatorii care vă urmăresc pe rețelele de socializare au avut ocazia să remarce acel bogat recital din opera lui Eminescu, realizat de către cititorii Bibliotecii Duiliu Zamfirescu, din Focșani, într-un duet perfect cu cititorii bibliotecii „Ștefan cel Mare” din Chișinău. Credeți că astfel se stabilesc punțile între cele două maluri?
– Negreșit, în primul rând prin cultură se stabilesc relațiile de colaborare între cele două maluri ale Prutului. Și ziua poetului M. Eminescu e un nepieritoare, pe care le-au declamat cu mult suflet, în cadrul acestui frumos prilej. Ne-am bucurat enorm să audiem multe din versurile duplex cultural, tinerii utilizatori ai Bibliotecii Județene „Duiliu Zamfirescu”, elevii Școlii Gimnaziale „Ion Basgan” din Focșani, cât și cei de la Liceul Teoretic „Elena Alistar” din Chișinău – Revedere, Concert în luncă, Glossă, Rugăciunea unei mame, Criticilor mei, Pe lângă plopii fără soț și altele. Chiar dacă activitatea a fost una virtuală, sperăm că vor avea acces la ea cât mai mulți cititori din județul Vrancea, din municipiul Chișinău și alți urmăritori de pe rețele, astfel sporind mult impactul.
– Cum credeți, cât este de actual Eminescu și cât este de importantă pentru tinerii de azi opera sa?
– Studierea operei sale este un exercițiu important de cunoaștere a limbii, a culturii naționale, unul de dezvoltare a gândirii și a spiritului critic, pe care astăzi ne place să-l cultivăm tinerilor. Desigur, alături de dragostea de neam, care este una din virtuțile de bază ale unui om integru. Opera lui Eminescu rămâne la fel de actuală ca și în toate timpurile, pentru toți românii. Și atât timp vom rămâne să dăinuim în istorie, cât vom cunoaște opera marelui poet național și a altor titani ai neamului nostru. Trebuie să ne mândrim că poporul român a oferit culturii universale asemenea genii, cu care nu ne este rușine oriunde ne-am afla în lume. Recitindu-l, să nu uităm și să împlinim ceea ce ne îndemna Eminescu în opera sa, inclusiv în cea publicistică – să ne cunoaștem trecutul, istoria și să ținem la valorile noastre naționale. El a fost cel care, alături de alți tineri din vremea sa, au pus temelia mișcării de unitate națională, organizând serbarea Tuturor Românilor de Pretutindeni în 1871, de ziua hramului Mănăstirii Putna, ctitorită de Ștefan Cel Mare. Cu ocazia acestei serbări, după care a urmat și primul Congres al Studenților Români de Pretutindeni, Eminescu scria: „Să deie Ceriul ca să ajungem asemenea momente mai adeseori, să ne întâlnim la mormintele strămoșilor noștri plini de virtute. Numai cu chipul acesta vom putea conserva patria ce avem; numai cu chipul acesta neamul românesc poate spera slavă și pomenire în viitor”. O încununare a acestor aspirații ale marelui poet și a altor tineri intelectuali din generația lui a fost marea Unire din 1918. Cunoscându-l pe Eminescu și promovându-l, putem spera că neamul românesc va dăinui și-și va realiza idealul!
– Vă mulțumim!
Interviu realizat de Alina Rusu
Proiectul comun „Duplex cultural – Cuget eminescian și simțire românească” ne-a ajutat să fim mai aproape, întru Eminescu! Directoarea Bibliotecii Județene „Duiliu Zamfirescu”, Vrancea, Oana Raluca Boian: „Ziua Culturii Naționale, care se sărbătorește la aceeași dată, în România din Biblioteca Județeană „Duiliu Zamfirescu” Vrancea, de prietenii și Republica Moldova, ne-a adus din nou împreună, pe noi, bibliotecarii colegii noștri de la Filiala „Ștefan cel Mare și Sfânt”, din Chișinău. Am fost înconjurați, chiar dacă doar în mediul virtual, de copiii și de invitații minunați ai celor două biblioteci, pe care am avut bucuria să-i ascultăm și să-i vedem în cadrul proiectului comun „Duplex cultural – Cuget eminescian și simțire românească”. Niciodată, versul eminescian, trăirea sa lirică, patosul românesc și vizionarismul său, nu vor fi transmise mai emoționant, mai sincer, mai clar, decât prin glasurile și trăirile curate ale copiilor! De aceea, totdeauna, în Cultura Română, în Limba Română, Mihai Eminescu al copiilor va fi nu doar fără vârstă, ca și acum, ci și fără patimă…. Va fi etern ca Luceafărul care privește de sus, drumul și sufletele noastre!
Mulțumim acestor copiii extraordinari, invitaților și organizatorilor!
Mulțumim doamnei Lilia Gamarța!
Întru Eminescu!”
Ne Întâlnim la Biblioteca Ștefan cel mare 