Arhive

Centenarul Marii Uniri

La 18 mai curent, la bibliotecă s-a desfășurat masa rotundă cu genericul „ Centenarul Marii Unirii.   Participanți au fost: Val Butnaru scriitor și– analist politic; Vâlcu Mihai – scriitor; precum  și  elevii de la Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”.

În comunicatele sale vorbitorii au relatat următoarele:

În anul 2018, comemorăm 100 de ani de la evenimentul politic major al anului 1918: desăvârșirea statului național român realizată prin unirea provinciilor românești cu România. La început a fost unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918), mai apoi  unirea Bucovinei cu România  (28 noiembrie 1918), iar în final unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Țara Mamă, România  (1 decembrie 1918). Cele trei uniri formează împreună Marea Unire de la 1918, iar în 2018, la 100 de ani de la acele evenimente, sărbătorim CENTENARUL MARII UNIRI.

La această dezbatere opiniile participanților s-au axat pe evenimentul Marii Unirii și pe importanța ei. Ideea prinicpală dar și cea mai discutată a fost însăși unirea. Dacă va fi atunci cum? ce facem? cum procedăm? la aceste întrebări au răspuns atât elevii cât și invitații : Val Butnaru și Mihai Vâlcu.

Unirea ne reaminteşte rezoluţiunea adoptată la Alba Iulia în urmă cu 99 de ani. A fost asociată explicit cu o condiţionalitate politică şi anume, „înfăptuirea desăvârşită a unui regim democratic pe toate tărâmurile vieţii publice”.

Deci, la 100 de ani de la Marea Unire, trebuie să știm că, România nu este întreagă fără Basarabia și fără nordul Bucovinei!

Publicat de : Doina Spătaru

 

 

 

Reclame

Programul ”Chișinăul citește” : În ospeție la ursulețul Marmi de Mircea și Jana Grecu

 

În data de 4 mai, în incinta Bibliotecii Ștefan cel Mare, a avut loc o întâlnire cu scriitorul Mircea Grecu. Activitatea i-a avut ca participanți pe copiii de la Liceul Teoretic de Arte Plastice ”Elena Alistar”, clasa a II-D. Discuția s-a axat pe cartea ”În ospeție la ursulețul Marmi” de Mircea și Jana Grecu. Această carte este inclusă în Programul de lectură ”Chișinăul citește” care se află la a 15-a ediție. Scopul cărții este de  a combate dependența de vicii.

„Consider că este inutil să prevenim la 14, 15 ani consumul de droguri, când unii copii și adolescenți au și consumat astfel de substanțe nocive. De aceea, am găsit un altfel de limbaj, o altfel de metodă și anume: trebuie să intervenim la vârsta preșcolară și școlară mică”, a spus coautorul cărții „În ospeție la ursulețul Marmi”, Mircea Grecu.

”În ospeție la ursulețul Marmi”, este o carte educațională care permite copilului să discerne corect timpul pentru citit și calculator. Poveștile terapeutice scrise de Mircea și Jana Grecu au fost traduse în mai multe limbi străine și editate într-un tiraj total de peste 100 de mii de exemplare.

  • În căutarea fericiri pierdute, o poveste antidrog;

Actorii Teatrului Republican “Luceafărul” din Chișinău au pus în scenă “În căutarea fericirii”,  a anunțat scritorul în cadrul activității.

  • Ghetuța și Papucel, o poveste pentru prevenirea dependenței de jocurile pe calculator;
  • Ursulețul Marmi, o poveste pentru cultivarea simțului măsurii;
  • Căpcăun cel Fioros, o poveste pentru prevenirea apariției sentimentului de frică;
  • Pe urmele infractorului, o poveste pentru corectarea comportamentului agresiv.

În acest context pentru a înțelege mai bine aceste povești scriitorul a propus copiilor să însceneze poveștile pe roluri și astfel, au primit cărți din partea autorului.

Poveștile joacă un rol foarte important în viața copiilor, stimulează imaginația și creativitatea, dezvoltă gândirea, limbajul, contribuie esențial la formarea principiilor morale. În lumea poveștilor e o lume în care binele învinge răul, iar copii se identifică mereu cu personajele pozitive.

Copiii au înscenat unele dintre poveşti.

La finalul întîlnirii copiii au primit cărți cu autograf.

 

 

Publicat de : Doina Spătaru

Concursul de lectură ”Cartea bună-lume adună”

Amintirile din copilărie ale marelui scriitor Ion Creangă, au fost și vor fi unele dintre cele mai îndrăgite opere pentru copii. În cadrul concursului ”Cartea bună – lume adună”, au fost propuse spre lectură următoarele fragmente: La cireșe, la scăldat, Pupăza din tei, Smântânitul oalelor și povestirea Cinci pâini. Elevii clasei a treia de la Școala-Grădiniță Pas cu Pas nr. 152 și de la Liceul Teoretic Iulia Hasdeu, au lecturat cu multă plăcere și interes operele respective. Bibliotecara Lilia Beșan, a pregătit din timp întrebările vis-a-vis de textele respective, care au fost adresate elevilor, iar fiecare clasă, pe rând, a răspuns la acestea. Iată câteva dintre ele: ”În ce zi a săptămânii era zi de târg ?”, ”Textul ne spune că moș Vasile era un cărpănos. Găsiți un sinonim pentru cuvântul cărpănos”, ”De ce Nică a primit porecla de Ion Torcălău ?”, ”Cum a scăpat Nică de câinii lui Trăsnea ?” ,”În ce loc a ascuns Nică pupăza?” ”De ce omul care primise doi lei, a plecat rușinat de la judecată?”. De asemenea, elevii înșiși au fost implicați în procesul de formulare a întrebărilor, pe care le aveau pregătite din timp, iar fiecare clasă, a adresat câte trei întrebări una alteia. Elevii de la Școala-Grădiniță Pas cu Pas nr. 152, au răspuns la toate întrebările adresate, acumulând un punctaj maxim, iar o surpriză din partea lor, a fost aceea că au prezentat două scenete: La cireșe și Smântânitul oalelor. Pentru luna aprilie, s-a propus spre lectură cartea lui Mircea Grecu, În ospeție la ursulețul Marmi. Vă așteptăm cu drag la următoarea ediție a concursului ”Cartea bună – lume adună”.

                                                                                                        de Lilia Beșan

20180328_11260820180328_114640

La langue française et la Francophonie

La francophonie se fonde sur le partage de la langue française, pour l’épanouissement et l’enrichissement de tous les pays qui la compose. Or, une langue trouve son accomplissement dans l’activité littéraire, qui mobilise  toutes ses ressources, qui la célèbre dans toutes ses beautés, qui l’oblige  à se renouveler ou à inventer  des formes d’expressions inédites. Une langue ne vit  et ne prospère que parce que des écrivains, des conteurs, des poètes-tous des ouvriers du mot- la plient à leur volonté créatrice, la montrent dans tous ses états, la font penser, rire, rêver, agir… Les écrivains figurent donc au premier  rang des artisans de la francophonie.

La langue française naît du latin parlé qui, sous l’action de différents facteurs, s’est peu à peu transformé jusqu’à constituer une langue nouvelle, clairement distincte  de la norme latine.

Le premier document où apparaît un texte que l’on peut définir  comme « du français » est constitué par les Serments de Strasbourg (842). Plusieurs langues se sont développées, à partir du latin, sur le territoire aujourd’hui français: langue d’oc au sud, langue d’oîl au nord et le franco-provençal-langue intermédiaire. Mais chacune de ces langues connaît d’importantes variations dialectales. Vers la fin du XX siècle on assiste à un réveil des langues régionales. On prend conscience du multilinguisme français. Le français a toujours débordé des strictes frontières de l’état national français. C’est en 1880 que le géographe Onésime Reclus forge le mot francophonie pour désigner l’ensemble des populations utilisant le français. On peut distinguer quatre visages particuliers de la francophonie: les pays de français langue maternelle (Europe et Canada francophones); les pays créoles, où le français est langue seconde, mais parente; les pays de français langue officielle ou langue d’usage ( qui ont été, pour la plupart, colonies françaises), les pays de français langue étrangère privilégiée (comme parfois en Europe centrale ou orientale).

A différentes époques, le français  a joué un rôle international: langue d’Angleterre après la conquête normande, langue littéraire modèle dans l’Europe de la fin du Moyen Äge (Marco Polo dicte dans cette langue le récit de son voyage), langue de la culture européenne pour le classicisme et l’époque des Lumières.

Voilà pourquoi le français est choisi comme langue de culture, naguère par les aristocraties des pays d’Europe centrale et orientale, aujourd’hui comme langue étrangère privilégiée dans des pays comme la Roumanie et la Moldavie.

L’avenir de la francophonie repose sans doute sur la capacité du français  à se prêter, à s’échanger, à favoriser le multilinguisme. Il n’est plus la propriété jalouse  des seuls les Français. Il appartient à l’ensemble  des francophones. Sans doute plus de 100 millions de personnes possèdent  une réelle maîtrise du français, beaucoup plus si l’on compte tous ceux qui en font un usage rudimentaire.

IMG_20180320_134011

Concursul ”Cartea bună – lume adună”

Grigore Vieru, unul dintre cei mai mari scriitori români, care a iubit din tot sufletul această palmă de pământ, limba sa, făptura mamei şi fiinţa iubită – a lăsat în urma sa o moştenire literară inegalabilă, de o rară frumuseţe şi sensibilitate. În cadrul concursului „Cartea bună – lume adună”, a fost propusă spre lectură cartea Pâine cu rouă de Grigore Vieru. Cele şapte povestiri, au fost citite cu multă plăcere de către elevii clasei a III-a de la Liceul „Iulia Hasdeu” şi de la „Şcoala-Grădiniţă Pas cu Pas nr. 152”. Concursul a constat din două probe: în cadrul celei dintâi probe, elevii au răspuns la cele optsprezece întrebări, pregătite din timp de către bibliotecara Lilia Beşan, după care, fiecare clasă, şi-a adresat întrebări una alteia. Pentru cea de-a doua probă, elevii au făcut cîte un desen, care reflecta ideea unui fragment al textului. Răspunsurile copiilor, au fost evaluate de către dna Lilia Canţîr, bibliotecar principal, care a reprezentat juriul. Un element încurajator şi motivant, a fost acordarea câte unei diplome fiecărei clase – ambele acumulând acelaşi număr de puncte. Copiilor le-a plăcut mult cartea, unii dintre ei regăsindu-se în faptele sau acţiunile personajelor. Spre finalul activităţii, cîţiva elevi din ambele clase au recitat şi cîteva poezii de-ale autorului, iar doi elevi de la „Şcoala-Grădiniţă Pas cu Pas nr. 152”, au creat un poster în care şi-au expus impresiile vis-a-vis de cartea Pâine cu rouă. Mulţumim mult doamnei Nona Bejan, învăţătoare la Liceul „Iulia Hasdeu” şi dnei Maria Cerneleanu, învăţătoare la „Şcoala-Grădiniţă Pas cu Pas nr. 152”, pentru motivarea elevilor la lectură. Vă mulţumim pentru implicare activă şi vă aşteptăm cu drag la următoarea ediţie a concursului.

                                                                                  realizat de Lilia Beșan

Spectacol literar-artistic

   

Eminescu (…) a fost și rămâne cea mai copleşitoare mărturie despre forma inegalabilă pe care o poate atinge geniul creator românesc, atunci când se  alimentează din adâncimile fertile şi insondabile ale unui fond autentic.

                                                                                                                  Ştefan Augustin Doinaş

        În memoria marelui poet român, Mihai Eminescu, la bibliotecă s-a desfăşurat un mic spectacol literar-artistic, cu participarea elevilor din clasa a II-a de la Liceul „Iulia Hasdeu”. Copiii, au recitat poezii din creaţia geniului român, printre care: Somnoroase păsărele, Ce te legeni…, La steaua, Fiind băiet păduri cutreieram, Revedere, Freamăt de codru, La mijloc de codru des, O, rămâi…şi un fragment din poemul Luceafărul. Modul de prezentare a poeziilor, a fost apreciat de un juriu, care a ţinut cont de următoarele criterii: pronunţare corectă, articularea corectă a sunetelor, folosirea accentului şi a intonaţiei corespunzătoare, ţinută scenică, expresivitate, stăpânirea emoţiilor. Respectiv, elevii au beneficiat de câte o diplomă de gradul I,II,III şi câte o diplomă de participare. De asemenea, în cadrul acestei manifestări culturale, a avut loc un dialog dintre bibliotecară şi copii, despre viaţa şi creaţia autorului, iar în final, elevilor li sa prezentat expoziţia de carte şi s-a lansat provocarea la lectură. Mulţumim dnei învăţătoare, Galina Palamarciuc, pentru munca depusă în rândul elevilor şi pentru o colaborare fructuoasă.

                                                                                                                        de Lilia Beşan

                                             

Clubul: DOVORATORII DE CĂRȚI

O nouă ședință, în cadrul clubului DOVORATORII DE CĂRȚI, s-a desfășurat 18 decembrie 2017, participanții căreia au fost elevii din clasa X–a, Liceul Teoretic ”Vasile Alecsandri”. Ca invitat de onoare a fost doamna Alina Trofim – poet, doctor în știință.
La o ceașcă de ceai/cafea a avut loc o discuție – dezbatere relaxantă pe marginea cărților: „Lumini din umbre” și „Poeme din zborul gândului”. Pe parcursul discuției, elevii au descoperit evenimente și fenomene ascunse în substratul poeziilor. Autoarea a dezvăluit tainele ce s-au ascuns în conținutul poeziilor sale. Elevii au rămas impresionați de maniera scrisului poeziilor autoarei făcând remarce mai ales la poeziile: „Dragostea”; „Rivala” ; „De ce?”; „Bătută de vânt”; Dă-le, Doamne” ș.a.
Pentru deschidere, sinceritate și bunăvoință, pentru cărțile dăruite bibliotecii, MULȚUMIM autoarei și o așteptăm cu mare drag la alte întâlniri la biblioteca „Ștefan cel Mare”.collage_photocat