Arhive

Puterea cuvântului poate fi distructivă, dar, în același timp, și sublimă.

19b7003b585cc49dd799265aa8f172fb_200La 13 februarie, Nicolae Popa a împlinit 60 de ani. A debutat  cu volumul de versuri ”Timpul probabil” (1983), urmat de cărțile de poezie ”Ghid pentru cometa Halley”, ”Lunaticul nopții scitice”,  ”Elegii de la casa scriitorilor”, ”O mie de ani cu fața la soare” (volum antologic) ș.a. Este autorul romanelor ”Cubul de zahăr”, ”Avionul mirosea a pește”, al cărților de proză ”Păsări mergând pe jos”, ”Careul cu raci”, ”Ghiozdanul zburător” etc.

Nicolae Popa a fost distins cu Premiul Tineretului (1988), cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (1996, 2001, 2003 și 2008), Premiul „Vasile Vasilache” la Salonul Internațional de Carte de la Chișinău (2008), cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru cea mai bună carte de poezie (2008) ș.a.

Vă propunem câteva titluri din creația autorului!

Popa, Nicolae. Avionul miroase a pește / Nicolae Popa. Chișinău : Arc, 2008. – 288 p.

Без названия

Romanul ne prezintă pe personajul Mihai Loghin, care își mărturisește, printr-o ficțiune în ficțiune, propria istorie ce seamănă cu o trecere degradantă prin bolgiile infernului, la un capăt fiind penitenciarul, la celălalt așteptându-l, ca o altă gură de capcană, casa de nebuni. Romanul nu omite nimic din scîrboșeniile prezentului: mafia tentaculară, ținînd în ventuzele ei și marii demnitari, dar și victimele colaterale, mizeria care mînă peste hotare mai ales femeile, o viață sentimentală paralizată de sărăcie și neputință, care anulează sau dedublează personalitatea, violența, mîrlănia ordinară. Acest roman nu e numai al prezentului, ci și al viitorului, în el rămânînd cristalizată clipa efemeră de azi.

Popa Nicolae. Balcoane cu elefanți / Nicolae Popa. – Chișinău : Prut Internațional, 2011. – 72 p.                                                           

                                                           ”…Trăia odată un elefant.

Trăia el c00033_1_43um trăia, însă era toată vremea trist, săracul. Și nu trăia undeva în India sau sub soarele dogoritor al Africii, ci își ducea zilele la capătul străzii noastre. De ce anume acolo?…”– Nicolae Popa. Povestea elefanţilor modelaţi din plastilină care se transformă în elefanţi vii deschide în faţa copiilor uşa secretă spre miracolul creării unei lumi în care elementul primordial este imaginaţia. Urmărind povestea elefantului Raj Kapoor ne aventurăm în lunga sa secretă viață.

Popa, Nicolae. Careul cu raci / Nicolae Popa. – Chișinău : Cartier, 2003. – 87 p.

324-careul_cu_raciLucrarea a fost declarata invingatoare de un juriu (Valeria Grosu, președinte) in cadrul Concursului de editare a trei, cele mai bune, manuscrise de beletristica, editia 2003. Privită din perspectiva „văzului ultim”, poezia lui Nicolae Popa se află în căutarea locului pierdut. O căutare de negăsire, alimentată de goana poetului după linia de orizont al versului deschizător de ceruri, acolo unde „marginile dispar lărgite de prăbușiri”. O poezie a profunzimilor, o poezie care scoate cercuri la suprafață…

Popa, Nicolae. Cubul de zahăr / Nicolae Popa. – Chișinău : Cartier, 2005. – 440 p.

  146-zahar                                                                                                 Considerând că secretele scrierii unui roman nu trebuie să fie la îndemâna exclusivă ascriitorului, Nicolae Popa îl face pe cititor să participe la consemnarea evenimentelor, autorul însuşi devine personaj/teoretician al romanului.

De la un cub de zahăr care refuză să se topească în ceaşca cu ceai şi pe care scriitorul îl contemplă la masa sa de lucru porneşte acţiunea care se desfăşoară într-un sat pierdut de lume, Bahuseni, unde îndeletnicirea de bază e creşterea porcilor corciţi cu mistreţi, iar unica modalitate de atingere a fericirii iluzorii e alcoolul. Întreg romanul e împânzit cu imagini de porci care par să simbolizeze lăcomia, voracitatea, ignoranţa. O lume mizeră, coruptă şi violentă, în care funcţionează regimul sovietic opresiv, iar oamenii sunt supravegheaţi fără încetare şi în care personajele centrale, Dora şi Sava, sătui de mediu, se sinucid. De la un anume moment, firul epic pare să scape, dar se regăseşte cubul de zahăr, ca un fel de liant.

Popa, Nicolae. Ghiozdanul zburător / Nicolae Popa. – Chișinău : Arc, 2015. – 95 p.

Без названия (1)

Ghiozdanul zburător este o povestire captivantă despre aventurile unei eleve din clasa a VI-a, Dorina, care, într-o dimineață, spre bucuria ei, nu mai este nevoită să-și ducă în spate Ghiozdanul-Bolovanul, ci, printr-un miracol al unui bun vrăjitor, ce-i strecoară în buzunarul de la geantă o cărțulie magică, ajunge la școală zburând cu… ghiozdanul. De aici se declanșează o serie întreagă de pățanii hazlii, în care, la un moment dat, este implicată toată școala, în frunte cu directorul ei, poreclit Domnul Pardon. Microromanul Ghiozdanul zburător, cum îl definește autorul Nicolae Popa, incită imaginația și curiozitatea copiilor și se citește ușor și cu mult interes, fiind scris într-un limbaj simplu, familiar copiilor și părinților.

Popa, Nicolae. Lunaticul nopții scitice : versuri / Nicolae Popa. – Chișinău : Cartier, 1995. – 79 p.

Nicolae Popa apare cu un volum de versuri după o abstiБез названия (2)nență poetică editoriala de opt ani. Volumul s-a bucurat de numeroase cronici pozitive în mass media culturală. Volumul a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania și din Moldova. Este al doilea premiu acordat de USR unui autor din Basarabia.

Realizat de Doina Spătaru

Șef – Oficiu

Reclame

Grigore Vieru – pilonul de rezistență al culturii naționale

Ștefan cel  Mare și Sfânt

Cînta-voi cu drag mereu

El este și fi-vă oricînd

Icoana neamului meu”.

       Grigore Vieru a fost un poet român, ales membru corespondent al Academiei Române. S-a născut și a activat în Republica Moldova, devenind un simbol al valorilor şi unității românești, fiind strâns legat de ambele maluri ale Prutului. Tematica lui Grigore Vieru este aparent simplă, dar foarte profundă – a scris poezii despre mamă, natură, sat, poezii cu caracter social, abordând de asemenea valorile și tradițiile românești. A ţinut să sensibilizeze caracterul cititorului, încercând să facă omul mai bun și mai spiritual. A adus un aport considerabil la dezvoltarea limbii române şi grafiei latine pe teritoriul de azi al Republicii Moldova, pe vremuri încă inclus în fosta Uniune Sovietică. Vieru face parte din grupul celor care au luptat pentru independența țării. Personalitatea lui va rămâne veșnic în memoria şi sufletul nostru.

              Pe data de 14 februarie , poetul basarabean Grigore Vieru ar fi împlinit 84 de ani. Rămas în amintirea românilor de pe ambelor maluri ale Prutului ca poet iubitor de neam, care a slăvit mama în poezia sa și care l-a avut mereu ca model pe Eminescu, Grigore Vieru a avut o intensă activitatea dedicată copiilor. Un detaliu poate mai puțin cunoscut publicului românesc e că el este autorul versurilor din cântecele care apar în cunoscutul film „Maria Mirabela

            Fiind întotdeauna un copil în adâncul fiinţei sale, Grigore Vieru este, fără îndoială, cel mai mare poet pentru copii din literatura română şi unul dintre cei mai mari din literatura lumii. Mărturii întru susţinerea acestei afirmaţii constituie tirajele de ordinul zecilor de mii ale cărţilor de versuri pentru copii, dintre care Albinuţa – abecedar pentru preşcolari – a ajuns la cifra de o sută de mii de exemplare, dar şi conferirea, în 1988, a celei mai înalte distincţii din domeniul literaturii pentru copii – Premiul Andersen.

         La fel ca şi întreaga creaţie poetică viereană, poezia sa pentru cei mici îşi are ca punct de geneză acea sfâşietoare singurătate pe care a fost nevoit s-o îndure poetul în copilărie. De fapt, deşi se spune că cea mai frumoasă vârstă este copilăria (chiar şi în pofida tuturor intemperiilor care ar putea caracteriza-o), această perioadă din viaţa lui Grigore Vieru, ca şi a milioanelor de semeni de-ai săi, nu a fost una tocmai fericită: a avut imprimată pe ea – ca urma unui fier înroşit pe pielea fragedă a unui copil – foametea şi războiul, fenomene care, vom vedea, ies din timpul real şi-l însoţesc pe cel care le-a gustat amărăciunea întreaga sa viaţă. În acest sens, Grigore Vieru spunea: „Copilăria mea a fost pârjolită, săraca de ea, de focul războiul şi a fost umilită de urmările sale. Jocul meu principal era culesul spicelor pe mirişte în urma recoltării, unde găseam mai mult gloanţe ruginite, pentru că nici şobolanii nu stăteau degeaba. O muncă, în fond, zădarnică şi un joc destul de trist. Mă legănam pe picioare bolnăvicios, topit de slabă nutriţie”. Vieru constituie, pentru multe generaţii, alături de cei şapte ani de-acasă, întâia şi cea mai durabilă şcoală a adevăratelor valori, a omeniei şi a bunului-simţ.

Grigore Vieru a fost poetul care a știut să pătrundă adânc în sufletul neamului românesc, creația lui descătușând gândirea și mintea mai multor generații. Visul marelui poet era de a ne uni pe noi toți prin cuvânt, prin bunătate și iubire de aproape, prin dragostea de mamă, de natură, de tot ce avem mai sfânt pe acest pământ.

 

646x404.jpg

Realizat de Doina Spătaru

Șef – Oficiu

Marea Unire a Principatelor Române

Imagini pentru marea unire a principatelorAcest eveniment este de o deosebită importanță pentru istoria noastră s-a petrecut la data de 24 ianuarie 1859. Românii afirmaseră de foarte multe ori că doreau să se unească într-un singur stat, lucru precizat și în Rezoluțiile Adunărilor ad-hoc din octombrie 1857. Dubla alegere a lui Cuza ca domnitor, la 5 și la 24 ianuarie 1859, a reprezentat un pas important în lupta pentru constituirea statului național român.

 

Iorga, Nicolae. Istoria Românilor / Nicolae Iorga. – Chișinău : Universitas, 1992. – P. 332 – 338.   

1 Istoria românilor, lucrare esențială a marelui istoric Nicolae Iorga, este o sinteză a istoriei românilor și totodată un manual de istorie națională recomandat pentru toate categoriile de cititori: elevi, studenți, autodidacți, specialiști etc.

Ediție rarisimă, reprodusă dupa N. Iorga, Istoria Românilor pentru clasa a IV-a și a VIII-a secundară. Ediția III, Bucureşti 1919. Textul este reprodus intact, păstrând ortografia originalului. Această carte este reprodusă după un exemplar provenit din biblioteca profesorului Mihai I. Avădanei Iași.

 

Stan, Magda, Vornicu Cristian. Dicționar 101 personalități și evenimente istorice / Magda Stan, Cristian Vornicu. – București : Editura Niculescu, 2007. – P. 218.

dictionar-101-personalitati-si-evenimente-istorice_1_fullsize

Această lucrare cuprinde biografiile a 101 personalități care de-a lungul timpului s-au a firmat în plan politic și/sau militar,  precum  și descrierea a 101 de evenimente care au influențat la un moment dat istoria națională sau a lumii. Un loc important îl ocupă în cadrul lucrării personalitățile și evenimentele legate de istoria națională. Partea a doua cuprinde descreri a celor 101 evenimente. Lucrarea de față contribuie la dezvoltarea interesului față de istorie și de la îmbogățirea orizontului de cultură generală al cititorilor. Autorul oferă informația din cele mai recente surse bibliografice, într-un material ușor de citit și de utilizat.

 

Pop, Ioan – Aurel. Istoria românilor / Ioan – Aurel Pop. – Chișinău : Litera, 2010. – P. 138.

Românii si-au facut is3toria cum s-au priceput, nici mai bine, nici mai rău decât alte popoare. Istoria lor nu a fost pură sau imaculată, dar nici oribilă și plină de dezastre. A fost de toate felurile, ca viața, fiindcă istoria înseamnă viață. Este important de știut că românii există și ei între națiunile lumii, că au un stat sau chiar două state ale lor, cu un trecut bogat, cu Dunărea și cu Munții Carpați, cu țăranii Maramureșului, uitați parcă de timp, cu mănăstirile pictate ale Moldovei, cu Delta și cu Marea Neagră, cu hrubele de la Cricova, cu Eminescu, Blaga, Enescu sau Brâncuși, cu oameni care așteaptă să fie cunoscuți. Ei au un mesaj de transmis pentru comunitatea internațională și țin profund la mesajul lor.

 

Nouzille, Jean. Moldova : Istoria tragică a unei regiuni europene / Jean Nouzille. – Chișinău : Prut Internațional, 2005. – P. 104.

Istoricul francez Jean Nouzille, specialist în istoria Europei Centrale și de Sud 4– Est, prin lucrarea de față se înfățișează, pentru prima dată, cititorului dintre Prut și Nistru. În lucrarea de față, Jean Nouzille, în baza unui număr imprsionant de surse istoriografice, provenite din diverse țări, expune succint istoria constituirii Țării Moldovei, afirmări politice a acesteia ăn sud-estul european. Izolarea politică și culturală a românilor din Basarabia s-a accentuat în a doua jumătate a secolului al XIX-leadrept consecință a unirii Principatelor (1859) și a constituirii statului național român. Această carte este deosebit de necesară intelectualilor români, și care ocupă un loc deosebit în istoriografia contemporană a românilor și va deveni una de referință în redactarea altor studii istorice.

 

Panaitescu, Petre P. Istoria Românilor / Petre P. Panaitescu. – București : Editura Didactică și Pedagogică, 1990. – P. 286 – 292.

Lu5crarea este prevăzută pentru sistemul de învățămînt cât și pentru cadrele didactice. În lucrare autorul descrie succint geneza istoriei românilor de la ăceput până la domnia lui Ferdinand I. Unirea definitvă a celor două principate române într-un singur stat nu era pentru Cuza –  Vodă decât un pas înainte spre un ideal mai măreț : unitatea tuturor Rmânilor, la care el s-a gândit întotdeauna. Convenția de la Paris cît și Vasile Boerescu au arătat că unirea se poate îndeplini cea mult dorită. Însuși Gheorghe Bibescu fusese pentru unire în divanul ad-hoc și acum nu mai poate candida împotriva ei. Unirea Principatelor Române într-un singur stat era în sfârșit  îndeplinită.

 

Istoria României. – București : Editura Enciclopedică, 1998. – P. 374 – 378.

6

Introdu un text asociat

 Această carte înfățișează trecutul poporului romîn și al spațiului romînesc, în toată complexitatea sa, în interacțiunea permanenetă dintre români, și ceilalți locuitori ai acestui spațiu și în contextul creat de realitățile internaționale care au constituit cadrul geopolitical istoriei românești.

Cartea cuprinde date de la începutirile civilizției la sinteza românească.

                         

 Realizat de Doina Spătaru
              Șef - oficiu

Unirea noastră, a tuturor românilor

Anul 2018 este un an deosebit de important pentru istoria românilor, bogat în evenimente care vin să sensibilizeze românii de pretutindeni, să-și cunoască mai bine trecutul prin lecții de istorie, lansări de carte, târguri de carte, expoziții fotografice, dezbateri cu caracter istoric, dedicate momentelor cruciale care au precedat Marea Unire.
La biblioteca „Ștefan cel Mare” s-au desfășurat mai multe activități dedicate acestui mare eveniment. Prima activitate a avut loc la sfârșit de noiembrie, împreună cu micuții din grădiniță, la un medalion literar-artistic „Trei culori și-o singură dorință românească”, continuând în 2 decembrie cu un concurs  dedicat Centenarului Unirii „Alege, gândește, uimește!” moderat de Adrian Cojocaru, profesor de istorie la liceul teoretic „Elena Alistar”. Participanții au fost împărțiți în două echipe formate din elevi ai claselor a VIII-a și a X-a. Chiar de la început, ei  au avut parte de un moment artistic, ascultând  un recital musical susținut de surorile Iraida și Veronica, eleve la Centrul de Excelență în Educație Artistică „Ștefan Neaga”. Concurenții au dat dovadă de cunoștințe ample,  corecte  și, desigur, au primit premii în cărți și cite o diploma de participare.
„Unirea noastră, a tuturor românilor” a fost genericul activității din 4 decembrie cu elevii claselor a III-A și IV-N, care au adus un suflu patriotic în biblioteca noastră.
Ei au prezentat o  scurtă  istorie a românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi. Rezumatul trece în revistă succesiunea evenimentelor, de la viteazul Decebal, care s-a stins urmărit de-un vis, rămas în sufletele românilor Nestins. Tot de nestins a fost și Mircea mare voievod și Ștefan cel Mare, despre care Grigore Ureche a scris: „unde nu gândeai acolo îl aflai”. Și de Mihai Viteazul n-au uitat,  de cel care a gândit unirea, de cel care a pus temelii de piatră, care au dus la formarea statului modern, unitar național, România. Firul rosu al acestei prezentări este  idealul de unificare al teritoriilor locuite de români. În final, copiii au cântat Imnul Unirii. Cei prezenți la activitate au fost intervievați de elevii clasei a III-A, deghizati în  reporteri de la diferite canale ale televiziunilor din Republica Moldova. Ei au fost întrebați ce cred despre actul unirii, despre situația în care se află acum țara noastră, prin ce am rămas și suntem uniți cu România ș.a.

Realizat: L. Canţîr

Trei culori și-o singură dorință românească

Trei culori cunosc pe lume
Ce le ştiu ca sfânt odor,
Sunt culori de-un vechi renume
Amintind de-un brav popor. (Ciprian Porumbescu)

Activitățile de la biblioteca noastră, dedicate Centenarului, au debutat miercuri, când copiii gr. II-a „Fluturașii” ai  Școlii-Grădinițe nr.152 „Pas cu Pas” ne-au vizitat  cu un program vast de poezii și cântece cu tematica patriotică. De asemenea, copiii  au dansat hora Unirii și au întregit harta României mari prin jocuri Puzzle.

Ei au avut posibilitatea de a-și exprima deschis gândurile și speranțele cu privire la frumusețea țării noastre și autenticitatea noastră ca popor. Apoi, după acest frumos  moment artistic, au luat  mândri drapelul  țării  și s-au fotografiat în fața bibliotecii   fluturând cu mânuțele sus și salutând veseli trecătorii.

20181129_113258

Iubim al nostru sfânt tricolor
Ridicăm steagul cu toată mândria.
Noi suntem un vechi popor
Şi-n inimă purtăm o ţară: România. (Alina-Georgiana Drosu)

Grigorie Plămădeală la 80 de ani de la naştere

Pictorul și graficianul Grigore Plămădeală a parcurs o lungă cale a vieții, muncind și creând pentru oameni. Se spune că a muncit și mai muncește și astăzi ca pentru două vieți. Creația prodigioasă a emeritului artist plastic îl plasează în tagma personalităților de mare notorietate. Om harnic și mereu în acțiune este, pe bună dreptate, o formă vehementă de manifestare a spiritului și demnității naționale.

De o rară modestie  și frumusețe sufletească, pictorul Plămădeală așterne pe hârtie cu ingeniozitate și măiestrie frumusețea care ne înconjoară pe acest pământ. Absolvent al Colegiului de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”, promoția 1967, maestrul devine ulterior  membru al Uniunii Artiștilor Plastici. Inițial studiază ceramica, artele populare aplicate și, în mod special, arta covoarelor moldovenești. Creația de mai târziu se face marcată de genul graficii, studiind anterior procedeul tehnic de acvatintă și acvaforte.

Astăzi, maestrul Plămădeală este unicul care mai lucrează în această tehnică dificilă. Influența graficii se simte în multe picturi ale sale prezentate în diverse expoziții , imprimându-le o alură laconică și sobră. Formele și modalitățile de expresie artistică ale cunoscutului pictor îl determină să cucerească virtuțile de utilizare ale guașelor din pigmenți minerali, clei special și gumă arabică, pe care cale obține efecte cromatice de o inexprimabilă frumusețe și rară claritate. Aceste expuneri picturale își păstrează prospețimea și tenacitatea pentru veșnicie.

Maestrul Grigore Plămădeală experimentează cu diferite materiale și lucrează în mai multe genuri de artă plastică, dar rămâne fidel vocației sale – peisajul pe cadru citadin sau rural și ne unește sufletește, amintindu-ne că suntem o apă și un pământ. Omul de artă Grigore Plămădeală și-a creat destinul prin muncă continuă, prin creație de mare valoare indubitabilă. Pictura este mare sa pasiune, dar parcursul său creativ nu a fost unul tocmai neted. Artist plastic multilateral dezvoltat, înzestrat cu un talent rarisim, maestrul, pe parcursul îndelungatei sale activități de creație, a preferat mai mult să stea în culise puțin remarcat, sfios și modest, valorificând cu dăruire creativă arta populară tradițională. Întreaga sa creație și manifestare picturală a fost marcată și influențată de ororile războiului și de multe perioade grele ale vieții sale. Toate aceste perioade și stări sufletești se regăsesc în marele picturi ale creatorului.

În plus, toată viața sa maestrul Grigore Plămădeală a fost și rămâne a fi un simbol al credinței mereu în acțiune, în căutare de frumos, în căutare de artă. Creația maestrului este și va întru eternitate un pilon fundamental în contextul tuturor valorilor naționale care aduce Lumină și Suflare Divină în toată spiritualitatea, cultura și civilizația românească.

La mulți ani, Maestre! Dumnezeu să vă binecuvânteze cu ani frumoși, sănătoși și plini de creativitate!!!

Realizat L. Canţîr

Meseria de Pedagog

Fiecare om își alege profesia la un moment dat, atunci când se hotărăște să urmeze o facultate cu scopul de a dezvolta aptitudinile proprii într-un anumit domeniu. Pentru ca acest moment din viață să nu fie dificil, cred că ar fi bine ca pregătirea pentru o profesie să înceapă chiar din momentul când învață scrisul și cititul. Iar pentru ca să poată încă de mici să o aleagă, trebuie să fie informați pas cu pas și zi de zi despre ce este această meserie, care sunt aptitudinile necesare, care i-ar ajuta să o exerseze, să citească  anumite cărți despre frumusețea ei și chiar despre partea grea, dificilă a acestei meserii, ca în final fiecare să facă o alegere corectă.

Este important ca fiecare, atunci când își va alege profesia, să cunoască cel puțin lucrurile esențiale despre aceasta. Evident, este necesar să ținem cont de așa lucruri  cum ar fi capacitatea fizică, psihologică, dacă avem înclinațiile adecvate pentru profesia care ne-o dorim.

Sperăm că proiectul „O sută de profesii explicate pe înțelesul copiilor”, inițiat la bibliotecă, va avea un impact pozitiv și de bun augur pentru cei mici în a-și da seama ce vor să devină când vor crește mari.

 Astfel vom reuși împreună să facem un pas important în educația profesională pe care ne-o dorim cu roade bune, acum și în viitor. Ne vom bucura enorm, în momentul alegerii profesiei, de  această decizie luată corect și cu discernământ. În plus, ne dorim din tot sufletul ca profesia aleasă să le marcheze pozitiv viața și personalitatea și să devină oameni fericiți.

Prima profesie din cele o sută propuse, evident,  a fost cea de pedagog.  Nici o meserie nu o poți însuși fără ca să te învețe cineva. Chiar și cea de învățător tot un învățător trebuie să te învețe. Și pentru că 5 octombrie este Ziua Mondială a Pedagogului, ne-am gândit că tot ce putem afla despre această importantă profesie este direct de la sursă, de la învățător. Astfel, am organizat o conferință de presă cu învățătorii de la Școala – Grădiniță nr. 152 „Pas cu Pas”. Copiii s-au deghizat în jurnaliști și cameramani de la cele mai importante instituții de televiziune și radio din Republica Moldova. Ei și-au modelat microfoanele în conformitate cu posturile de televiziune pe care urmau să le reprezinte, au învățat etica și tehnica reporterilor, am pregătit întrebările care ar scoate perfect în evidență meseria de dascăl și, sub pretextul de a-i felicita cu prilejul evenimentului, copiii i-au intervievat cu brio și au fost foarte mulțumiți de răspunsurile primite. Învățătorii,  surprinși de talentul copiilor, au răspuns la cele mai  năstrușnice întrebări. Iată unele dintre ele: E adevărat, că a fi dascăl e o artă?, Cum reușiți să vă faceți iubiți de elevi?, De ce meseria de profesor nu seamănă cu nici o altă profesie?, Cineva spunea că această profesie este aspră și plăcută, umilă și mândră, care epuizează și înviorează. Cum comentați?, Mulți cred că a fi dascăl însemnă doar a prezenta informații în fața elevilor, a evalua nivelul acestora , așa este?, De ce v-ați ales această profesie?, Se spune că profesorul se adaptează tuturor provocărilor, nu este niciodată obosit, plictisit sau prea bătrân. E mereu prietenos, bine pregătit, tolerant, înțelegător. Nu credeți că e prea mult pentru un om ca să facă față acestor provocări?, Numiți 5 beneficii pentru a profesa această meserie! Ce face un învățător ? Răspundeți folosind 3 cuvinte!, Ca să poată deveni dascăl ce trebuie să obțină dânsul?, Ce este vocația de dascăl?,  O vorbă cu tâlc spune: Unde este mintea acolo este și comoara. Cum comentați?, Ce bucurii are un învățător și de ce își alege această meserie?, Care este misiunea unui dascăl?, Când ajungeți acasă după o zi grea de muncă și vă uitați în oglindă vă spuneți des: Misiune îndeplinită?, Totuși, profesia este grea și epuizantă. Ce vă ajută  să nu renunțați la meserie?

În final, copiii i-au felicitat urându-le sănătate, răbdare și înțelegere față de ei și, desigur, putere de a trece peste toate greutățile din viața cotidiană.

Realizat: L. Canţîr