Arhive

Citim și descoperim lumea magică a cărților

 

Pătrunderea în lumea cărților ne ajută să descoperim plăcerea de a explora, de a dezvolta abilități de învățare și de căutare a informațiilor, de a veni cu idei noi sau de a le îmbogăți și a le completa pe cele existente. Cărțile ne încurajează la acțiune. Ele ne sugerează idei pentru a crea ceva nou, pentru a merge undeva, pentru a discuta cu alți oameni și a observa locuri, evenimente și toate lucrurile frumoase din jurul nostru.

Iată de ce, ora de lectură de astăzi a fost interesantă și captivantă, deoarece copiii au citit despre evoluția cărții de la primele semne până la e-book-uri. Relația strânsă a copiilor cu lumea cărților pun baza unor obișnuințe sănătoase, a unei educații calitative și a multor altor lucruri minunate pe care viața le oferă. Ele sunt pentru ei ușile care se deschid spre vise și aspirații, cunoștințe și experiențe și cel mai important spre un viitor sigur și prosper.

20190722_10031120190722_104929

Reclame

Antologia de poeme : Harta de Leo Bordeianu

 

Miercuri, 26 iunie 2019, în incinta Bibliotecii „Ștefan cel Mare” (str. Decebal 91) a avut loc ședința cenaclului „Singur printre cărți…”. În discuție: volumul de poeme „Harta” de Leo Bordeianu. Cartea a apărut la Ed. PRUT, Chișinău.

Moderatorul, Nicolae Spătaru a început discuţia cu o apreciere a volumului „Hora” citind din recenzia Margaretei Curtescu : „Pentru Leo Bordeianu, a scrie echivalează cu un act de exorcism, căci, întâi de toate, poetul este preocupat de identificarea şi definirea răului din realitatea imediată, de ivestigarea şi revelarea obiceilor  acestei lumi dezagregante în care trăim. Colaborarea sa cu realitatea imediată, pe care o personifică, o trece printr-o optică hiperbolizantă (Puterea, Întunericul dintre cuvinte, Patria mea, Zilele), îi situează poezia în zonele parabolei (Câinii, Descompunere, Spuma), acolo unde, transfigurate, însemnele realului sunt comprimate în imagini plastice, în scenarii retorico-elegiace.  Demersul mai multor poeme din antologia Hora înglobează, prin prisma impresionistă, absurdul perpetuu al spaţiului basarabean, Leo Bordeianu apelând, în acest scop, la imagini pe cât de sugestive pe atât de tranşante. Ca un antidot la aceste realităţi maladive, în care suntem cu toţii apatrizi, emblematică, în acest sens, fiind poezia care dă titlul antologiei, trăirea poeziei semnifică evadarea în universul infinit, unde eul devine liber ( Pânzele albe ale libertăţii).
Persistând în ideea că poezia este lucrare orifică, Leo Bordeianu, îşi confiră statutul de poeta vates. Stăpânind o frază care denotă improvizaţie, continuitate şi repetitivitate, o recuzită complexă, care scoate în evidenţă tragismul decorului, poetul Leo Bordeianu navetează între profan şi sublim, între deznădejde şi speranţă, între miasmele lumii comune şi miresmele antice ale poeziei.

La discuţie au vorbit : Victoria Fonari, Grigore Chiper, Ion Cuzuioc,  Călina Trifan, Andrei Viziru, Dumitru Crudu şi alţii. Grigore Chiper a declamat poemul „În lumină” din volumul „Harta” de Leo Bordeianu. Autorul a dclamat poemele : Puterea, Harta, Pânzele albe, Suspans neprevăzut, Solar, Ruleta rusească.

Victoria Fonari a vorbit despre antologia lui Leo Bordeianu ca : fiind simţită în poemele sale durerea despre Nistru. A făcut şi o asemănare între romanul lui Vladimir Beşleagă „Zbor frînt” şi poemul „Harta” de Leo Bordeianu. Victoria Fonari a abordat şi unele semne zodiacale cum ar fi taurul şi semnificaţia lui din poemul lui Leo Bordeianu. Poezia lui Leo Bordeianu este una extraordinară, una plină de sensibilitate, de dezvăluire, o poezie deschisă, una în care autorul nu mai acceptă valul al Floridei, unde a revenit spre textul anterior. Poemul „Ochiul din întuneric” vine ca într-o antiteză cu ochiul Homeric. Leo Bordeianu ne oferă o poezie profundă, o poezie care ştie să valorifice teme cunoscute, însă de fiecare dată printr-o optică personalizată. Motivul „Meşterului” din poemul „Harta”, care sună altfel, un meşter care nu vrea să se dezică de aripile sale, un meşter care îşi sacrifică sângele pentru a-şi realiza propria dorinţă.

Grigore Chiper a menţionat că : Leo Bordeianu este un poet important şi cunoscut prin prisma paradigmei anilor 80, în care s-a format şi a debutat. Drept mărturie este şi această carte „Antologia” lui Leo Bordeianu. Volumul are o scurtă prefaţă a lui Vsevolod Ciornei. Cartea este structurată pe trei bariere, poetul a vrut să ne ofere texte nu numai cu tentă politică, care au o anumită trăire socială, care la noi este foarte politizată. În anul apariţiei cărţii în Republica Moldova era şi o forfotă politică, care acum a luat o altă turnură. Volumul începe cu poemul „Harta„, care este emblematic din mai multe puncte de vedere. Leo Bordeianu prin acest volum ne prezintă o marcă a acestui stat, autorul fiind în căutarea hărţii sale. Volumul ne prezintă în prima parte textele cu temă socială, politică, naţională; în a doua parte avem poeme în care îl recunoaştem pe Leo Bordeianu : poetul prin care s-a remarcat încă de la primele cărţi, poetul extrem de delicat, extrem de fin în alegerea imaginilor, în construirea poeziei. Poetul caută diverse forme ocolitoare ca să ajungă la ţinta dorită.  A treia parte ne prezintă poeme în stil haiku, în stil aforistic.

Ion Cuzuioc a vorbit despr poezia lui Leo Bordeianu ca una scrisă cu suflet. Mesajul autorului va ajunge cu siguranţă la cititor. Autorul mânuieşte cu dibăcie şi versul alb şi versul clasic. Prin actuala discuţie asistăm la botezul volumului lui Leo Bordeianu.

Călina Trifan a venit cu o apreciere a volumului de poeme, care a inspirat-o şi a determinat-o să facă şi ea un pas înainte. Leo Bordeianu ne-a obişnuit cu volume de poeme de valoare. Poezia lui este într-un fel o instanţă supremă, în pofida timpului. Poemele lui fac cinste întregului spaţiu românesc. Leo Bordeianu are darul inspiraţiei şi cultura scrisului. Acest volum de poezie este exact  despre evenimente şi stări pe care autorul le trăieşte.

În prefaţa cărţii a lui Leo Bordeianu avem un articol al lui Vsevolod Ciornei intitulat : Poezia între formule şi revelaţii. „Poezia lui Leo Bordeianu este o sinteză între sensibilitate şi cerebralitate, între gingăşie şi rigoare, între autohtonie şi universalitate. Autorul se situează şi îşi situează cititorul în faţa marilor întrebări ale eternităţii, cele căror el le găseşte foarte multe răspunsuri, toate diferite şi toate corecte. Poezia lui Leo Bordeianu defineşte s-a furtificat într-un volum de versuri de certă valoare, care se înscrie firesc în concertul liric al epocii noastre. Această carte merită să îşi aibă locul în librării, biblioteci, inimi şi creiere”

La final, aş vrea să afirm şi opinia lui Alexandru Lungu. „Poezia lui Leo Bordeianu planează atât tematic, cât şi expresiv, în spaţii diferite. Poezia lui Leo Bordeianu poate fi catalogată când simbolistă, când romantică, ba chiar şi suprarealistă”.

Realizat de : Doina Spătaru

Şef – sector

Poeme pe trepte încinse de Ianoș Țurcanu

În cadrul cenaclului „Singur printre cărți” din 24 aprilie,  s-a discutat despre volumul „Poeme pe trepte încinse” de Ianoș Țurcanu. Cartea a apărut la Ed. PRUT, Chișinău, 2018. Au participat : Ianoș Țurcanu, autorul; Nicolae Spătaru (moderatorul evenimentului); Leo Bordeianu; Aurelian Silvestru; Claudia Partole; Mihail Vâlcu; Mihaela Perciun; Vlad Grecu, Viorel Cozma, poet; Zina Bivol; Victoria Fonari; Călina Trifan; Virgil Botnaru; Viorel Cozma (actor); Andrei Viziru (jurnalist) ș.a.

”Ianoș Țurcanu este un nume sonor în cultura noastră” a menționat Nicolae Spătaru.

Este un scriitor polivalent. Este un bun textier, pe care s-au făcut 600 de melodii. În opera sa găsim multe repere culturale și geografice.

La eveniment au vorbit cei prezenți și au recitat din carte. Viorel Cozma a citit poezia ”doi poeți”.

Viorel Cozma la citat pe Aurelian Silvestru despre volumul de poeme al lui Ianoș Țurcanu. ”Balansând între modernism și tradiționalism, Ianoș Țurcanu îmbracă pe rând veșminte de oștean, de preot, de învățător, de filozof, fără a scăpa plugul din mână. Brazdele lui rodesc imagini. Poemele rodesc lumină. Versurile sale sunt sincere și sugestive, pătrunse de o sensibilitate debordantă. Apoteotic și solemn, el nu se teme să exploreze dorul, durerea, despărțirea, însingurarea sau tristețea. O face însă cu evlavia unui agricultor care mângâie spicele sau cu îndărătnicia unui marinar care înfruntă marea. Opera lui trăiește, respiră și inspiră. Inspiră optimism și bunătate. Volumul miroase a pâine proaspătă scoasă din cuptor!”.

58576566_2343709522553119_535675820170018816_o

Postat de Doina Spătaru

Atelier de creație : Creative – Writting

În cadrul Săptămânii Creativității și Inovației, în incinta bibliotecii s-a desfășurat un atelier de creație cu genericul : Creative – Writting din data de 18 aprilie. Elevii clasei a III-a și a IV-c de la Liceul teoretic ”Elena Alistar” au participat cu creații proprii ca : desene care reprezintă căței dalmațieini, un vapor pe mare, flori, mutre simpatice, avioane, un peisaj din natură chiar și un avion multicolor din carton, o felicitare de Paște, poezii compuse despre bibliotecă, învățătoare, carte, bunici și nepoți, tatăl meu și mama mea. Poeziile vor fi scrise sub text la final.

În cadrul activității pe lîngă desene și poezii copiii au creat o carte pentru oficiul copii : cartea cu idei. Acolo fiecare copil care vine în bibliotecă scrie ce ar dori să ofere biblioteca și cum ar fi mai atractivă pentru ei. Sunt diferite idei frumoase și inedite din imaginația bogată a copiilor.

Pentru a crea această carte am folosit diferite materiale ca : hîrtie colorată, foarfece, clei pentru hârtie, creioane simple, careoce.

Tatăl meu și mama mea de Alcază Diana clasa a IV-C :

Mamă, tată vă iubesc,
Doar pe voi eu vă-ndrăgesc,

Sunteți cei mai buni din lume,
Vă cunosc pe voi anume.

Tatăl meu puternic și bun,
Vreau și ție azi să-ți spun,
Orșice tătic din lume,
Te iubește ți te-ajută.

Mamă dragă nu uita,
Tu ești ca planeta mea,
Ești frumoasă și-ndrăgită,
Tu, măicuța mea mămică!

Biblioteca de Duplavă Andrei și Ursu Vasile:

Veniți copii la bibliotecă!
Ca să aflați multe lucruri,
Mari ori mai mici,
Pentru pici, copii chiar și bunici.

Biblioteca ne trebuie în viață,
Fără ea nu ești nimeni în viitor,
Biblioteca o iubim și-nvață!
Cărțile noi le iubim.

Biblioteca ne dă minte, / Te învață să fii om mare, / De la autori și cuvinte, / Ne învață să știm carte.

Dacă vrei să fii poet, / Caută pe Internet, / Dacă vrei să scrii poezii, / Învață să scrii.

Autori : Marandiuc Daniel, Marcocian Gicu, Panfilii Alexandru.

Învățătoarea de Stavilă Francesca și Iatișim Nicoli :

Învățătoarea mea iubită,
Și demult îndrăgită,
Ea ne învață despre carte
Să avem de toate parte.

Și cu ea noi ne mîndrim,
Cu toții cuminți să fim.
Despre asta noi scriem,
Și degrabă ne despărțim.

Foarte mult noi o iubim,
Și cu toții o prețuim.

Prin poezii copiii își exprimă atitudinea față de bibliotecă, carte, profesori și părinți.

Această prezentare necesită JavaScript.

Realizat de : Doina Spătaru

Lansare de carte : Străin printre ape de Vitalie Răileanu

Pe, 14 martie 2019, în incinta Bibliotecii „Ștefan cel Mare” a avut loc ședința cenaclului „Singur printre cărți…”. În discuție: volumul de poeme „Străin printre ape” de Vitalie Răileanu.

Prefaţa volumului de poezii Străin printre ape de Vitalie Răileanu este semnată de Maria Pilchin, care menţionează chiar de la început că: „Vitalie Răileanu este la al treilea volum de poeme. Fidel temei marine, autorul propulsează proiectul mai departe, tema rămâne aceeaşi, variază însă ideile poetice, care contribuie la consolidarea axului unic al poeziei scrise de acest poet.”

 La fel Maria Pilchin subliniază că prin poezia lui Vitalie Răileanu, „cititorul parcurge nişte poeme-egologii, texte în care eul rămas „de unul singur” îşi continuă existenţa ca pe o cochilie în „singuratica întindere acvatică”. O existenţă marcată continuu de „presentimentul mării”, de apropierea unui ţărm singuratic”. Egoul a concrescut cu acest ţărm, aşa cum „nu-mi poţi lua / speranţa şi singurătatea/ care au dat rădăcini/ în morfologia ţărmului la care/ încă visez”, susţine autorul.

Criticul literar Nina Corcinschi a ţinut să accentueze faptul că poezia lui Vitalie Răileanu este o prezenţă deosebită în arealul poeziei basarabene, venind de fiecare dată cu ceva aparte prin tematică şi însăşi forma de exprimare implicând tehnici moderne în ale versificaţiei şi stilului.

Aşa cum menţionează criticul român Răzvan Voncu: „Vitalie Răileanu este un poet autentic, nu doar un critic care scrie şi poezie. Amprenta personalităţii sale e netă, timbrul vocii, distinct, iar originalitatea în cadrul temei marine, evidentă.”

Autorul  sa a împărtășit cu noi impresii despre cărți și din cărți, ne-a povestit despre propria activitate și ne-a recitat fragmente din volumele sale de versuri, reușind să ne transpună într-o lume a liricului, pe care o percepe ca pe o alegorie și în care inserează varii personaje.

Ne-a impresionat prin simplitatea cu care privește lucrurile mari, prin felul deosebit de a mânui cuvântul și prin maniera-i inedită de a transforma biblioteca într-un laborator științific.

Deși se consideră un „întârziat” pe toate făgașurile și un „zgârcit” în ale scrierii, V. Răileanu se numără printre exegeții, dar și poeții cei mai fecunzi.

Meseria de scriitor : un elexir pentru minte și suflet

Meseria de scriitor exercită asupra multor oameni o vrajă aparte, dar aproape nimeni nu ştie cum este viaţa de zi cu zi a unui astfel de om, cum este ziua lui de salariu, pentru că, mai ales la noi, el trebuie să aibă un serviciu din care să-şi câştige traiul zilnic. Scriitorul este persoana care scrie povești, povestiri, poezii, romane, nuvele cititorilor. Munca de scriitor se definește prin imaginație, observație, asiduitate și creație. Opera lor poate fi destinată diferitor vârste : pentru copii și pentru maturi. În cadrul proiectului educațional „100 de profesii explicate pentru copii”, elevii de la Școala Grădiniță „Pas cu Pas”, ghidați de învățătoarea Ala Panait, au venit la 13 martie, pentru a afla ce reprezintă vocația de scriitor.

Ce aspecte are și ce trebuie să faci pentru a fi un bun scriitor copiii au aflat asta prin discuții și întrebări.  Pentru a înviora atmosfera copiii au înscenat un fragment din cartea autoarei : „Școala Steluțelor”. Povestirea “Stadionul cosmic” i-a determinat pe cei care au participat să poarte un nume de astru sau planetă.

Invitata de onoare a activității Victoria Fonari, scriitoare care are carți și pentru copii (“Abecică” și “Școala Steluțelor”), confirențiar universitar la Universitatea de Stat din Moldova, moderatoare a Cenaclului «Magia cuvântului» din cadrul Bibliotecii Centrale, BM “B.M.Hasdeu”, a relevant reperele importante în meserie și atitudinea față de aceasta, provocându-i la un dialog pe bravii cititori ai bibliotecii.

La final copiii au făcut o poză cu steluțele în mîini alături de scriitoare. Este o enigmă şi, desigur, un dar de la Dumnezeu felul în care scriitorul poate să fie la fel ca toţi ceilalţi şi în acelaşi timp diferit, să meargă zi de zi la serviciul său – mai banal sau mai captivant -, dar şi să reuşească să concentreze toată condiţia omului muritor în scrieri de neuitat.

Volumul de poezie „Fericirea din clepsidră” de Victoria Fonari

Cuvântul e transparența materei

o așchie de antimaterie

ce plonjează din lumea

spiritului absolut

Victoria Fonari

Miercuri, 6 februarie, la ședința cenaclului „Singur printre cărți„, moderat de scriitorul Nicolae Spătaru,  a fost pus în discuție volumul de poezie”Fericirea din clepsidră” de Victoria Fonari.

Poeta Victoria Fonari, eseistă, traducătoare și doctor în filologie, vine acum cu un nou volum de poezie care este împărțit în trei subteme:  timp, iubire și cuvânt. Timpul are ca motive anotimpul, iubirea apare ca principiu universal, iar cuvântul se va deghiza în literă, în poezie, în arta poetică, într-o stare lirică.

La eveniment au participat: Vitalie Răileanu – crtic literar și scriitor, Maria Pilchin – critic literar, certetător științific, poetă, Grigore Chiper – scriitor, Leo Bordianu – scriitor, Vlad Grecu – prozator, dramaturg, Călina Trifan – poetă, Elena Taragan – bibliotecar la BM „B.P.Hasdeu” , Andrei Viziru – cercetător științific, scriitor. Fiecare din ei au citit câte un poem și  au apreciat și discutat volumul  de poezie al autoarei.

„Poezia Victoriei Fonari este  o poezie plină de lumină. Am întrezărit în versurile poetei o ambiție de a ajunge la astral, dar și o conștientizare a condamnării noastre de a rămâne înrădăcinați în pământ. O lupătă între Luceafăr și om, între pământesc și dumnezeiesc. Avem uneori impresia că poeta se simte capturată în condiția ei de om, că coprul îi este prea strîmt, dorul/rîvna/aspirația de a atinge absolutul riscând să-i producă explozii în propriul corp, prefăcîndu-l în mii de fărîme, în urma căruia să rămînă doar o săgeată țintind cutezător spre infinit”, a precizat Elena Tărăgan.

Lucian Strochi spune despre poezia Victoriei Fonari că e una naturală, firească, o trăire reală. Dar poezia nu poate fi despărțită de autorul ei fizic și moral și poeta își ia ca lampadofor un poet cu adevărat important al literaturii române. Poeta are curajul de a-și data poeziile. Poate fi recunoașterea momentului astral sau marcarea unui moment unic? Sau curajul de a spune că viața noastră nu e altceva decât o succesiune de asemenea momente? Sau câte ceva din toate astea?

După cum evenimentul s-a început cu citire din poemele autoarei, Victoria Fonari a încheiat cu poemul „Fosforecență cu pești zburători”.

Această prezentare necesită JavaScript.

Realizat de

Doina Spătaru, șef-oficiu