Arhive

Meseria de Pedagog

Fiecare om își alege profesia la un moment dat, atunci când se hotărăște să urmeze o facultate cu scopul de a dezvolta aptitudinile proprii într-un anumit domeniu. Pentru ca acest moment din viață să nu fie dificil, cred că ar fi bine ca pregătirea pentru o profesie să înceapă chiar din momentul când învață scrisul și cititul. Iar pentru ca să poată încă de mici să o aleagă, trebuie să fie informați pas cu pas și zi de zi despre ce este această meserie, care sunt aptitudinile necesare, care i-ar ajuta să o exerseze, să citească  anumite cărți despre frumusețea ei și chiar despre partea grea, dificilă a acestei meserii, ca în final fiecare să facă o alegere corectă.

Este important ca fiecare, atunci când își va alege profesia, să cunoască cel puțin lucrurile esențiale despre aceasta. Evident, este necesar să ținem cont de așa lucruri  cum ar fi capacitatea fizică, psihologică, dacă avem înclinațiile adecvate pentru profesia care ne-o dorim.

Sperăm că proiectul „O sută de profesii explicate pe înțelesul copiilor”, inițiat la bibliotecă, va avea un impact pozitiv și de bun augur pentru cei mici în a-și da seama ce vor să devină când vor crește mari.

 Astfel vom reuși împreună să facem un pas important în educația profesională pe care ne-o dorim cu roade bune, acum și în viitor. Ne vom bucura enorm, în momentul alegerii profesiei, de  această decizie luată corect și cu discernământ. În plus, ne dorim din tot sufletul ca profesia aleasă să le marcheze pozitiv viața și personalitatea și să devină oameni fericiți.

Prima profesie din cele o sută propuse, evident,  a fost cea de pedagog.  Nici o meserie nu o poți însuși fără ca să te învețe cineva. Chiar și cea de învățător tot un învățător trebuie să te învețe. Și pentru că 5 octombrie este Ziua Mondială a Pedagogului, ne-am gândit că tot ce putem afla despre această importantă profesie este direct de la sursă, de la învățător. Astfel, am organizat o conferință de presă cu învățătorii de la Școala – Grădiniță nr. 152 „Pas cu Pas”. Copiii s-au deghizat în jurnaliști și cameramani de la cele mai importante instituții de televiziune și radio din Republica Moldova. Ei și-au modelat microfoanele în conformitate cu posturile de televiziune pe care urmau să le reprezinte, au învățat etica și tehnica reporterilor, am pregătit întrebările care ar scoate perfect în evidență meseria de dascăl și, sub pretextul de a-i felicita cu prilejul evenimentului, copiii i-au intervievat cu brio și au fost foarte mulțumiți de răspunsurile primite. Învățătorii,  surprinși de talentul copiilor, au răspuns la cele mai  năstrușnice întrebări. Iată unele dintre ele: E adevărat, că a fi dascăl e o artă?, Cum reușiți să vă faceți iubiți de elevi?, De ce meseria de profesor nu seamănă cu nici o altă profesie?, Cineva spunea că această profesie este aspră și plăcută, umilă și mândră, care epuizează și înviorează. Cum comentați?, Mulți cred că a fi dascăl însemnă doar a prezenta informații în fața elevilor, a evalua nivelul acestora , așa este?, De ce v-ați ales această profesie?, Se spune că profesorul se adaptează tuturor provocărilor, nu este niciodată obosit, plictisit sau prea bătrân. E mereu prietenos, bine pregătit, tolerant, înțelegător. Nu credeți că e prea mult pentru un om ca să facă față acestor provocări?, Numiți 5 beneficii pentru a profesa această meserie! Ce face un învățător ? Răspundeți folosind 3 cuvinte!, Ca să poată deveni dascăl ce trebuie să obțină dânsul?, Ce este vocația de dascăl?,  O vorbă cu tâlc spune: Unde este mintea acolo este și comoara. Cum comentați?, Ce bucurii are un învățător și de ce își alege această meserie?, Care este misiunea unui dascăl?, Când ajungeți acasă după o zi grea de muncă și vă uitați în oglindă vă spuneți des: Misiune îndeplinită?, Totuși, profesia este grea și epuizantă. Ce vă ajută  să nu renunțați la meserie?

În final, copiii i-au felicitat urându-le sănătate, răbdare și înțelegere față de ei și, desigur, putere de a trece peste toate greutățile din viața cotidiană.

Realizat: L. Canţîr

 

 

 

 

 

 

Reclame

Imaginea bibliotecii prin comunicarea eficientă cu utilizatorii

Biblioteca este instituţia în cadrul căreia procesul de comunicare capătă sensuri multilaterale, iar imaginea pe care o are aceasta depinde în mare măsură de calitatea procesului menţionat şi, respectiv, de gradul de satisfacţie al utilizatorilor de cărţi, reviste, materiale informative etc. Rolul de bază în iniţierea şi menţinerea unei comunicări eficiente revine, desigur, bibliotecarului, care trebuie să aibă un nivel de pregătire corespunzător solicitărilor venite de la cititori, având în vedere diversitatea domeniilor de cercetare, belitristică cât și serviciile prestate de bibliotecă. Bibliotecarul nu este doar cel care mijloceşte conexiunea dintre carte şi cititorul ei, ci este şi cel care organizează facilitarea accesului la materialul potrivit, asigurând exploatarea eficientă a informaţiei de care are nevoie utilizatorul.

Este adevărat faptul că tehnologiile informaţionale au modificat imaginea bibliotecii şi, mai ales, a bibliotecarului în societate, dar această tendinţă nu trebuie să însemne neapărat un lucru negativ. Spiritul inovator trebuie să constituie calitatea de bază a bibliotecarului, care trebuie să utilizeze progresul tehnologic ca pe un avantaj şi o oportunitate de a comunica mai eficient cu utilizatorii bibliotecii şi de a fi cât mai aproape de necesităţile acestora vizavi de explorarea informaţiei în toate domeniile și la toate categoriile de cititori.

Bibliotecarul trebuie să fie bine informat, trebuie să cunoască toate noutăţile ce ţin de domeniul său şi să aibă capacitatea de a le utiliza pentru promovarea unei imagini cât mai bune în timp şi spaţiu.

La mulți ani, dragi bibliotecari!!!

Realizat de L. Canțîr

 

Barbu Ștefănescu Delavrancea – 160 ani de la naștere

CEL MAI STRĂLUCIT ORATOR AL ROMÂNIEI CONTEMPORANE

Bara0369-barbu_stefnescu_delavrancea_2pbu Ștefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1895, București, d. 29 aprilie 1918, Iași) a fost un scriitor, orator și avocat român, membru al Academiei Române și primar al Capitalei. Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România. Spre deosebire de contemporani ca I. L. Caragiale, I. Slavici, Al. Vlăhuță sau Duiliu Zamfirescu, a căror dominantă creatoare se instalează foarte curând și vizibil în opera lor, Delavrancea ni se impune ca o personalitate puternic marcată printr-un temperamrnt artistic impetuos și contradictoriu.

 

897eb-lecturi_scolare_-_neghinita_barbu_delavrancea_c1

 Delavrancea, Barbu Ștefănescu.  Neghiniță: Lecturi școlare / Barbu Ștefănescu Delavrancea. – București: Litera, 2014. – 32 p.

Povestea este despre o babă bătrână și singură, care la bătrânețe își dori un copil. Vroia baba o fată mare, dar, vorba ceea: Copacii uscați nu mai dau de la rădăcină, așa că se gândea ea că s-ar fi mulțumim și cu un princhindel de băiat. Dorea măcar un copil cât ghemul, numai s-audă în casă cuvântul mamă…Așa a apărut Neghiniță!

Colecţia Bibliiteca Pentru toţi 004

Delavrancea, Barbu Ștefănescu. Hagi – Tudose. Nuvele şi schiţe. / Barbu Ștefănescu Delavrancea ; pref. : Mihai Zamfir. – Bucureşti : Litera Internațional, 2011. – 315 p.
   “Hagi-Tudose” este o dramatizare diluată a cunoscutei nuvele: comportând inevitabile lungimi, episoade parazitare şi personaje abia schiţate. Piesa are puterea reînvierii mahalalei bucureştene de simpatica arhaicitate. Nostalgia copilăriei şi decorul Barierei Vergului i-au oferit cele mai bune pagini unui Delavrancea ajuns la maturitate: din păcate la judecata finală, aceste pagini rămân destul de puţine, tragicomedie. Ca şi Caragiale în marile lui nuvele de ultima perioadă, Delavrancea descoperă un Bucureşti uitat, aproape legendar, în care personajul principal al povestirii capătă proporţii mitice. Este o operă cu personaje pitoreşti relatate într-o formă subtilă şi plăcută pentru lecturare.
bunicul-bunica-large
Delavrancea, Barbu Ștefănescu. Bunicul, bunica / Barbu Ștefănescu Delavrancea.  – Bucureşti : Editura Ion Creangă, 2011. – 112 p.

Pentru că suntem într-o lume în mers alert, putem pierde plăcerea de a citi cărți. Totuși, existența noastră, a celor ce căutăm să rămânem oameni inteligenți, se sprijină pe lectură, nu pe imagini fugitive. Lectura îți oferă popasurile necesare pentru reflecție, pentru meditație. A forma obișnuința lecturii are drept beneficiu demonstrat știintțfic dezvoltarea intelectului, a puterii de gândire si de adaptare.

Sunt atât de iubitori, de plini de o nesfârșită îngăduință, sunt oricând dispuși să mă alinte și să se sacrifice pentru mine. Îmbrățișarea lor are mereu un efect liniștitor, încât mă simt în poala lor absorbit ca într-un cuib cald, un fel de casă a luminii apusului. Așa sunt bunicii mei… Sunt precum cei descriși de Barbu Ștefănescu-Delavrancea.

În nuvele și povestiri precum Bunicul sau Bunica și în basme ca Neghiniță, autorul prezintă lumea minunată a copilăriei, chipurile dragi și apropiate de sufletul copilului. Opera sa este caracterizată de omul simplu, omul naturii, Delavrancea fiind un mare creator de tipologii umane, rămânând un scriitor reprezentativ al literaturii române.

basme-si-povestiri_1_fullsize

Delavrancea, Barbu Ștefănescu. Basme și povestiri / Barbu Ștefănescu Delavrancea.  – Bucureşti : Editura TEDIT FZH, 2011. – 191 p.
Copiilor care iubesc poveştile şi personajele lor năzdrăvane, dar mai ales celor curioşi să descopere farmecul şi originalitatea literaturii române le este dedicat acest minunat tezaur de basme şi povestiri alese cu grijă din folclorul nostru, precum şi din operele celor mai mari nume ale culturii române. Presărată cu ilustraţii pline de farmec, semnate de talentaţi artişti români contemporani, antologia va purta imaginaţia celor mici în magica lume a eroilor din basme. 
     apus-de-soare_1_fullsize
Delavrancea, Barbu Ștefănescu. Apus de soare/ Barbu Ștefănescu Delavrancea.  – Bucureşti : Corint, 2002. – 94 p.

Ostași, boieri, curteni, v-am adunat aci să stați mărturie după ce n-oi mai fi. Sunt patruzeci și șapte de ani… mulți și puțini… de când Moldova îmi ieși înainte cu mitropolit, episcopi, egumeni, boieri, răzași și țărani, în Câmpul de la Direptate, și cum vru Moldova așa vrusei și eu. Că vru ea un domn drept, și n-am dăspuiat pe unii ca să îmbogățesc pe alții… că vru ea un domn treaz, și-am vegheat ca să-și odihnească sufletul ei ostenit… că vru ea ca numele ei să-l știe și să-l cinstească cu toții, și numele ei trecu granița, de la Caffa până la Roma, ca o minune a Domnului nostru Isus Christos…

Țineți minte cuvintele lui Ștefan, care v-a fost baci până la adânci bătrânețe… ca Moldova n-a fost a strămoșilor mei, n-a fost a mea și nu e a voastră, ci a urmașilor voștri ș-a urmașilor urmașilor voștri în veacul vecilor..

Barbu Delavrancea - Intre vis si viata

                                                                                                                                                          Delavrancea, Barbu Ștefănescu. Între vis și viață / Barbu Ștefănescu Delavrancea.  – Bucureşti : Litera, 1997. – 391 p.

Delavrancea este, în literatura noastră, creatorul poemei în proză, pe care o intercalează necontenit în povestirile sale, mai ales în acele ale unei prime epoci. Barbu Delavrancea … trece în literatura română drept ce mai tipic reprezentant al naturalismului zolist. Prin vis și viață autorul face o punte de argint pentru fantezia umană. Între vis și viață reprezintă, vis, priveliști de eden, de o parte; realitatea  oribilă, dezgustătoare, de alta. Proza reface o lume patriarhală, cu bătrâni blajini, cu copii care zburdă fără griji pe câmpuri, cu izvoare și fântâni, cu grâne, turme de vite, copaci umbroși și cu multe flori.
316456
 Delavrancea, Barbu Ștefănescu. Teatru / Barbu Ștefănescu Delavrancea.  – Bucureşti : Cartex, 2000, 2005. – 207 p.
Ca dramaturg, Delavrancea își dă însă măsura în trilogia care reînvie istoria Moldovei din prima jumătate a secolului al XVI-lea, prin figurile domnitorilor Ștefan cel Mare (Apus de Soare), Ștefăniță (Viforul) și Petru Rareș ( Luceafărul). Continuând o tradiție de mai bine de o jumătate de secol a dramei istorice românești, în centrul pieselor se află motivul puterii, relația între puterea domnitorului și interesele țării. Conflictele dramatice se raportează la un simbolic etic, ilustrat de personalitatea lui Ștefan cel Mare, ceea ce susține ideea complementarității celor trei piese.
Lectură plăcută!
Postat de: Doina Spătaru

Iulian Filip – ”poetul momentelor iluminatoare”

Poet, scriitor, dramaturg, folclorist și doctor în filologie

”70 ani de la naștere”

Găsim, în cărțile lui Iulian Filip, o continuitate tematică, pigmentată de o manifestare mai accentuată a ludicului. Poeziile lui Iulian Filip au o înfățișare de momente-iluminări, prinse din zborul imaginației și pecetluite rapid, în sensul mișcării lor pe hârtie.

filip_iulianBineînțeles că, având astfel de însușiri ludice, Iulian Filip e în elementul său în basmele, poveștile și piesele pentru cei mici. În poezile pentru copii se impune discreția, colocvialitatea, ironia bonomă, tonalitatea șăgalnică. Iulian Filip e, în toate, poetul momentelor iluminatoare.

Prin dramaturgie, Iulian Filip se desparte total de plăsmuitorii de piese politiciene. Proza lui Iulian Filip rămâne fidelă vechiului registru stilistic al prozatorului-poet : liric – grav, mediatic – existențial, axat pe o partitură cu multe voci, ironic – sentimental.

5

Filip, Iulian. Din neamul lui Păcală / Iulian Filip. – Chișinău : Museum, 1996. – 12 p.

Este o culegere de poezii interesante și hazlii, dar pline de înțeles pentru copiii de vîrstă preșcolară și școlară mică. Cartea se impune atît prin cuvintele potrivite ale autorului, cît și prin ilustrațiile vii, frumos colorate, atractive realizate de către Sergiu Puică.

Comoara talharului-259x388

Filip, Iulian. Comoara tâlharului și Pălăriuță – Oranj / Iulian Filip. – Chișinău : Prut Internațional, 2014. – 140 p.

Cartea cuprinde 8 piese de teatru pentru copiii.

filip]

Filip, Iulian. Plăcințele cu mărar. / Iulian Filip. Nucul cu o singură nucă. / Iulian Filip; Ed. a 2-a, rev. – Chișinău : Prut Internațional, S.a. – 17 p. 

”Nucul cu o singură nucă” conține mai multe povestioare care au ca subiect momente din lumea plină de farmec a copilăriei și a vietăților care ne înconjoară. Poeziile și povestioarele însoțite de ilustrațiile viu colorate ale lui Oleg Cojocaru îi ajută pe micii cititori lucruri bune și frumoase.
IMG_2290
Filip, Iulian. Plăcințele cu mărar / Iulian Filip. – Chișinău : Prut Internațional, S.a. – 15 p.

Cartea ”Plăcințele cu mărar” conține poezii hazlii, dar pline de lumină, scrise cu multă dragoste de către autor pentru copiii săi, Adrian și Adriana.

1-174x230

Filip, Iulian. Rochița leneșă / Iulian Filip. – Chișinău : PrutInternațional, 2009. -32 p.

Cartea cuprinde versuri pentru copii.

file-1403681949-17469

Filip, Iulian. Urmele mele frumoase / Iulian Filip. – Chișinău : Prut Internațional, 2013. – 159 p.

 O antologie de poezii, cântece, povestioare și teatru pentru copii, semnate de scriitorul Iulian Filip. Într-o înșiruire de la A la Z, creațiile sale îl vor purta pe micul cititor în lumea copilăriei, acolo unde va putea recita, cânta și juca mici scene de teatru. Cartea conține și note muzicale pentru cântecele compuse de Daria Radu, Anatol Chiriac, Gheorghe Mustea și Ion Dascăl.

66908-19

Filip, Iulian. Care – s sălbaticii? : teatru italian / Iulian Filip. – Târgoviște : Bibliotheca, 2010. – 232 p.

Exotismul teatrului iulian se alimentează substanțial din bogata faună a teatrului popular, pe care Iulian Filip, reputat folclorist, a cunoscut-o și a valorificat-o încă de la începuturile carierei sale academice și scriitoricești.”

ffb8b-14

Filip, Iulian. Cumpăna cucului: catrene, haiku – uri, desene / Iulian Filip. – Chișinău : Biblioteca, 2011. – 152 p.

 Culegerea de poezii Cumpăna cucului este publicată în memoria sculptorului Tudor Cataragă, iar fiecare pagină este însoțită de către o lucrare grafică a lui Iulian Filip.
5cc6e-img_2281
Filip, Iulian. Luna -i una : poezii de dragoste și de durere ori din lipsă de dragoste/ Iulian Filip. – Chișinău : AȘM, 2009. – 174 p.
Este  un volum de versuri de dragoste, o antologie întoarsă mai ales către sine, către tinereţea sa, către amintirile dulci, prin care adie nostalgia vârstei de aur şi care are un titlu elegant şi romantic – LUNA-I UNA. Imaginea desprinsă din această admirabilă carte LUNA-I UNA este aceea a unui autor care de mult şi-a găsit drumul propriu în viaţă, în sentimente, în lirica de dragoste şi în literatura română contemporană. Romantic ca fire, cu un imaginar mai puţin tradiţional, poetul evită cu inteligenţă postura excesiv sentimentală.
1-174x230 (1)
Filip, Iulian. Nuca lui Newton / Iulian Filip. Chișinău: Prut Internațional, 2016. – 264 p.
 „Găsim, în cărțile lui Iulian Filip, o continuitate tematică (rădăcinile, casa, omul și natura, viața etc.), pigmentată de o manifestare mai accentuată a ludicului. Iulian Filip dă dovadă de o imaginație frumoasă, jucându-se serios cu vorbele, inventând noțiuni și categorii, înflorindu-și fraza, „rampanizând-o”, făcând-o să „spumege”, să fie cu efect retoric, operând cu majuscule, cu rarefieri, sublinieri cu bolduri și aldine, metaforizând și graficizând, ornamentând cu desene, sigle, semnături. Scrie jucându-se, aproximează, definește, ironizează și o întoarce în serios, pune întrebări grave și se autoîntreabă, constată trist și se bucură luminos…”
e5924-16
Filip, Iulian. Când pe morți îi strâng pantofii, cum e mersul celor vii? / Iulian Filip. – Târgoviște: Bibliotheca, 2006. – 317 p.
Prin eseurile, sutele de eseuri scrise de-a lungul de ani, Iulian Filip a dovedit că are calități de radar: el vede ce se ascunde dincolo de un eveniment sau altul, el ne spune ce se află de partea cealaltă a unui zid de confuzii și îndoieli, a cui este dreptatea într-o mulțime în care toți vorbesc în același timp… El face o biografie a prezentului. Scriitorul vorbește despre prezent, dar fără să uite trecutul și fără să înceteze să viseze viitorul.”  Nicolae Dabija.
cbbb8-img_2283
Filip, Iulian. Puținul (m)eu; Urmele frumoase : antologie poetică de autor / Iulian Filip. – Târgoviște : Bibliotheca, 2010. – 140 p.
Am visat întotdeauna la o carte, pe care să o citească umăr la umăr cei în vârstă (părinții, buneii, frații și surorile mai mari), iar copiii să tragă, intrigați și nerăbdători, cu ochiul: oare ce găsesc bun cei mari în carte? […] Poeziile cele mai dragi le-am selectat cu gusturile celui care am ajuns să fiu astăzi și… iată-le.” Iulian Filip.
Publicat de Doina Spătaru

Dacă îți place să citești și să lecturezi cea nou , vin-o la Biblioteca Ștefan cel Mare!

 

Centenarul Marii Uniri

Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești.

Basarabia” este numele cu care ruşii au denumit teritorul rupt din trupul Moldovei,  pe care l-au anexat la Imperiul Rus în 1812.

 

Fiind  anul centenar, oferim mai jos unele titluri de cărți în care este descris  evenimentul din 24 ianuarie 1918:

Pagina din istoria Basarabiei - Sfatul Tarii

O pagină din istoria Basarabiei: Sfatul Țării (1917-1918) / ed. îngrijită de  I. Negrei șiD. Poștarencu. – Chișinău: Prut Internațional, 2004. – P. 165 – 173.

În volumul de față este reprodusă succesiunea cronologică a evenimentelor istorice, reflectate în lucrare. În capitolul Originea și alcătuirea sfatului țării avem relatarea adunării Sfatului Țării. ”În primele momente timidă, fără a rupe legătura cu Rusia, dar treptat mai insistentă, ea în sfârșit ajunge la proclamarea Unirii Basarabiei cu România, urmare logică a întregului trecut istoric al acestei provincii” – Alexandru Boldur.

20180126_110001

Cojocaru, Gheorghe. Integrarea Basarabiei în cadrul României (1918 – 1923) /Gheorghe Cojocaru. – București : Fundația Culturală ”Onisifor și Octavian Ghibu, 1997. – P. 33 – 34.

În lucrarea prezentă este elucidarea proceselor de integrare a Basarabiei în viața social-economică, politică și culturală a României în primii ani de după Unire. La 24 ianuarie / 6 februarie Sfatul Țării a adoptat Declarația de Independență a Republicii Democratice Moldovenești. În ziua proclamării independenței, poetul Ion Buzdgan, ”a amintit despre soarta nemiloasă a conaționalilor din Bucovina, Transilvania și Transnistria”. Ion Inculeț a afirmat că ”moldovenii sunt frați de sânge ai românilor, o ramură a poporului român și că poparele uneia și aceleiași naționalități tind spre unirea într-un singur stat”. 

Без названия (2)

Cronica Basarabiei 1918-1944: mărturii din presa timpului și imagini de epocă / Vlad Darie, Mihai Potârniche; red.: Gheorghe Chiriță, Ion Proca; trad. din fr.: Gheorghe Chiriță; trad. din ucr.: Ecaterina Cojuhari; trad. din rusă : Lilia Botnariuc. – Chișinău : Moldpress, 2012. – P. 10.

Ziua de 24 ianuarie 1918, procclamarea independenței Basarabiei, va rămâne drept una din cele mai frumoase din întreaga viață a poporului românesc. Ion Pelivan și cei care au luptat pentru Unirea Basarabiei a precizat: ”Voi lupta și eu pentru marele idelal național, adică  pentru întregirea neamului românesc de pretutindeni. Voi căuta să se facă dreptate pentru cea mai numeroasă și mai oropsită clasă, clasa țărănimii. Voi da tot concursul meu pentru democratizarea întregii structuri a Țării Românești. Aș dori ca toate moravurile rele din țară să dispară”.

ba34b8f8dfca41be8dfed5631141bdd9-5019123-700_700

Moraru, Anton. Istoria Românilor: Basarabia și Transnistria (1812-1993) / Anton Moraru. – Chișinău : Editura Universul, 1995. – P. 172 – 178.

La 24 ianuarie 1918 Sfatul Țării a votat în unanimitate Declarația despre Independența Republicii Moldova. Astfel, Basarabia s-a despărțit de Rusia, încercând să-și construiască o viață națională independentă de cea a Imperiului Sovietic proaspăt apărut. Actul independenței prevedea măsuri pentru consolidarea Republicii Moldovenești: viața poporului independent, susținerea organelor înalte de ”ocârmuire” – Sfatul Țării, lupta pentru pace și înțelegerea prietenească cu toate țările vecine și cu cele îndepărtate, sfârșitul războiului, susținerea libertăților democratice în societate, adoptarea legilor democratice, depășirea sărăciei, întunericului și foamei. Pentru prima dată Basarabia ca stat independent încerca să devină subiect de drept internațional.

e9460faf9010b388e89032da1e583bf1-65284-400_400

Ciobanu, Ștefan. Unirea Basarabiei : Studiu și documente cu privire la mișcarea națională din Basarabia în anii 1917 – 1918 / Ștefan Ciobanu. – Chișinău : Editura Universitas, 1993. – P. 197 – 199. 

Cartea oferă cititorului cea mai ilustrativă carte în problema unirii Basarabiei cu Țara Mamă. Această carte face parte din categoria celor arestate pe timpuri, spre a nu spune adevărul oamenilor despre ceea ce s-a realizat în 1918. Republica Moldova era la cotitura cea mai însemnată a istoriei noastre. Sfatul Țării chema spre unire pe toți, spre muncă pașnică și liniște, pentru binele și folosul tuturor.

clipa8_final-164

Istoria ilustrată a României. – București : Litera Internațional, 2009. – P. 406 – 413.

Pe 24 ianuarie 1918 Sfatul Țării a adoptat cu unanimitate de voturi Declarația prin care se proclama independența Republicii Moldova. Era ultimul pas înainte de unirea cu România. Decizia de unire a fost grăbită de pretențiile Ucrainei asupra unor părți din Basarabia. Trebuie de subliniat și rolul Germaniei, care promisese sprijin pentru eliberarea Basarabiei încă de la începutul războiului, iar în noul context se opunea pretențiilor ucrainene.

 

 

1 decembrie – Ziua Internațională a României

Vineri, 1 Decembrie la Biblioteca Ștefan cel Mare a avut loc o Masă – rotundă. Tema discuției a fost : Ziua Internațională a României. Participanții au fost elevii clasei a X-a și a XII-a de la Liceul Iulia Hașdeu.

 

În data de 1 Decembrie România își sărbătorește an de an Marea Unire. Unirea de la 1 decembrie 1918 reprezintă Ziua Națională a României, celebrată anual ca zi națională din 1990. Sărbătoarea aniversează Marea Adunare Națională de la Alba Iulia și unirea provinciilor Basarabia, Bucovina ,Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș și Sătmar cu Regatul României.

Elevii care au participat la activitate au privit o prezentare în Power – Point. Prezentarea conținea o mică introducere, scurt istoric, poezii și cântece dedicate României, citate scrise de marii scriitori români ca : Alexandru Vlăhuță, Miai Eminescu, Octavian Paler, ș.a. 20171201_140524

În baza celor aflate elevii au avut și informații din presă. Ca surse de discuție au studiat ziarele : Literatura și Arta, Jurnal de Chișinău, Timpul și Amic.

 

Publicat de : Doina Spătaru

 

La mulți ani, ”B.M. Hasdeu”

Creativitatea – premisă a performanței

”Fără creativitate nu există soluții la probleme, nu există o viziune a viitorului, nu există găsirea opurtunităților și fructificarea lor, nu există alternative, nu există exprimarea ființei umane la întregul ei potential” ( Pera Novacovici)

Cu ocazia aniversării a 140 ani de la fondarea Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, participanții serviciului ”Cartea senzorială” din cadrul bibliotecii ”Ștefan cel Mare”, felicită toți colaboratorii și utilizatorii filialelor instituției, dorindu-le multă sănătate, dragoste, succese remarcabile în activitatea profesională, lecturi frumoase și baftă în toate.

Creativitatea, sensibilitatea, imaginația  și talentul copiilor, participanți ai acestui serviciu vin cu o carte confecționată din fetru, hârtie colorată, dantelă, mărgele și boabe de cafea dedicată acestui eveniment. Paginile acestei cărți conțin o scurtă informație despre cele 27 filiale din cadrul Bibliotecii Municipale.

La mulți ani!!!      Realizat:Lia Canțîr