Arhive

Activitate ludică : Metodele de ansamblare a unui puzzle

 

 

Imagini pentru citate despre joc

Micii noștri prichindei sunt înnebuniți după jocuri. Orice joc pentru ei este un mijloc de distracție și veselie.

Jocul de puzzle constă în reconstituirea unei imagini sau a unui obiect tridimensional având la dispoziție numeroase piese (diferite ca formă și culoare) ce se pot intercala. Pentru cele mai multe persoane, această activitate este un hobby.

Istoria acestui tip de joc pornește de la o pictură sau un desen realizat pe o placă de lemn care apoi este decupată în mici forme ce pot fi mai apoi reasamblate. După aproximativ 300 de ani de la primele forme de joc, puzzle-ul este astăzi realizat din carton, întrucât acest material este mai convenabil. De asemenea, în locul picturii, intervine tiparul, astfel că jocurile pot avea un conținut mare de detalii precum și o libertate mai mare în alegerea imaginii ce urmează a fi realizată. După tipar, cartonul este decupat folosind un cuțit-matriță metalic după un contur complex.

Jocul poate avea de la 4-9 piese până la mii de piese, mărind astfel dificultatea dar și interesul pasionaților.

Astăzi, picii au ansamblat puzzle de 100 și 160 de pise. A fost o distracție pe cinste.

A publicat : Doina Spătaru

                                                                                                                                       Șef – Oficiu

Această prezentare necesită JavaScript.

Ziua provocărilor

De această dată, copiii au fost provocați să lectureze cartea Micul Lord, de Frances Hodgson Burnett. Eroul principal al romanului, un băiețel de 7 ani, care locuiește împreună cu mama sa într-un cartier umil din New York, pleacă în Anglia, la bunicul său. Aici este pus la încercare de către bunic, care îi cîntărește neîncetat vorbele și conduita, îi adresează diverse întrebări pentru a-i cunoaște caracterul și inteligența. Cartea a fost ecranizată, respectiv, copiii au avut ocazia să vizioneze filmul Micul Lord Fauntleroy.

19829994_1522162241167265_472399193_o

Educația mediatică: Interviul

Joi, 22 iunie participanții la trainingul cu tema: ”Interviul” din cadrul proiectului ”Educația mediatică” au dobândit cunoștințe despre rolul interviului într-o știre, tipul și rolul întrebărilor într-un interviu și realizarea lui cu succes. Instruiții au conștientizat, că interviul este cel mai important instrument din mass media pentru a obține informații detaliate pe un anumit subiect.  Interviurile oferă știrilor echilibru, profesionalism și profunzime.

Participanții au fost grupați câte doi pentru a prezenta câte un interviu. Ei au folosit reguli și tehnici de intervievare pentru a le  realiza. Buna dispoziție  nu a lipsit de la activitate. Participanții s-au distrat  privind două interviuri  umoristice realizate de ”Vacanța Mare”.

Ziua provocărilor

În ziua de joi, 11 copii au venit cu multă plăcere și nerăbdare, pentru a afla despre o nouă carte propusă spre lectură. De această dată, au fost provocați să citească cartea ”Heidi, fetița munților” de J. Spyri. Este o carte despre prietenie, curaj și devotament. De asemenea, cartea a fost ecranizată, iar copiii au avut ocazia să vizioneze filmul cu același nume. Au afirmat cu tărie că le-a plăcut mult filmul și abia așteaptă următoarea provocare.

19238370_1503638926352930_1048741982_o

 

Ziua Tehnologiilor Informaționale : Componentele calculatorului

 

„În mai multe feluri, computerul este un hibrid între carte şi televiziune”.

Azi, de ziua Tehnologiilor Informaționale am avut ca participanți preșcolarii Școlii – Grădiniță „Pas cu Pas” nr. 152 și cititorii fideli ai bibliotecii. Toți au ascultat tema nouă a lecției și au participat activ cu întrebări și discuții de oameni mari. Erau atât de entuziamați de ceea ce le-am povestit, încât aduceau argumente diferite despre calculator și tipurile lor. Au aflat de unde provine calculatorul, cine l-a elaborat, și ce date se trimiteau în acea perioadă și cum. Au redescoperit unele componente cunoscute și unele noi ca : tastatura, procesorul, monitor, CD-ROM, DVD, Flash, Modem, Web, Online, ș.a. Copiii au specificat ce le place să facă în timpul liber la calculator. Unii au menționat că preferă jocuri, unii informație, alții diverse. Câțiva din ei au părinți care cunosc bine calculatorul și vor face neapărat o repetare a ceea ce au auzit azi.  Principalele componente ale calculatorului sunt montate pe o placă – mamă (sau placă de bază); datele, însă, sunt memorate pe hard disk. Iar apoi, odată elaborate datele, descărcate fotografiile și creat noul document, intră în funcțiune imprimanta pentru a prezenta rezultatul final al muncii.

Astăzi calculatoarele au ajuns la dimensiuni de-a dreptul minuscule, fiind însă în măsură să efectueze, grație unei memorii mari, extrem de multe operațiuni. După laptop a apărut așa -numitul palm, atât de mic încât încape în buzunar.

Publicat de :

Doina Spătaru, Șef – oficiu

Această prezentare necesită JavaScript.

EDUCAȚIE MEDIATICĂ

Vineri, 09 iunie la Biblioteca ”Ștefan cel Mare” un nou grup de maturi au început  instruirile  educației mediatice.  Astăzi, mass-media joaca un rol crucial in viața socială, devenind, de-a lungul timpului, o putere crescânda si indispensabilă, cu o influență puternică asupra segmentelor societății. Prezența lor activă se simte în viața financiar-bancară, în dezvoltarea industriei, în evoluția tehnologiei, în viața politică, dar și în viața cotidiană, construind la rândul lor o industrie proprie. Pentru a consuma calitativ informațiile furnizate de presă, instruiții au înțeles ce este o știre și care este valoarea sa, care sunt sursele de încredere: primare și secundare, necesare pentru verificarea informației. Participanții au mai înțeles cum să evalueze cele mai bune surse de informații corecte și să răspundă la întrebările: Cine? Ce? Unde? Când? De ce? Cum? În plus, ei  au vizionat și un material-video  ”Despre știre, pe înțelesul tuturor” – un material al reporterilor Radio Europa Liberă: Diana Răilean, Liliana Barbăroșie și a directorului Vasile Botnaru. Ei sunt așteptați la o nouă instruire joi, 22 iunie la ora 17.00.

 

Mass-media ca factor educativ

Multitudinea de factori  educativi cu influențe specifice, așa ca familia, grădinița, școala, instituțiile , organizațiile, și nu în ultimul rând mediul socio-cultural, politic  contribuie la educarea fiecăruia din noi.  Din acest considerent, deși rolul cel mai important îl are școala, nu negăm faptul că biblioteca ar putea contribui  substanțial la educarea tinerei generații.

Prin urmare, procesele de educare mass media, inițiate de Novateca în biblioteci, se realizează cu succes și reprezintă o influență pozitivă asupra instruiților.  Importanța mass media, ca factor care contribuie  atât la educarea tinerilor, cât și a adulților, este recunoscută de participanții celor două grupuri țintă, formate în cadrul bibliotecii. Impactul educativ produs asupra celor instruiți este susținut de interesul lor de a comunica  și a se manifesta mai activ în activitățile bibliotecii. Generarea de noi experiențe și noi modalități de cunoaștere, relaxare și culturalizare intră în obișnuința utilizatorilor bibliotecii.

Modul agreabil, accesibil și captivant, în care sunt oferite informațiile la  lecțiile de instruire, este resimțit la fiecare activitate prin generarea de discuții, opinii sau atitudini Prezența activă la instruiri, abordarea metodelor de educație mass media  sunt acțiunile de influențare și accentuare a caracterului conștient a fiecărui instruit. Consumul de mass media a devenit pentru ei unul calitativ, indiferent de publicațiile citite.

Principalele direcții puse în evidență la aceste instruiri au reușit să asigure informarea , înțelegerea identificării surselor relevante și de încredere.  Dezvoltarea  abilităților de gândire critică pentru a evalua credibilitatea știrilor, a articolelor  publicate în presa scrisă , aprecierea presei libere sunt importante pentru toți consumatorii mass media.

Obiectivele de bază ale instruirilor sunt de a învăța pe utilizatori modul de  identificare a  elementelor, care fac informațiile demne de știri, caracteristicile de bază ale unei știri, principiile de precizie, corectitudine și  claritate,  care sunt sursele de încredere și de a face  distincție între sursele primare și cele secundare pentru a verifica informația.

Autor Lilia Canțîr, bibliotecar