Arhive

Pe urmele Marelui Domnitor – patrimoniu cultural moștenit

Comunicare din cadrul Conferinței Științifice Internaționale, ediția a I-a cu genericul „ȘTEFAN CEL MARE ÎN MEMORIA POSTERITĂȚII”, organizată la biblioteca „Ștefan cel Mare și Sfânt”.

Realitatea istorică a personalității lui Ștefan cel Mare, figură aureolată de legende, descinde atât din documente, hrisoave, cronici și cântece populare, cât și din amintirea vie a contemporanilor lui Ștefan cel Mare și Sfânt, gloriosul domn și stăpân al Moldovei, prin vitejia și înțelepciunea sa, prin măiestria militară și marea-i dragoste pentru poporul său, a ajuns să fie admirat încă din viață. Admirat de prieteni și respectat de dușmani.

Situația Moldovei în a II-a jumătate a secolului al  XV-lea era de așa natură, că trebuia dusă o luptă grea și neîncetată pentru a-și menține independența.  Țară mică, Moldova era amenințată de două mari puteri – Polonia și Turcia. În această complicată și dificilă situație Ștefan cel Mare apare ca un mare și iscusit diplomat. Iar atunci când diplomația nu mai putea servi și trebuia să pună mâna pe arme, el s-a dovedit a fi un mare comandant de oști. Avea de întreținut legături politice cu o serie de state: Polonia, Lituania, Ungaria, Turcia, Hanatul din Crimeea.

În acea perioada  Ștefan devenise un nume notoriu printre suverani și popoare, realizând fapte mari cu mijloace mici.  Despre aptitudinile marelui domnitor avea să susțină si istoricul rus Al. Caramazin în „Istoria Statului Rus”: „În acea vreme a apărut un nou stat de seamă în vecinătate cu Lituania și care a devenit obiectul politicii lui Ivan al III-lea…Ștefan al III cel Mare, care s-a arătat curajos în primejdie, tare în nenorocire, modest în fericire”.

Contemporanii lui Ștefan cel Mare, care au avut ocazia nu odată să-l admire în faimoasele  sale campanii de luptă cu turcii, tătarii, ungurii și leșii, de unde i-au parvenit domnitorului moldovean încă în timpul vieții titlurile onorabile de cel Mare și Viteaz. Regele Sigismund al Poloniei, martor ocular al dezastrului din codrii Comunului,  i-a atribuit încă de pe atunci numele de Ștefan cel Mare. Iar cronicarul Macarie îl numește la 1452 „Ștefan voievod cel viteaz”.

Prin victoria de la Vaslui (1475), marele domn al Moldovei a intrat în circuitul istoriei universale. Prin înfrângerea unei armate atât de mari și a unui comandant atât de vestit ca pașa Suleiman s-a dat o lovitură grandioasă turcilor, redobândindu-se speranța și posibilitatea înlăturării pericolului turcesc, care agita toată lumea europeană contemporană.

Mai mult chiar, dezastrul turcilor e confirmat și de cronicarii turci, care descriu înfrângerea complectă a lui paşa Suleiman. „A făcut mulţi martiri,- scrie Nensi,- şi foarte mulţi au rămas prizonieri”. O alta mărturie: „Ştefan îi bătu şi alungă peste Dunăre, – confirmă Angiolelo, vistierniculluiMahomed, – unde mulţi au fost omorâţi şi mulţi oameni de frunte au fost făcuţi prizonieri, mulţi s-au aruncat în apă şi s-au înecat”.

Pentru vremea aceea, vremea lui Ştefan cel mare, victoria de la Vaslui reprezenta triumful întregii lumi creştine. Nimeni nu se aştepta la o victorie atât de fulgerătoare.

Personalitatea lui Ştefan a devenit în ochii contemporanităţii un mit viu, iar ţara mică a Moldovei se stabilise pe picior egal cu toate ţările puternice din lume.

Despre personalitatea şi domnia Marelui voievod s-au scris o sumedenie de lucrări istorice, artistice, au fost turnate filme artistice, dedicate cântece şi poezii. Numele strălucitului domnitor a intrat în toate enciclopediile lumii, prin care a dus faimă Ţării Moldovei.

Printre primele enciclopedii românești, care deja au devenit o raritate bibliografică se numără și Minerva. Enciclopedie Română apărută în 1930 la Cluj. În acest volum cu 977 de pagini, găsim informații interesante și utile despre Ștefan cel Mare, unele din care sunt chiar inedite.

În această lucrare importantă găsim scrise toate bătăliile si victoriile ce le-a purtat pe tot timpul domniei Marele domnitor: ,,Ștefan al III cel Mare(aprilie 1457- 2 iulie 1504) fiul lui Bogdan al II-lea și a Doamnei Oltea. După ce învinse cu ajutorul lui Vlad Țepeș la Orbec și Doljești pe Petru Aron, ucigașul tatălui său, intră în Suceava, unde fu recunoscut de mitropolitul țării și boieri. Petru fugi în Polonia. Primul gând a lui Ștefan a fost organizarea unei armate regulate”.

Îl găsim apoi atacând Polonia, pentru că îl adăpostea pe Petru Aron. După împăcarea lui Ștefan cu polonii (1459) Petru fugi la secui. Ștefan îl urmărește și aici (1461). În 1462 cu expediția lui Mohamed împotriva lui Vlad Țepeș, încearcă să ocupe Chilia pierdută de Petru Aron Vodă, dar fără succes, s-a ales numai cu o rană la picior pentru întreaga viață. N-a putut-o ocupa decât  în 1465. Ocuparea Chiliei, pe care regele o considera ungurească, rădăcinile în secuime şi răscoala încurajată de el, hotărî pe Matei Corvinul să facă o expediție în Moldova pentru pedepsirea lui Ştefan şi înlocuirea lui cu Petru Aron. Suferi însă un adevărat dezastru la Baia (1467), Ştefan victorios, putu să intre în voie în Ardeal, să-l prindă şi să-l decapiteze pe Petru Aron. Pe tătarii, care năvăliră în  Moldova (1469) îi învinse la Lipnic. În Ţara Românească a fost nevoit să poarte războaie împotriva lui Radu cel Frumos, pus de Mohamed în locul lui Vlad Ţepeş (1462). Ştefan nu putea să tolereze aici pe un supus al turcilor. În 1470, arse Brăila. Radu ca răspuns năvăli în Moldova (1471), dar oastea lui fu zdrobită la Soci. În 1473 Ştefan dădu lovitura hotărâtoare. În cursul apei învinge pe Radu, care fugi la turci de peste Dunăre, luă în prinsoare pe soţia şi fiica lui şi puse în scaunul domnesc pe Basarab Laiotă, ca să-l schimbe în curând, după ce trece şi el de partea turcilor, cu Basarab cel Tânăr, zis Ţepeluş-Vodă. La aceste schimbări turcii se hotărăsc să-l înlăture. Îi cer mai întâi tributul şi cetăţile de la Dunăre, intră apoi în Moldova. Ştefan le ţinu calea la Podul Înalt (Vaslui), zdrobi oştirea turcească într-o strălucită victorie (10 ianuarie 1475). În aşteptarea răzbunării sultanului, Ştefan se împăcase cu regele Matei (1475), obţinând ca feude Cireul şi Cetatea de Baltă în Ardeal. În expediţia întreprinsă  în 1475, Mohamed se mărgini cu ocuparea Crimeii, abia în vara următoare (1476) întră în Moldova. Lupta se dădu la Valea Albă (în codri Neamţului). Ştefan a reuşit să-şi scape  din această luptă ucigaşă partea cea mai mare a oştirii sale – a pierdut numai 200 de morţi şi 800 de prizonieri, tunurile şi carele, – pe când 30 de mii de turci au rămas morţi pe câmpul de luptă. Încercarea turcilor de a cuceri cetăţile Suceava şi Neamţ au dat fiasco şi astfel au fost siliţi să părăsească ruşinos Moldova – falnicii ostaşi a lui Mohamed, cuceritorul Constantinopolului. În 1476 toamna îl găsim în fruntea unei noi oştiri , împreună cu ardelenii pătrund în Ţara Românească şi înlocuieşte pe Basarab cu Vlad Ţepeş. Acesta fu ucis însă în curând de turci, care readuceau pe Basarab Laiotă. În 1477 Ştefan îl înlocuieşte  apoi încă o dată cu Basarab cel Tânăr (Ţepeluş). Din nenorocire şi acesta trecu de partea turcilor în 1479 se luptă alături de ei pe Câmpul Pâinii, iar în 1481 încearcă să recâştige tot cu ajutorul lor Cilia. Ştefan îl bătu la Râmnicul Sărat şi îl înlocui cu un Mircea, dar la urmă rămăsese pe tron pretendentul adăpostit în Ardeal, Vlad Călugărul (1482) Sultanul cel nou, Baiazid al II-lea în 1484 cuceri prin surprindere Chilia şi Cetatea Albă, care n-au mai ajuns sub stăpânire românească decât în vremurile mai noi.

În speranţa unui ajutor pentru a le recâştiga Ştefan făcu personal închinare regelui polon la Calomeia (1485). Turcii în acest timp aduceau pe un pretendent  Hruet, fără să-l poată întrona. În a doua expediţie Haruet îşi pierdu chiar capul, dar cele două cetăţi nu le-a mai putut recuceri. Neprimind ajutor de la Polonia, trebuia să renunţe la acest gând, ceia ce a adus o îmbunătățire în relaţiile cu turcii. Păstra încă şi posesiunile din Ardel, la Vad a pus chiar şi vlădâcă şi a zidit o biserică. În schimb s-au înrăutăţit relaţiile cu Polonia. În 1490 Ştefan luă în stăpânire Pocuţia. Ca răzbunare regele Albert în 1497, sub pretextul că-l ajută să recucerească Chilia şi Cetatea Albă, întră în Moldova, dar în loc să se îndrepte spre sud, se opri la Suceava, cu gândul de a înlocui pe Ştefan cu fratele său Sigismund. Neputând însă cuprinde cetatea, primi bucuros mijlocirea regelui ungar şi a voievodului ardelean, Bartolomei Dragfi – „cuscrul” lui Ştefan cel Mare – pentru pace, se împăcă cu Ştefan şi se învoi să se reîntoarcă pe un drum stabilit pentru a nu prăda ţara. Nerespectând acest drum, Ştefan îl ajunse din urmă şi în Codrul Cosminului (26 octombrie 1497) îi zdrobi aproape întreaga armată. Victoriei îi urmă răzbunarea. Ştefan dădu drumul turcilor şi tătarilor spre Polonia. Prădăciunile în această parte au ţinut doi ani. Moldovenii se înfăţişară şi sub zidurile Lembergului (actualul Livov-E.S.). Abia în  aprilie 1499 se făcuse împăcarea. Albert recunoaşte pe Ştefan domn de sinestătător. De acum în colo Ştefan nu mai purta războaie, nu se mai încredea în planurile creştinilor de a porni noi lupte împotriva turcilor.Singurul lui act războinic a fost ruperea tratatului cu Polonia şi ocuparea din nou a Pocuţiei (1502). A murit în Suceava la 2 iulie 1504 şi e înmormântat la mănăstirea Putna, ridicată de el. A fost cel mai mare stăpânitor din trecutul românilor, dotat cu cele mai alese calităţi politice şi războinice. În cei 47 de ani de domnie a ridicat Moldova la un prestigiu, pe care nu l-a avut niciodată.

A ştiut în exterior să-i lărgească hotarele, să-i afirme neatârnarea faţă de poloni, unguri şi turci; să-i asigure influența în Ardeal şi protectoratul asupra Ţării Româneşti; să-i poarte prin războaiele sale faima până la Veneţia, iar în interior să organizeze şi să desăvârșească instituțiile sociale, politice şi bisericeşti, iniţiate de predecesorii săi, să asigure o înflorire a comerţului şi a bunăstării generale, mai mult decât adât, prin construcţii de biserici şi mănăstiri (Putna, Humor, Voroneţ, Dorohoi, Popăuți, Baia, Hârlău, Iași,  etc. 44 la număr) protejarea meşteşugurilor şi vieţii mânăstirești, să patroneze o strălucită și originală epocă de cultură și mai ales de artă bisericească”.

Ștefan cel Mare era conștient  de importanța pe care o avea Moldova pentru apărarea Europei, amenințată de invazia otomană. De aceasta își dădeau seama și turcii. Îndemnând pe hanul tătarilor să năvălească în Moldova, sultanul Baiazid al II-lea îi scria în 1502 : „Dacă tu vei avea în mână Moldova, noi vom putea înainta liber în toate pârțile lumii”. Izvorâte din dragostea de țară și luciditatea celei mai înalte cugetării, trei idealuri se înscriu cu litere de aur în testamentarul Marelui Voievod: Crucea, Țara și Steagul!”.

Elena SINIȚA, șef filiala, Filiala Maramureș, Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu

Rebus: Aritmogriful

    În aritmogrif literele textului sunt înlocuite cu valori numerice (cifre). Cuvintele aritmogrifului aparțin unei sfere comune (literatură, muzică, teatru, matematică etc.). Dezlegătorul înlocuiește cifrele cu literele unor cuvinte din același domeniu.

    Înlocuind numerele cu literele corespunzătoare, veți obține pe verticala evidențiată numele unui celebru poet român care s-a născut la 15 ianuarie 1850, iar pe orizontală – șase opere ce-i aparțin.

  Rezolvarea va începe mai întâi cu căutarea presupusă a poetului.

    Pe verticala evidențiată sunt opt pătrățele cu cifre. Pătrățelul întîi și al cincilea sunt notate cu aceeași cifră (adică conțin aceeași literă).

    Ulterior facem înlocuirile acestor cifre cu literele deja cunoscute pe orizontală. Vedem că în rîndul 4 ne rămîne necunoscută o singură literă notată cu nr. 12. Analizând acest rând, ne dăm ușor seama că e vorba de opera ,,GEMENII’’. În așa mod se rezolvă tot aritmogriful.

Vă doresc success ! Aștept răspunsurile voastre !

Realizat: Irina Haraz, bibliotecar

Vizite ghidate la bibliotecă

Adevărata universitate a viselor noastre este o bibliotecă. Locul unde mergem să citim, să ascultăm, să discutăm, să ne întîlnim cu personalități, cu alţi semeni de ai noştri ingenioşi, interesanţi și setoși de a țese noi performanțe și de a valorifica potențialul cunoașterii. Biblioteca este locul care ne păstrează amintirile, ne delectează sufletul, ne farmecă cu mulţimea de tezaure ce așteaptă fără răgaz să fie răsfoite.

La aniversarea a cincisprezece ani de la fondarea  Filialei ,,Ștefan cel Mare’’, biblioteca rămâne a fi o instituție importantă, de valoare, cu profil cultural, informativ și știiințific, ce sprijină procesul de studii, fiind solicitată de toate categoriile de citittori. Pentru promovarea și popularizarea colecției de documente au fost organizate activități specifice lucrului cu măria sa cartea. Biblioteca deservește toate categoriile  de vârstă: preșcolari, elevi, studenți,  biblioteca fiind mereu  deschisă tuturor cititorilor care ne vizitează pentru prima oară.

În aceste zile de mare sărbătoare a bibliotecii, ne-am dorit cu adevărat să demonstrăm cît de importantă este cartea pentru cititori, astfel ne-am propus să venim în întâmpinarea intereselor utilizatorilor noi cu organizarea vizitelor ghidate în bibliotecă.

La solicitarea educatorilor și profesorilor am avut onoarea să-i avem în ospeție pentru prima data pe picii de la Grădinița nr. 96, preșcolarii de la Grădinița ,,Alba ca zăpada’’ și clasa I-a de la Liceul Teoretic ,,Iulia Hasdeu’’.

Prima impresie a copiiilor a fost ,,uau’’, deoarece chiar în fața  bibliotecii era amenajată cifra aniversării, apoi în hol o expoziție de fluturași, pe perete afișate poze în formă de cifra 15 cu evenimente și personalități pe parcursul activării bibliotecii. Copii au aflat cum sunt aranjate cărțile la raft sau la expoziții, ce sunt divizionarele, cum aranjăm cărțile pe domenii și care sunt regulile de utilizare a calculatorului. De asemenea i-am familiarizat cu regulile de înregistrare, de obținere a carnetului de cititor, regulile de împrumut și de restituire a documentelor.

Le-am vorbit și despre serviciile care se desfășoară în bibliotecă, îndeosebi pentru copii, cum ar fi: Cercul de pictură Micii Genii, Fantezie – arta Macrameu, Tablețel, Semaforul – prietenul meu, Cartea senzorială, Ora de lectură – lecturarea și înscenarea poveștiilor (teatru de păpuși).

Scopul principal a vizitelor ghidate este promovarea culturii informaționale, iar drept obiectiv este informarea, instruirea cititorilor și motivarea tuturor vizitatorilor pentru bibliotecă și lectură.

Totuși, biblioteca rămâne a fi o comoară nebănuită, un izvor de cultură, informare și recreere și poate fi asemănată cu un temple al culturii.

Bibliotecarii și utilizatorii Filialei ,,Ștefan cel Mare’’ a BM ,,B.P.Hasdeu’’ se bucură de faptul că fac parte din  sufletul și inima tuturor chișinăuienilor care aspiră spre tot ce e frumos, plăcut și sublim.

69566352_2500792633511473_5086699870832558080_nNatalia Sofroni, bibliotecar

Târgul de carte – Focșani 2019

Sufletiști, entuziasmați și energici sunt bibliotecarii din Focșani de la „Duiliu Zamfirescu”. La 31 octombrie – 3 noiembrie 2019, ei au organizat un eveniment remarcabil: Târgul de carte cu genericul  „Anul cărții” în România, ediția a XIV-a.

La manifestare au participat invitați de onoare din Italia: dl Claudio Gambino, primar al orașului Borgaro Torinese, dl Eugenio Bertuol – responsabil pe cultură, dna Rainero Sandra – Director la Biblioteca din Borgaro Torinese, dna Russo Lucrezia – director al Institutului Comprensivo „Eduardo Defassi” din Borgaro Torinese, dna Ongari Barbara – profesor. Din partea italiană au mai participat și președinții asociațiilor DACIA din Borgaro Torinese, dna Mariana Iacob din Rivol și dna Natalia Elinoiu, care este în același timp și președinte al Federației asociațiilor românești și moldovenești din Piemonte (FARMP). Republica Moldova a fost reprezentată de partenerii din Chișinău, șefa bibliotecii „Ștefan cel Mare și Sfânt” și dna Aliona Nosatîi – șef filială „N.Titulescu”.

Evenimentul a inclus o paletă diversă de momente artistice, excursii, vernisaje, ateliere, lansări și prezentări de carte, conferințe profesionale cu participarea unor personalități remarcabile.

Unul din momentele plăcute a fost întâlnirea cu Prințul Mihai, descendent al domnitorului Grigore Ghica, care a oferit o plachetă cu remarcarea colaborării bibliotecii „Duiliu Zamfirescu” și Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, filiala Ștefan cel Mare. Personalitatea și numele său cunoscut ca descendent al ultimului domnitor al Moldovei, Grigore Ghica Voda al V-lea, precum și ca scriitor, a creat o magie în care s-a transmis prin vene pulsul aceluiași sânge, precum și istoria neamului românesc. Discursul său din cadrul conferinței „Cărți și generații în familia Prințului Mihai Ghyka” a captivat invitații, participanții și ascultătorii din Sala Balada, totodată, Prințul a răspuns la întrebările de interes major pentru societatea românească.

La târgul de carte au participant edituri valoroase, cum ar fi: Art, Litera, Humanitas, Niculescu, Tritonic, Arco Iris, Diana press – proema, Saeculum io, Salonul literar, Terra, Cuvîntul ș.a. Focșănenii, precum și invitații lor, s-au bucurat și au cumpărat multă carte bună, la prețuri rezonabile. Este o bucurie să conștientizezi faptul că, actualmente, se observă o creștere a interesului și importanței cărții pentru comunitate. 

Un impact major asupra participanților au avut lansările de carte, precum și prezentarea acestora, eveniment care a adunat foarte multă lume bună. Abordarea diverselor subiecte s-a soldat cu punerea în discuție a multor probleme stringente din societatea românească, precum și cele de nivel mondial.

            Lansările de carte au avut o importanță mare pentru autori. Aceștia au explicat modalitatea de creație cu implicarea mai multor persoane – majoritatea oameni cu experiență în dezvoltarea personală (nișa cărții) și cu o solidă experiență de viață. Iar în baza feedback-ului primit de la ei se reface și rescrie totul, până se consideră că produsul este bun sau foarte bun, specificândându-se necesitatea perfecțiunii lui. Prima versiune trebuie să fie bună, ca să poată ieși cu ea pe piață, iar după ce primește feedback-ul pozitiv de la persoane competente, se mai îmbunătățește texul și se face lansarea. Autorii mărturisesc că de multe ori corectura se face din mers. Și se bucură de proces și învață lecția pe care trebuie să o învețe.

O prezentare majoră  a iubitorilor de carte a avut loc la dialogul despre lectură, biblioteci și cărți, avându-l ca invitat speciali pe scriitorul dl Igor Bergler, autorul a celor mai vândute romane românești din ultimii 30 de ani. Un public impresionant a savurat plăcerea  prezentării volumului „Testamentul lui Abraham”. 

Până în prezent, volumul de carte cu titlul „Biblia pierdută” a fost vândută în peste 30 de țări, fenomen fără precedent pentru o carte scrisă în limba română. A urmat „Testamentul lui Abraham” (Litera, 2017), care a atins 100.000 de exemplare publicate în mai puțin de un an de la lansare și culegerea de povestiri „6 povesti cu draci”. Toate cele trei volume au luat cel mai important premiu al celui mai mare eveniment editorial din Romania, Târgul de carte Gaudeamus. Peste 125.000 de vizitatori au votat de fiecare data cărțile lui Igor Bergler drept cărțile anilor 2015, 2017 si 2018.

O personalitate cunoscută și îndrăgită de un public larg a fost întrebată despre succesele și eșecurile sale. A fost provocat de critici, pedagogi, studenți, iar răspunsurile scriitorului au fost spontane, pe măsura caracterului, temperamentului său. Multe din pledoariile, mărturisirile acestora au fost  surprinzătoare.

Un alt eveniment de suflet, numit „Sărbătoarea latinității la Odobești”, a fost lansarea volumului primului intelectual public, Teodor R. Burada (1800-1866), fiul preotului Radu și al prezbiterei Elena de la Biserica Sf. Cruce, din orașul Odobești, județul Vrancea. Teodor R. Burada fost președinte al Tribunalului din Iași, membru în Divanul Domnesc, deputat în divanul ad-hoc, primar al Iașilor, autor al primului manual de muzică pentru chitară. Sub forma unui volum memorialistic de excepție „Testamentul meu” (Ed. Terra, Focșani, 2019), este, așa cum mărturisește titlul, „ultimul cuvânt” pe care vornicul l-a redactat în 1848, în timpul unei cumplite epidemii de holeră, pentru a lăsa copiilor povestea originii sale odobeștene. În același timp, testamentul este o operă literară, în care Teodor R. Burada descrie cu mult șarm viața și activitatea sa, călătoria în Occident, necazurile și bucuriile sale etc. Evenimentul a avut loc în  sala de lectură a Bibliotecii Publice Odobești, într-o ambianță plăcută, alături de primarul localității Nicolaș Gh. Daniel, invitații din Italia, profesori, cetațeni de vază din Odobeștii. Moderatorul evenimentului  a fost Dr. Romeo-Valentin Muscă, directorul Casei de Cultură din Odobești.

Au urmat mai multe întrevederi importante la primăria Municipiului Focșani, primar dl Cristi Valentin Misaila; Consiliul Județean Vrancea; primăria orașului Odobesti, primar dl Daniel Nicolaș; Liceul Teoretic „Duiliu Zamfirescu”, directorul instituției, profesorul Taman Nelu; biblioteca „Ana Georgescu”, precum și Casa de cultură din Odobești. A fost o ocazie importantă pentru bibliotecarii basarabeni în vederea renașterii, dezvoltării noilor proiecte și menținerii celor în desfășurare. Bucuria pentru susținerea oferită de autoritățile focșănene are tendința de a crește aripile basarabenilor spre noi orizonturi. Iar semnarea continuității protocolului de colaborare între bibliotecile  „Duiliu Zamfirescu” și „Ștefan cel Mare” este ca o temelie în creștere. În același timp, Primăria localității, dl Nicolaș Gh. Daniel și Liceul „Duiliu Zamfirescu” din Odobești ne întind o mână de ajutor pentru susținerea comunității Chișinăului. Printr-un gest simbolic, primarul dl Nicolaș Gh. Daniel a dăruit o plachetă ce simbolizează unirea/ înfrățirea comunităților noastre.

Mulțumim gazdelor primitoare pentru Târgul de carte de la Focșani, mulțumim cu gratitudine tuturor colegilor noștri de suflet, directoarei Bibliotecii Județene Focsani, dna Oana-Raluca Boian, şefilor de servicii ai administraţiei locale, consilierilor locali pentru organizarea excepțională. Merită a fi menționate momentele artistice excepționale prezentate de Ansamblul Folcloric profesionist „Țara Vrancei”, cei care au dăruit din comoara Vrancei tuturor celor care iubesc dansul, cântecul și tradiția.

Târgul de carte ne-a oferit posibilitatea de a cunoaște personalități remarcabile și oameni cu inimă bună, de a ne îmbogăți cu  o doză de energie și bucurie, fapt care contribuie la întărirea punții de legătură recunoscută între comunitățile noastre.  

Lilia Gamarța – șef filială

Chişinăul din inima noastră

Aşa  este întitulat Genericul expoziţiei de carte care cuprinde lucrări  a scriitorilor din Moldova şi din alte ţări. Sunt expuse cărţi care descriu  istoria Chişinăului, identităţile Chişinăului, scrieri despre Chişinău, albumuri  de artă fotografică etc. Cărţile expuse –  unele foarte documentate, altele plămădite  pe mreaja nevăzută a unor impresii,  dar toate aceste cărţi au un singur numitor comun – au fost scrise dintr-o dragoste deosebită pentru acest oraş.

Realizat: A. David

Ion Diordiev în dialog cu micii cititori

La sfârșit de septembrie, picii de la grădinița nr. 96 din grupele „Deceluși” și „Buburuza” au venit la o întâlnire de suflet cu scriitorul Ion Diordiev. Picii au venit bucuroși să îl cunoască pe scriitor chiar la Biblioteca „Ștefan cel Mare” cu recital de poezii. Ion Diordiev a fost fericit să vadă că creația sa a fost pe placul acestor copii minunați. Ei l-au încântat cu poeziile scrise din cărțile sale, ca:  „Bradul”, „Pompier”, „Fluturele”, „Zăpada”, „Hulubul”, „Fotbal”, „Liliacul”, „Nucul”, „Umbrela”, „Albastru”. Copiii, încă mici și timizi, aveau emoții când recitau, fiind încurajați de către educatoare și aplaudați de către noi și colegii lor.

Ion Diordiev i-a încântat cu unele poezii din creația sa care încă nu au fost cunoscute de către copii și care vor apărea în următoarea carte. I-a amuzat cu unele peripeții din copilăria sa și i-a pus să participe la un joc înscenat de către el. După joc, le-a spus copiilor să fie atenți la multe lucruri din viața lor și le-a dat și sfaturi utile.  Din vorbă în vorbă, s-a ajuns la pusul întrebărilor: „Ce cărți ați scris?”, „Cum se numesc copiii Dvs?”, „Ce vă place să faceți în timpul liber?”, „Câte cărți ați scris?”. Scriitorul a răspuns cu drag copiilor și le-a mai citit câte o poezie.

Dar întâlnirea ia sfârșit și copiii au plecat acasă după ce au primit câte o carte de la autor. Iar cei care au vrut să aibă ca amintire această întâlnire, au făcut și o poză împreună cu scriitorul în fața bibliotecii. Este foarte plăcut și interesant pentru copii să cunoască o nouă personalitate și să plece acasă cu noi impresii și, desigur, cu ce să-i bucure pe părinți.

Realizat de Doina Spătaru

Șef – sector

 

Programul de vară: Provocarea verii la Biblioteca „Ștefan cel Mare”

 

67902570_2417693368488067_9075587722642456576_o.jpg

Vara a trecut, dar impresiile și emoțiile pe care le-am avut – încă nu. A fost o experiență incendiară, un program nou, copii amuzanți și ingenioși, colegi care au gustat din plin această aventură numită: Provocarea verii. O dată cu trecerea verii, s-a întrerupt și activitatea „Citesc, Descopăr, Creez”. Câte nu au fost în aceste trei luni de călătorii și experimente interesante. Copiii au creat lucruri frumoase, iar noi am fost alături să ne bucurăm de realizările lor. A fost o provocare frumoasă, cu idei inovatoare și amintiri nemaiîntâlnite. A fost ceva mirific, fantastic. Am trăit alături de copii momente incendiare și uimitoare.

Am citit orice. Începând cu povești, basme, povești cu tâlc, povești populare,  legende istorice și mituri, chiar și proverbe și zicători. Am citi poezii ale scriitorilor români ca George Topîrceanu, Alecu Donici, Mihai Eminescu.  S-a lecturat „Limba noastră” de Alexei Mateevici. Copiii au pregătit un recital de poezie pentru sărbătoarea Limbii noastre. În cadrul lecturii, am citi din creația scriitorilor basarabeni Ion Druță, Grigore Vieru și  Eugen Doga din cadrul Programului „Chișinăul citește”. Am fost și ucenicii lui Spiridon Vangheli: „Căciula lui Guguță”. Copiii au înscenat pe roluri unele povești, au citit în glas rând pe rând povești și legende, au fost activi la filmulețe video pentru feedback-ul zilei. Am fost suflet și gînd alături de ei, zi de zi. A fost creată o poveste digitală: „Camera ascunsă”. Promovăm lectura.

Deoarece în iulie, Ștefan cel Mare a fost omagiat, am citit despre Domnia lui, Viața lui Ștefan cel Mare, ore de lectură: cinci lucruri pe care nu le știi despre Ștefan cel Mare, Stejarul din Borzești de Constantin Dragomir. Copii au organizat și un spectacol dedicat lui Ștefan cel Mare : Slăvită pomenire fie-i…, Iar la finalul zilei au privit filmul: Ștefan cel Mare și Sfânt, Vaslui 1475.

Am descoperit lucruri nemaipomenite. Copiii au experimentat cum să facem un cinematograf, un vulcan, cum să descoperim un mesaj secret, chimia distractivă, descoperim și prezentăm trucuri de magie. Au descoperit și fenomene din natură, cum putem să ne ajutăm planeta, cît de mare poate fi o gorilă, rețeaua Internet și perle amuzante din caietele copiilor. În natură, în aer liber sau în bibliotecă aceste experimente și descoperiri au dat un aer de detectivi și exploratori copiilor și o aventură uimitoare zi de zi.

În creație și pictură, copiii au fost fenomenali. Au creat brățări handmade, păsări origami, mașini din tuburi de carton, felicitări, crearea unui graffiti, confecționarea coroanei lui Ștefan cel Mare, cum confecționăm un fluture, floarea soarelui, trandafirul – cupidon al secretelor, echibane din flori, o zebră din orez și mac, o ramă pentru poze, un greier din clei fierbinte. Aceste creații au fost expuse ca expoziții și date copiilor ca realizare proprie.

În cadrul Programului Provocarea verii am făcut și instruiri. Copiii au fost instruiți cum să creeze pagini de desene animate și benzi animate, au elaborat tipuri de flori, cum să faci un interviu, emoții și sentimente pe înțelesul copiilor, cum să scrii o poveste, procesul de pregătire a unei pizza, descoperă coduri secrete. Am organizat și excursii la Centrul Academic Mihai Eminescu, Biblioteca Municipală B.P.„Hasdeu”, Parcul Valea Trandafirilor, Grădina Zoologică, Bulevardul Decebal. Împreună cu  copiii s-au elaborat flashmop-uri. Copiii au aflat și multe lucruri despre Chișinău în cadrul orelor de lectură, vizionarea filmelor ateliere de creație.

Precum așteaptă copiii vacanța de vară, așa așteptăm următoarea provocare a acestui program. Vrem să fim mai buni, mai creativi, mai amuzanți, mai ingenioși deoarece acest început a fost o mare provocare, o încercare a cunoștințelor și a ceea ce putem crea prin prisma imaginației și creativității.

Doina Spătaru

Sef -sector

Citim și descoperim lumea magică a cărților

 

Pătrunderea în lumea cărților ne ajută să descoperim plăcerea de a explora, de a dezvolta abilități de învățare și de căutare a informațiilor, de a veni cu idei noi sau de a le îmbogăți și a le completa pe cele existente. Cărțile ne încurajează la acțiune. Ele ne sugerează idei pentru a crea ceva nou, pentru a merge undeva, pentru a discuta cu alți oameni și a observa locuri, evenimente și toate lucrurile frumoase din jurul nostru.

Iată de ce, ora de lectură de astăzi a fost interesantă și captivantă, deoarece copiii au citit despre evoluția cărții de la primele semne până la e-book-uri. Relația strânsă a copiilor cu lumea cărților pun baza unor obișnuințe sănătoase, a unei educații calitative și a multor altor lucruri minunate pe care viața le oferă. Ele sunt pentru ei ușile care se deschid spre vise și aspirații, cunoștințe și experiențe și cel mai important spre un viitor sigur și prosper.

Realizat de L. Canțîr

20190722_10031120190722_104929

Antologia de poeme : Harta de Leo Bordeianu

 

Miercuri, 26 iunie 2019, în incinta Bibliotecii „Ștefan cel Mare” (str. Decebal 91) a avut loc ședința cenaclului „Singur printre cărți…”. În discuție: volumul de poeme „Harta” de Leo Bordeianu. Cartea a apărut la Ed. PRUT, Chișinău.

Moderatorul, Nicolae Spătaru a început discuţia cu o apreciere a volumului „Hora” citind din recenzia Margaretei Curtescu : „Pentru Leo Bordeianu, a scrie echivalează cu un act de exorcism, căci, întâi de toate, poetul este preocupat de identificarea şi definirea răului din realitatea imediată, de ivestigarea şi revelarea obiceilor  acestei lumi dezagregante în care trăim. Colaborarea sa cu realitatea imediată, pe care o personifică, o trece printr-o optică hiperbolizantă (Puterea, Întunericul dintre cuvinte, Patria mea, Zilele), îi situează poezia în zonele parabolei (Câinii, Descompunere, Spuma), acolo unde, transfigurate, însemnele realului sunt comprimate în imagini plastice, în scenarii retorico-elegiace.  Demersul mai multor poeme din antologia Hora înglobează, prin prisma impresionistă, absurdul perpetuu al spaţiului basarabean, Leo Bordeianu apelând, în acest scop, la imagini pe cât de sugestive pe atât de tranşante. Ca un antidot la aceste realităţi maladive, în care suntem cu toţii apatrizi, emblematică, în acest sens, fiind poezia care dă titlul antologiei, trăirea poeziei semnifică evadarea în universul infinit, unde eul devine liber ( Pânzele albe ale libertăţii).
Persistând în ideea că poezia este lucrare orifică, Leo Bordeianu, îşi confiră statutul de poeta vates. Stăpânind o frază care denotă improvizaţie, continuitate şi repetitivitate, o recuzită complexă, care scoate în evidenţă tragismul decorului, poetul Leo Bordeianu navetează între profan şi sublim, între deznădejde şi speranţă, între miasmele lumii comune şi miresmele antice ale poeziei.

La discuţie au vorbit : Victoria Fonari, Grigore Chiper, Ion Cuzuioc,  Călina Trifan, Andrei Viziru, Dumitru Crudu şi alţii. Grigore Chiper a declamat poemul „În lumină” din volumul „Harta” de Leo Bordeianu. Autorul a dclamat poemele : Puterea, Harta, Pânzele albe, Suspans neprevăzut, Solar, Ruleta rusească.

Victoria Fonari a vorbit despre antologia lui Leo Bordeianu ca : fiind simţită în poemele sale durerea despre Nistru. A făcut şi o asemănare între romanul lui Vladimir Beşleagă „Zbor frînt” şi poemul „Harta” de Leo Bordeianu. Victoria Fonari a abordat şi unele semne zodiacale cum ar fi taurul şi semnificaţia lui din poemul lui Leo Bordeianu. Poezia lui Leo Bordeianu este una extraordinară, una plină de sensibilitate, de dezvăluire, o poezie deschisă, una în care autorul nu mai acceptă valul al Floridei, unde a revenit spre textul anterior. Poemul „Ochiul din întuneric” vine ca într-o antiteză cu ochiul Homeric. Leo Bordeianu ne oferă o poezie profundă, o poezie care ştie să valorifice teme cunoscute, însă de fiecare dată printr-o optică personalizată. Motivul „Meşterului” din poemul „Harta”, care sună altfel, un meşter care nu vrea să se dezică de aripile sale, un meşter care îşi sacrifică sângele pentru a-şi realiza propria dorinţă.

Grigore Chiper a menţionat că : Leo Bordeianu este un poet important şi cunoscut prin prisma paradigmei anilor 80, în care s-a format şi a debutat. Drept mărturie este şi această carte „Antologia” lui Leo Bordeianu. Volumul are o scurtă prefaţă a lui Vsevolod Ciornei. Cartea este structurată pe trei bariere, poetul a vrut să ne ofere texte nu numai cu tentă politică, care au o anumită trăire socială, care la noi este foarte politizată. În anul apariţiei cărţii în Republica Moldova era şi o forfotă politică, care acum a luat o altă turnură. Volumul începe cu poemul „Harta„, care este emblematic din mai multe puncte de vedere. Leo Bordeianu prin acest volum ne prezintă o marcă a acestui stat, autorul fiind în căutarea hărţii sale. Volumul ne prezintă în prima parte textele cu temă socială, politică, naţională; în a doua parte avem poeme în care îl recunoaştem pe Leo Bordeianu : poetul prin care s-a remarcat încă de la primele cărţi, poetul extrem de delicat, extrem de fin în alegerea imaginilor, în construirea poeziei. Poetul caută diverse forme ocolitoare ca să ajungă la ţinta dorită.  A treia parte ne prezintă poeme în stil haiku, în stil aforistic.

Ion Cuzuioc a vorbit despr poezia lui Leo Bordeianu ca una scrisă cu suflet. Mesajul autorului va ajunge cu siguranţă la cititor. Autorul mânuieşte cu dibăcie şi versul alb şi versul clasic. Prin actuala discuţie asistăm la botezul volumului lui Leo Bordeianu.

Călina Trifan a venit cu o apreciere a volumului de poeme, care a inspirat-o şi a determinat-o să facă şi ea un pas înainte. Leo Bordeianu ne-a obişnuit cu volume de poeme de valoare. Poezia lui este într-un fel o instanţă supremă, în pofida timpului. Poemele lui fac cinste întregului spaţiu românesc. Leo Bordeianu are darul inspiraţiei şi cultura scrisului. Acest volum de poezie este exact  despre evenimente şi stări pe care autorul le trăieşte.

În prefaţa cărţii a lui Leo Bordeianu avem un articol al lui Vsevolod Ciornei intitulat : Poezia între formule şi revelaţii. „Poezia lui Leo Bordeianu este o sinteză între sensibilitate şi cerebralitate, între gingăşie şi rigoare, între autohtonie şi universalitate. Autorul se situează şi îşi situează cititorul în faţa marilor întrebări ale eternităţii, cele căror el le găseşte foarte multe răspunsuri, toate diferite şi toate corecte. Poezia lui Leo Bordeianu defineşte s-a furtificat într-un volum de versuri de certă valoare, care se înscrie firesc în concertul liric al epocii noastre. Această carte merită să îşi aibă locul în librării, biblioteci, inimi şi creiere”

La final, aş vrea să afirm şi opinia lui Alexandru Lungu. „Poezia lui Leo Bordeianu planează atât tematic, cât şi expresiv, în spaţii diferite. Poezia lui Leo Bordeianu poate fi catalogată când simbolistă, când romantică, ba chiar şi suprarealistă”.

Realizat de : Doina Spătaru

Şef – sector

Poeme pe trepte încinse de Ianoș Țurcanu

În cadrul cenaclului „Singur printre cărți” din 24 aprilie,  s-a discutat despre volumul „Poeme pe trepte încinse” de Ianoș Țurcanu. Cartea a apărut la Ed. PRUT, Chișinău, 2018. Au participat : Ianoș Țurcanu, autorul; Nicolae Spătaru (moderatorul evenimentului); Leo Bordeianu; Aurelian Silvestru; Claudia Partole; Mihail Vâlcu; Mihaela Perciun; Vlad Grecu, Viorel Cozma, poet; Zina Bivol; Victoria Fonari; Călina Trifan; Virgil Botnaru; Viorel Cozma (actor); Andrei Viziru (jurnalist) ș.a.

”Ianoș Țurcanu este un nume sonor în cultura noastră” a menționat Nicolae Spătaru.

Este un scriitor polivalent. Este un bun textier, pe care s-au făcut 600 de melodii. În opera sa găsim multe repere culturale și geografice.

La eveniment au vorbit cei prezenți și au recitat din carte. Viorel Cozma a citit poezia ”doi poeți”.

Viorel Cozma la citat pe Aurelian Silvestru despre volumul de poeme al lui Ianoș Țurcanu. ”Balansând între modernism și tradiționalism, Ianoș Țurcanu îmbracă pe rând veșminte de oștean, de preot, de învățător, de filozof, fără a scăpa plugul din mână. Brazdele lui rodesc imagini. Poemele rodesc lumină. Versurile sale sunt sincere și sugestive, pătrunse de o sensibilitate debordantă. Apoteotic și solemn, el nu se teme să exploreze dorul, durerea, despărțirea, însingurarea sau tristețea. O face însă cu evlavia unui agricultor care mângâie spicele sau cu îndărătnicia unui marinar care înfruntă marea. Opera lui trăiește, respiră și inspiră. Inspiră optimism și bunătate. Volumul miroase a pâine proaspătă scoasă din cuptor!”.

58576566_2343709522553119_535675820170018816_o

Postat de Doina Spătaru