Arhive

Întâlnire cu scriitorul Nicolae Spătaru – 60 ani de la naștere

În data de 13 ianuarie, pe platforma zoom, a avut loc întâlnire cu poetul, prozatorul, publicistul  și traducătorul Nicolae Spătaru. Fiind și data de naștere a scriitorului, moderatorul și scriitoarea Claudia Partole a condus acea discuție, în care a vorbit despre scriitorul Nicolae Spătaru ca om și ca scriitor. După această mică introducere în viața și activitatea literară a poetului a făcut prezentările de rigoare ale participanților la această întâlnire. Aici îi putem vedea pe scriitorul, eseistul, dramaturgul  și prozatorul Dumitru Crudu, Mihai Vîlcu – scriitor, Maria Pilchin – poetă și critic literar, Ludmila Șimanschi – cercetător, doctor conferențiar,  critic literar, Diana Vrabie – critic literar, conferențiar universitar și colegii noștri de la Biblioteca ”Nicolae Titulescu” și Biblioteca ”Adam Mickiewicz”.

Moderatoarea întâlnirii a pus o întrebare scriitorului Nicolae Spătaru : ”Ce îl face, ce îl provoacă pe un om de creație în aceste vremuri vitrege să stea la masa de gândire” (cum zicea Alexei Marinat), despre Măștile lui Brejnev, unde a anticipat teama de măști, de un dușman nedorit venit în viața noastră.

Participanții la această întâlnire și lansarea cărților ”Apusul unei biciclete” și  ”Măștile lui Brejnev”, apărute în anul pandemiei cât și cu un cuvânt de felicitare la această sărbătoare virtuală.

Primul cititor al romanului ”Măștile lui Brejnev”  a fost Dumitru Crudu care, zicea că ” E bine ca despre un scriitor să vorbim despre cea mai nouă carte a lui ” (Alexandru Mușina), fiind cea mai  bună și una de referință, piesa lui de rezistență.  Acest roman îl reprezintă plenar. Autorul a prevăzut cumva în această carte și ceea ce se întâmplă astăzi, dictatura măștilor din romanul lui se conjugă bine cu teroarea măștilor de astăzi.

Maria Pilchin a venit cu un cuvânt de felicitare, dar și cu un discurs despre proza scriitorului Nicolae Spătaru. Cărțile : ”Îngerașul purta fustă mini”, ”Omul izgonit de ceasuri”, ”Apusul unei biciclete” și ”Măștile lui Brejnev”, unde a găsit o legitate în titlurile acestora  și anume un obiect – fusta, ceasurile, bicicleta și măștile. Pe marginea romanului ”Măștile lui Brejnev”, Maria Pilchin zice că subiectul pornește dintr-un imperiu la răului.

Ludmila Șimanschi : ”Proza lui Nicolae Spătaru propune un stil narativ inedit. Un stil original, bine format, cu formule neobișnuite, straniii în perioada actuală. Romanul este plasat în timpul istoric pe care noi l-am trăit, unii fiind copiii, alții cu o amintire istorică, alții au trăit repercusiunile acestea. Creația lui Nicolae Spătaru, este o încercare de a demonstra că viața noastră este plină de stranietăți, niciodată nu avem siguranța în ce credem, în ce trăim”.

Scriitorul Mihail Vîlcu, s-a axat pe poezia scriitorului Nicolae Spătaru. ”Proza scriitorului Nicolae Spătaru este accesibilă pentru cititor. Cititorul devine pasionat de opera sa. Poeziile sale pun în mișcare gândirea copiilor, fiind bune pentru perioada preșcolară”.

Diana Vrabie a scris mult despre proza lui  Nicolae Spătaru. Romanul îi dă autorului măsura talentului, tot ce a pregătit în proza scurtă dă roade acum. Umorul este elegant, chiar dacă el pare desprins dintre noi, respiră foarte modern, niciodată nu cade în vulgaritate, autorul știind cum să îl gestioneze destul de atent.

Cititorii și criticii literari așteaptă în următorii ani să ne bucure scriitorul Nicolae Spătaru cu noi texte la fel de bune.

Realizat de : Doina Spătaru, șef – sector

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Vasile cel Mare

Creștinii ortodocși sărbătoresc potrivit tradiției, una dintre cele mai mari sărbători de la începutul anului, Sfântul Vasile cel Mare sau Anul Nou pe stil vechi. Sfântul Vasile a fost unul dintre cei mai importanți preoți ai bisericii ortodoxe și cel mai mare teolog creștin. În ajunul acestei sărbători, de Sfântul Vasile, omenii merg cu  Capra, Calul, Ursul sau Plugușorul și le urează gospodarilor caselor un an cât mai prosper și plin de bucurii și  evenimente frumoase.  Apoi, ei sunt răsplătiți de gazda casei cu dulciuri, colaci și bani. Dar  de Sfântul Vasile copiii și chiar și cei maturi  obișnuiesc să meargă cu semănatul ca să le ureze gospodarilor un an nou bogat. Iar oamenii își deschid larg porțile pentru a primi cetele de semănători.

 Iată câteva urări cu semănatul:

Sa ningă,
Sa ploua,
Sa picure roua,
Si grâu să-ncolțească,
Bogat sa rodească!
S-aducă nădejde
Trecând de primejdie.
Copiii sa crească,
Mulți ani să-nflorească.
*********
Ca merii,
Ca perii,
In mijlocul verii
Si-n timpul primăverii.
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca otelul.
La anul si mulți ani!

***************

Tata, mama, astăzi vin
Cu o mana de orez,
Sa va seamăn si mulți ani
Sănătate vă urez.

Eu am sa fiu silitor!
Si cuminte-as vrea sa fiu;
Dar nu pot așa, mereu…
Si de ce? nici eu nu știu.

Pe mămica o ascult;
Dar, când sunt cu alți copii,
Nu știu cum mă iau cu ei
Si fac multe nebunii.

În Moldova, tradițiile și obiceiurile de Anul Nou pe stil vechi sunt păstrate cu sfințenie.  De asemenea, gospodarii creștini, de Sfântul Vasile, merg la biserică și se roagă pentru sănătatea celor apropiați, apoi, preoții îi seamănă pe oameni, pentru ca să aibă un an nou frumos și bogat. Bătrânii spun, că dacă în noaptea de Sfântul Vasile va ninge, anul va fi îmbelșugat, iar dacă este senin, va fi prosper.

Realizat : L. Canțîr

Mihail Sadoveanu – Ștefan cel Mare al literaturii române

 Scriitorul, povestitorul, romancierul şi omul politic român Mihail Sadoveanu s-a născut la 5 noiembrie 1880, Pașcani la  Vânători-Neamț.  

PPT - MIHAIL SADOVEANU 1880-1961 PowerPoint Presentation, free download -  ID:3562988

Este unul dintre cei mai importanți prozatori români din prima jumătate a secolului al XX-lea, fiind  cunoscut mai ales pentru romanele sale istorice și de aventuri. Opera sa destul de valoroasă, cuprinde romane, povestiri, nuvele… 

Vă propunem spre cunoaștere o listă bibliografică, pentru a aduce cititorului o modalitate eficientă de-a îl apropia de vasta operă sadoveniană.

  1. Sadoveanu, Mihail. Aventurile șahului / Mihail Sadoveanu. – Chișinău : Eus, 1993. – 111 p.

ISBN 5-88568-068-X2.

2. Sadoveanu, Mihail. Baltagul : Cazul Eugeniței Costea / Mihail Sadoveanu. – București : Arc, 2011. – 363 p.

ISBN 978-973-124-620-8.

3. Ciopraga, Constantin. Baltagul de Mihail Sadoveanu / Constantin Ciopraga. – Cluj – Napoca : Dacia, 2002. – 108 p.

ISBN 973-35-1362-8

4. Sadoveanu, Mihail. Dumbrava minunată : Zâna lacului și alte povestiri / Mihail Sadoveanu. – București : Agora, 2005. – 239 p.

ISBN 973-7744-53-5

5. Sadoveanu, Mihail. Creanga de aur / Mihail Sadoveanu. – București : Editura 100 + 1 Gramar, 2001. – 169.

ISBN 973-591-061-6

6. Sadoveanu, Mihail. Drumuri basarabene / Mihail Sadoveanu. – București : Chișinău, Editura Saeculum : Știința, 1992. – 93 p.

ISBM 973-9071-04-X

7. Sadoveanu, Mihail. Frații Jderi / Mihail Sadoveanu. – București : Regis, s.a. – 575 p.

ISBN 973-8373-44-1

8. Sadoveanu, Mihail. Istorisiri de dragoste / Mihail Sadoveanu. – Iași : Junimea, 1994. – 324 p.

ISBN 973-37-0198-

9. Sadoveanu, Mihail. Măria –sa, puiul păduri / Mihail Sadoveanu. – București : Herra, 2003. – 192 p.

ISBN 973-7923-13-8

10. Sadoveanu, Mihail. Nada florilor / Mihail Sadoveanu. – București : Editura Tineretului, 1968. – 197 p.

11. Sadoveanu, Mihail. Neamul Șoimăreștilor / Mihail Sadoveanu. – București :  Litera Internațional, 2003. –  232 p.

ISBN 973-675-049-3

12. Sadoveanu Mihail. Nicoară Potcoavă / Mihail Sadoveanu. – București : Lucman, s.a. – 480 p.

ISBN 973-8372-70-4

13. Sadoveanu, Mihail. Nuvele. Povestiri / Mihail Sadoveanu. – București : Lucman, s.a. – 400 p.

ISBN 973-8372-68-2

14. Sadoveanu, Mihail. Ochi de urs și alte povestiri / Mihail Sadoveanu. – Iași : Polirom, 2004. – 464 p.

ISBN 973-681-756-3

15. Oprișan, I. Opera lui Mihail Sadoveanu / I. Oprișan. – București : Saeculum I.O, 2004. – 448 p.

ISBN 973-642-057-

16. Sadoveanu, Mihail. Opere alese. Volumul 1 / Mihail Sadoveanu. – Chișinău : Știința, 1993. – 576 p..

ISBN 5-376-01469-X

17. Sadoveanu, Mihail. Opere alese. Volumul 2 / Mihail Sadoveanu. – Chișinău : Știința, 1993. – 640 p.

ISBN 5-376-01470-3

18. Sadoveanu, Mihail. Opere alese. Volumul 3 / Mihail Sadoveanu. – Chișinău : Știința, 1993. – 526 p.

ISBN 5-376-01620-X

19. Sadoveanu, Mihail. Opere alese. Volumul 4 / Mihail Sadoveanu. – Chișinău : Știința, 1993. – 624 p.

ISBN 9975-67-050-4

20. Ciobanu, Mircea. V. Proza lui Mihail Sadoveanu / Mircea V. Ciobanu. – Chișinău : Arc, 2009. – 48 p.

ISBN 978-9975-61-537-2

21. Sadoveanu, Mihail. Șoimii / Mihail Sadoveanu. – București : Agora, 2006. – 167 p.

ISBN 973-7744-69-1

22. Sadoveanu, Mihail. Trei povestiri minunate / Mihail Sadoveanu. – Chișinău : Iulian, 1997. – 33 p.

ISBN 9975-922-16-3

23. Sadoveanu, Mihail. Țara de dincolo de negură: Hanu Ancuței / Mihail Sadoveanu. – București: Jurnalul Național, 2011. – 314 p.

ISBN 978-973-124-650-5

24. Sadoveanu, Mihail. Venea o moară pe Siret / Mihail Sadoveanu. – București : Lucman, s.a. – 399 p.

ISBN 973-8372-23-2

25. Sadoveanu, Mihail. Viața lui Ștefan cel Mare / Mihail Sadoveanu. – Chișinău: Editura Cartea moldovenească, 1989. – 191 p.

ISBN 5-362-00602-9

26. Sadoveanu, Mihail. Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă / Mihail Sadoveanu. – București : Editura Herra, 2001. – 319 p.

ISBN 973-7923-15-4

Mihail Sadoveanu este şi autorul unor citate nemuritoare:

“În aceste urne sacre, în care poeţii şi cugetătorii şi-au închis inimile, găsim acea putere fără moarte care mişcă umanitatea înainte, în progresul ei necontenit”. “Sărmana făptură omenească! E capabilă de toate relele, dar în ea se găseşte şi comoara binelui.” “Fericirea este în noi, niciodată în jurul nostru.” “Patriotismul nu înseamnă ura împotriva altor neamuri, ci datorie către neamul nostru; nu înseamnă pretenţia că suntem cel mai vrednic popor din lume, ci îndemnul să devenim un popor vrednic.” “Fagure de miere sunt cuvintele bune şi dulceaţa tămăduitoare a sufletelor.” “Ţara nu se serveşte cu declaraţii de dragoste, ci cu muncă cinstită şi, la nevoie, cu jertfe.” ”Un prost găseşte totdeauna pe altul mai prost care să-l asculte cu gura căscată.” ”Pentru a înfrâna trebuie legi. Dar trebuie oameni care să împlinească legile.” ”Unii prieteni sunt umbre, nu apar decât când e Soare.”

Realizat de : Doina Spătaru, șef-sector

Mihai Cimpoi – o figură emblematică a culturii românești

Mihai Cimpoi este autorul a numeroase cărți, studii monografice și eseuri . El participă activ la procesul de renaștere națională din Basarabia.

Cimpoi, M. Istoria literaturii române din Basarabia/ Mihai Cimpoi.- București, Chișinău : Editura ,, Litera Internațional’’ , 2003.- 514 p.

,,Istoria Literaturii Romane din Basarabia ’’ reprezintă o monografie, continuând demonstrația lui G.Călinescu că ,,Literatura română este una și indivizibilă’’.

Se înțelege că o istorie deschisă a literaturii române din Basarabia este în chip, iarăși fatal, o istorie culturală. Valorile se amestecă în epocile în care naționalul, eticul, socialul primează asupra factorului estetic. Scriitorul este nevoit să se supună imperativelor culturii sale. Și imperativele i-au cerut mai tot timpul să-și cultive tradiția și să facă operă de educație națională prin poezie sau roman. Cunoscând toate acestea, M. Cimpoi ne avertizează că istoria lui nu poate fi decât o istorie culturală a valorilor basarabene. Dorește să facă o ierarhizare estetică a operelor… Operație dificilă (lipsa cronică de documente), și atâția oameni de bine, devotați nației lor, au dorit să-și apere identitatea și să întrețină focul sacru al spiritualității naționale.

Cimpoi, M. Hyperion și Demiurg ,,Luceafărul’’, mit și dramă existențială/ Mihai Cimpoi.- Iași: Editura Princeps Multimedia, 2019.- 214 p.

Cartea ,,Hyperion și Demiurg – Luceafărul , mit și dramă existențială’’  este dedicată de Mihai Cimpoi lui Mihai Eminescu , ea este o receptare a poemului ,, Luceafărul’’, de la editare, în 1883, până astăzi. Lucrarea este și un studiu sociologic. Ea se axează pe demonstrarea faptului că ființa eminesciană se înfățișează, prin aspectele fundamentale ale manifestării ei în cadrul imaginarului mito-poetic, ca o ființă tragică.

Eminescu manifestă o discreție specific românească, neluând tragicul în grav, neproblematizându-l și trecându-l printr-o ataraxie de tip antic, printr-o împăcare cu destinul, cu ordinea necesității, așa cum se întâmplă – postulează Hegel – în tragedie.

Cimpoi, M. Grigore Vieru/ Mihai Cimpoi.- Chișinău : Editura Prut Internațional, 2005.- 185 p.

Criticul literar M. Cimpoi oferă publicului larg o monografie dedicată creației poetului G. Vieru. În ciuda schimbării unghiului de receptare, datorită instaurării unei epoci noi a europenizării, globalizării, multiculturalismului și a apariției unor noi formule mitopoetice sub semnul paradigmei relativizante postmoderniste, fenomenul Grigore Vieru supraviețuiește cutezător nu doar prin demersul său național identitar, ci și prin culoarea lui existențială, ontologică.

În substanța poeziei lui Vieru este un spirit clasicist care nu se învechește, după cum a devenit anacronic nici cultul valorilor pe care l-a cultivat și îl cultivă programatic (maternitatea, copilăria, natura).

Pentru Vieru, copilăria, maternitatea, iubirea pentru femeie și pentru Dumnezeu sunt niște religii care se contopesc, de fapt, într-o singură religie: cea a Vieții și a Morții.

Cimpoi, M. Mari scriitori români Medalioane literare/ Mihai Cimpoi.- Chișinău:  Editura Silvius Libris, 2009.- 167p.

Prezentul volum de medalioane literare semnat de academicianul M. Cimpoi e binevenit în peisajul literar basarabean, deoarece mai este acut resimțită lipsa de resurse bibliografice referitoare la literatura română clasică, interbelică și cea contemporană.

Concepute într-o formă laconică, bazate pe o informație complexă, microportretele literare constituie o incursiune sui generis în istoria  literaturii române. Fiecare din autorii portretizați comunică, peste ani, un mesaj inconfundabil, pe care criticul îl deslușește, bazându-se pe un instrumentar și pe o intuiție artistică verificate de timp. Prezentați printr-o lectură modernă, mari scriitori, începând cu Alecsandri și terminând cu G. Vieru, se relevă criticului într-un spectru nuanțat de culori ce reies din raportarea la contextul epocilor, la dimensiunile interioare ale literaturii române, precum și la cele exterioare, universale.

Cimpoi, M.Vasile Cârlova, Poetul ,,sufletului mâhnit,, /Mihai Cimpoi.-Tîrgoviște, Chișinău: Editura Bibliotheca Târgoviște, Editura Cartdidact Chișinău, 2010.- 221p.

Majoritatea istoriilor literare îl fixează pe Vasile Cârlova ca inaugurator al romantismului și prevestitor al întregii evoluții a liricii românești.

Taxat și drept preromantic, presimbolist, este, în fond, un preexistențialist în sens că dă expresie ,,sufletului mâhnit’’, fiind – probabil – cel mai profund poet elegiac de până la Eminescu.

Astăzi, mai mult ca oricând, se înalță în ochii noștri figura aureolată de legendaritate a lui Cârlova, care ilustrează prin destinul ,,rupt’’ mitul ,,poetului tânăr’’ alături de mari creatori exponențiali, precum Lermontov, Labiș, Trakl.

Cârlova vine către noi cu cinci flori și cu un miliard de absențe. Pentru poetul Necuvintelor, el este ,,primul ins în care se încerca geniul poeziei pe aceste tărâmuri’’.

Vine, însă, cu o mare prezență: cea a unui poet rostitor al esenței ființei, care, fiind pusă sub semnul maleficului Saturn, a fost predestinată ,,mâhnirii’’.

Realizat de Irina Haraz

Limba noastră cea română – graiul neamului românesc.

”Limba noastră -i limbă sfântă,

Limba vechilor cazanii,

Care -o o plâng și care o cântă

Pe la vatra lor țăranii

(Alexei Mateevici – Limba noastră)

Limba română este cea în care scriem, o vorbim și în care citim. În limba română gândim, visăm și aspirăm la întregirea neamului românesc. În limba română au cântat mulți interpreți și au scris mulți poeți pentru a fi liberi, să vorbim cu demnitate despre o limbă cu multe valori și nenumărate comori. Chiar dacă este urâtă și ignorată de unele minorități, alții o înlocuiesc cu limba moldovenească, fiind și unii printre ei care vorbesc și scriu în limba română. Oare ce poate fi mai frumoasă decât limba română? Limba în care ne regăsim și suntem fericiți. Cât de frumos o vorbesc și o cântă cei care o simt în suflet și o păstrează în inimă. Limba română este iubită pentru frumusețea ei, pentru naturalețe și cât de semnificativă poate fi. În limba română au fost și sunt scrise cărți, poezii și cântece. Câte ne oferă folclorul românesc și poveștile din copilărie, pe care le citim copiilor noștri. Limba română trebuie păstrată, prețuită și transmisă generațiilor viitoare.

Limba noastră-i numai cântec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zări albastre.

Fără limba română nu trăim, nu respirăm și nu suntem nimic. În limba română mamele le vorbesc și le cântă copiilor din fragedă pruncie. În limba română copiii învață să vorbească, să citească, să numere să cânte și să aibă un viitor.

Limba noastră-i vechi izvoade.
Povestiri din alte vremuri;
Şi citindu-le ‘nşirate, –
Te-nfiori adânc şi tremuri.

Pentru limba română au murit poeți și interpreți dragi inimilor noastre, care ne-au transmis dorul și importanța limbii pe care o vorbim. Versuri care au fost scrise și cântate de către Doina și Ion- Aldea Teodorovici. Ion și Doina Aldea-Teodorovici, care continuă durerea și regretul profund față de dezrădăcinarea poporului român și a existenței hotarului de la Prut.

Pentru ea la Putna clopot bate
Pentru ea mi-i teamă de păcate
Pentru ea e bolta mai albastră
Pentru limba, pentru limba noastră
.

Regretatul și marele poet, Grigore Vieru a presărat dragostea de patrie, neam, mamă și natură în toate poeziile sale:

Pe ramul verde tace
O pasăre măiastră,
Cu drag şi cu mirare
Ascultă limba noastră

De-ar spune şi cuvinte
Când cântă la fereastră,
Ea le-ar lua, ştiu bine,
Din limba sfântă-a noastră.

(Frumoasă e limba noastră)

Cum au scris mari cărturari și scritori români : „Să ne ținem de limba, de istoria noastră, cum se ține un om, în primejdia de a se îneca, de prăjina ce i se aruncă spre scăpare.” (Mihail Kogalniceanu).
Traiască frumoasa și cumintea limba românească! Fie în veci păstrată cu sfințenie această scumpă carte de boierie a unui neam călit de focul atâtor încercări de pierzanie!” (I. L. Caragiale)
Nu noi suntem stăpânii limbii, ci limba e stăpâna noastră.” (Mihai Eminescu)
Limba este întâiul mare poem al unui popor.” (Lucian Blaga)

Limba română este limba noastră de acasă, e limba mamei în care am rostit primele cuvinte, este cea care ne definește ca popor și cultură și ne face cunoscuţi în întreaga lume.

Realizat de : Doina Spătaru, șef-sector

Chișinău – orașul meu frumos

Orașul meu etern ca o poveste,
Mereu îți simt în piept suflarea ta,
Destinul meu, destinul tău ne este
Cu tine toată lumea e a mea
”.

(fragment din imnul orașului Chișinău)

Prima menţiune documentară a Chişinăului ca localitate datează din 17 iulie 1436, când domnii Ţării Moldovei Ilie şi Ştefan… au dat şi i-au întărit lui Oncea-logăfăt pentru credicioasă slujbă mai multe sate pe Răut . Stabilind hotarele acestor sate, documentul menţionează : …şi la Băc, de cealaltă parte , pe valea ce cade în dreptul Cheşenăului lui Acbaş, la Fântâna unde este Seliştea Tătărească în dreptul păduricii.

Cu prilejul împlinirii a 584 ani de la prima atestare 17 iulie 1436, am ales să elaborez o listă a cărților despre orașul Chișinău.

  1. Chișinău : Enciclopedie. – Chișinău : Museum, 1997. – 569 p.
  2. Chișinăul în literatură : Antologie. – Chișinău : „Grafema Libris”, 2011. – 575 p.
  3. Chișinăul în 1941. – Chișinău : Museum, 1996. – 78 p.
  4. Ciobanu, Ștefan. Chișinăul / Ștefan Ciobanu. – Chișinău : Museum, 1996. – 79 p.
  5. Ciocanu, Sergius. orașul Chișinău : începuturi, dezvoltare urbană, biserici (secolele XV-XIX) / Sergius Ciocanu. – Chișinău : Cartdidact, 2017. – 280 p.
  6. Colesnic, Iurie. Chișinăul din amintire / Iurie Colesnic. – Chișinău : Grafema Libris, 2011.- 516 p.
  7. Colesnic, iurie. Chișinăul din inima noastră / Iurie Colesnic. – Chișinău : S.n., 2014. – 636 p.
  8. Colesnic, Iurie. Chișinăul nostru necunoscut / Iurie Colesnic. – Chișinău : Cartier, 2015. – 632 p.
  9. Colesnic, Iurie. Chișinăul și chișinăuienii / Iurie Colesnic. – Chișinău: S.n., 2012. – 600 p.
  10. Colesnic, Iurie. Istoria din pagină nouă / Iurie Colesnic. – Chișinău : S.n., 2018. – 312 p.
  11. Marin, Gheorghe. Misuni și destine / Gheorghe Marin. – Chișinău : Pontos, 2008. – 247 p.

Creată de : Doina Spătaru

Nicolae Dabija:Personalitate complexă a literaturii române

Poetul, prozatorul, publicistul și academicianul, Nicolae Dabija împlinește astăzi 72 de ani. Cu prilejul acestei aniversări, îi elaborăm o expoziție virtuală, care conține câteva titluri din creația scriitorului.

Dabija, Nicolae. Povești de când Păsărel era mic / Nicolae Dabija. – Chișinău : Editura ”Baștina – Radog”, 2011. – 24 p.

Este o povestire în versuri despre Zăzăică-vlădica peste țânțari, țânțarul B-â-z-z, generalul Zz-u-mm cu soția, doi senatori, trei revizori, patru reformatori si Țâțarița-sanitara…care au participat la” o bătălie grozavă unde Zâzâică s-a umplut de slavă, iar vicleanul de Vânt care fu înfrânt, aproape ca fost prizonier”.

Dabija, Nicolae. Nasc și la Moldova oameni / Nicolae Dabija. – Chișinău : Hyperion : 1992. – 73 p.

Cartea cuprinde o serie de povestiri pentru copii care includ regi ai Daciei, împărați ai Romei, voievozi și domnitori ai Moldovei, Sunt incluse și câteva bătălii ale domnitorului Ștefan cel mare : Lupta de la Baia, Bătălia de la Lipnic, Bătălia de la Podul Înalt și Codrii Cozminului. Autorul ne amintește și despre cronicarii : Miron Costin și Ion Neculce. Dimitrie Cantemir e numit ”Rege între filozofi”, Alexandru Donici ”Cuib de înțelepciune”, Vasile Alecsandri ”Și – acel rege al poeziei…”, Ion Creangă ”Învățătorul copiilor” și alți scriitori.

Dabija, Nicolae. Temă pentru acasă / Nicolae Dabija. – Iași : Princeps Edit, 2009. – 376 p.

Romanul poate fi numit printre cele mai sesizante și mai fascinante creații ale literaturii de dragoste. Autorul dezvăluie lupta cu destinul, într-o înfruntare inegală. Romanul este un eveniment cu totul remarcabil în beletristica românească. E o strigare apolinică și divină la ceruri,o istorie a tragicei noastre izgoniri din grădina Domnului asasinat. Cartea se citește ușor cu sufletul la gură. Romanul este într-adevăr o temă pentru acasă.

Dabija, Nicolae. Nu vă îndrăgostiți primăvara : nuvele / Nicolae Dabija. – Chișinău : Editura pentru Literatură și Artă, 2013. – 210 p.

Romanul este necesar de a fi citit. Un titlu care stârnește interesul, în lumea fermecată a nuvelelor, şaisprezece la număr, scrise într-o manieră uşor fantastică unele,  într-un limbaj simplu uşor de citit şi savurat. Cele 16 nuvele sunt: Leyla, Nu vă îndrăgostiți primăvara!, Casa cu cărţi, Omul care şi-a vândut visurile, Minciuna noastră cea de toate zilele, Trenul spre paradis pleacă la timp, Al treisprezecelea apostol, Vameșul, Moș Frasin, Nunta de șerpi, Despre suflete – pereche, Femeile îmbărbătând lumea, Romeo și Julieta din Bișcotari, Dragoste de mamă, Vânătorii de șerpi, Înger păzitor.

Dabija, Nicolae. Te blestem să te îndrăgostești de mine / Nicolae Dabija. – Chișinău : Editura pentru Literatură și Artă, 2018. – 432 p.

Te blestem să te îndrăgostești de mine însumează toate poveștile de dragoste imposibile. Oana Nour este o tânără care refuză, inițial, să fie fermecătoare, deoarece vrea ca nimeni să nu se îndrăgostească de ea. Dură, rece, imposibil de înțeles, Oana reușește să îl facă pe El să o iubească mai mult decât orice, deși l-a avertizat să nu o facă. Să nu cadă în capcana dragostei, deoarece ea nu poate iubi pe nimeni. Și totuși.. Te blestem să te îndrăgostești de mine încapsulează povestea de iubire a cuplului primordial din Basarabia, poveste care este un soi de ac de siguranță, pilon de sprijin pentru ceea ce numim astăzi n-a fost să fie. Un adevărat poem epic, opera lui Dabija dobândește, pe parcurs, un lirism extraordinar, în care visezi, te pierzi și, într-un final, te regăsești. Exact ca-n viață.

Dabija, Nicolae. Pe urmele lui Orfeu : Eseuri / Nicolae Dabija. – Chișinău : Hyperion, 1990. – 380 p.

E o carte necesară care vine să completeze analele istoriei poporului nostru, trecută fiind prin prisma artistică, înnobilată de gândul și inima poetului. Cartea abordează original probleme de literatură veche moldovenească, fiind o apariție nouă pe acest tărâm. Ținuta stilistică a eseurilor din cartea ”Pe urmele lui Orfeu” e bogată, variată și originală. Eseurile lui N. Dabija nu sunt eseuri numai de aceea că el le denumește eseuri; ele sunt autentice eseuri prin conținutul inspirat, prin stilul lor clar și expresiv.

Realizat de : Doina Spătaru, șef-sector

”Scriitoarea și prozatoarea Claudia Partole – 65 ani de la naștere”.

Claudia Partole (n. 14 iunie 1955Cotovaraionul DrochiaRSS Moldovenească URSS) este o poetă, eseistă, prozatoare, autoare de piese și jurnalistă din Republica Moldova.  În 1977 a absolvit secția ziaristică a Facultății de Filologie de la Universitatea de Stat din Moldova.

în prezent este redactor-șef al revistei „Univers muzical”.  În anul 1993 devine membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova, iar în anul 2000 – a Uniunii Scriitorilor din România. Este și membră a Uniunii Jurnaliștilor din Republica Moldova. Distincții:  Premiul „Cartea pentru copii” în cadrul Salonului Internațional de Carte (ediția a XXII-a, 2013, Chișinău, pentru cartea Copilul din colivie), Medalia „Mihai Eminescu” pentru activitate literară (2010) etc.

Vă propun spre lectură următoarele titluri ale autoarei:

 Cartea scriitoarei Claudia Partole „Rebela” cea rea de bună şi urât de frumoasă” este jurnalul unei adolescente şi, aşa cum cere genul acesta de scriitură, înregistrează confesiuni şi reflecţii ordonate cronologic. Factorul care dă impuls însemnărilor zilnice ale unei fete de 15 ani este revolta. Gesturile de frondă sunt, în genere, specifice vârstei, iar în cazul dat autoarea urmăreşte reacţiile unei minore, a cărei părinţi divorţează. Proza „Rebela” va putea fi valorificată din mai multe perspective, deopotrivă de eficient de către elevi, cadre didactice şi părinţi. Pe de o parte, se va pătrunde în cele mai intime reflecţii ale unei adolescente, care a devenit martoră a certurilor zilnice ale părinţilor săi.

Partole, Claudia. Rebela. / Claudia Partole. – Chișinău : Prut Internațional, 2018. – 128 p. :

ISBN 978-9975-54-394-1

 Cartea cuprinde o serie de proze, povestiri din viața și experiențele autoarei, fie din viața  apropiaților autoarei. Prozele incluse în volum sunt meditaţii lirice despre iubiri neîmplinite, singurătate, trădare, moarte sau povestiri confesive despre dramele umane din viaţa de zi cu zi. Scrierile Claudiei Partole sunt expresia căutării adevărului despre eul profund, uneori frustrat şi măcinat de temeri, ascunzându-şi obsesiile şi disimulându-şi dorinţele, alteori cochet şi plin de viaţă, zâmbind până şi vântului.

Partole, Claudia. Ultima amantă. / Claudia Partole. – Chișinău : ARC , 2011. – 136 p.:

ISBN 978-9975-61-658-4

 Este o carte care vrăjește, din primele rânduri. Îți captează atenția și te intrigă tot mai mult cu fiecare pagină. Această carte atinge o temă dureroasă și anume plecarea părinților peste hotare. Autoarea scrie despre greutățile prin care au fost și încă sunt nevoiți să treacă, cei care au emigrat. Claudia Partole a împărtășit aceea soartă și scrie despre toate nu din auzite.  Le-a trăit pe propria piele.

Partole, Claudia. Totentaz sau Viața unei nopți. / Claudia Partole. – Chișinău : ,,Pontos” , 2011. – 208p.:

ISBN 978-9975-51-212-1

Cartea „Dumnezeu vine la mare”, cuprinde o serie de poezii pentru copii. În carte, copiii pot găsi mici poezii despre animale și care este rolul lor la menajerie.

Partole, Claudia. Dumnezeu vine la mare. / Claudia Partole – Timișoara : Editura Augusta; Artpress; 2005

ISBN 973-695-158-8

”Cu ochi de copil mă uit la cea care sunt. Mă minunez, mă întristez uneori, dar mă şi bucur. Că sunt…

Dacă n-aş fi, s-ar pierde Copilăria mea, îngerul meu păzitor, în această lume grăbită…

Cea care sunt, se uită cu ochi de matur la cea care eram altădată. Se cruceşte, se mai şi supără, dar e atât de bucuroasă că… Am fost!

Dacă nu eram, aşa cum eram, s-ar putea să nu fiu precum sunt!

Acum, Copilăria mi-e îngerul păzitor fără de care aş fi singură şi străină Lumii…”– Claudia Partole

Partole, Claudia. Când eram înger. / Claudia Partole. – Chișinău : ,,Pontos” , 2013. – 152p.:

ISBN 978-9975-51-425-5

A realizat : Cebotărean Diana

Cărți jubiliare pentru 2020

Nu există prieten mai loial decât cărţile.
– Ernest Hemingway

Vă invităm să faceți o călătorie prin cărțile citite sau să le recitiți, fiind considerate cărți jubiliare ale acestui an.

Negruzzi, Costache. Alexandru Lăpușneanu / Costache Negruzzi. – București : Corint, 2007. – 120 p. – 180 de ani de la publicare

Sadoveanu, Mihail. Baltagul / Mihail Sadoveanu. – București : Editura Mihail Sadoveanu, 2016. – 205 p. – 90 de ani de la publicare

Russo, Alecu. Cântarea României / Alecu Russo. – Galați : Porto – Franco, 1994. – 155 p. – 170 de ani de la publicare

Preda, Marin. Cel mai iubit dintre pământeni vol. I / Marin Preda. -Litera Internațional, 2009. – 368 p.

Preda, Marin. Cel mai iubit dintre pământeni vol. II / Marin Preda. -Litera Internațional, 2009. – 336 p.

Preda, Marin. Cel mai iubit dintre pământeni vol. III/ Marin Preda. -Litera Internațional, 2009. – 256 p. – 40 de ani de la publicare

Rebreanu, Liviu. Ion Vol. I / Liviu Rebreanu. – Chișinău : Litera, 2001. – 256 p.

Rebreanu, Liviu. Ion Vol. II / Liviu Rebreanu. – Chișinău : Litera, 2001. – 256 p. – 100 de ani de la publicare

Cantemir, Dimitrie. Istoria Iroglifică / Dimitrie Cantemir. – Chișinău : Cartea Moldovei, 2003. – 101 p. – 315 ani de la publicare

Ureche, Grigore, Costin Miron, Neculce Ion. Letopisețul Țării Moldovei / Grigore Ureche, Miorn Costin, Ion Neculce. – Chișinău : Hyperion, 1990. – 638 p. – 345 de ani de la publicare

Preda, Marin. Moromeții vol. I / Marin Preda. – București : Cartex, 2006. – 304 p.

Preda, Marin. Moromeții vol. II / Marin Preda. – București : Cartex, 2006. – 397 p.

Preda, Marin. Moromeții vol. III / Marin Preda. – București : Cartex, 2006. – 397 p. – 65 de ani de la publicare

Gogol, N.V. Taras Bulba / N. V . Gogol. – București : Regis, s.a. – 174 p. – 185 de ani de la publicare

Petrescu, Camil. Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război / Camil Petrescu. – București : Curtea V eche Publishing, 2009. – 365 p. – 90 de ani de la publicare

Carroll, Lewis. Alice în țara minunilor / Lewis Carroll; trad. : Frida Papadache. – București : Litera, 2018. – 187 p. – 155 de ani de la publicare

Twain, Mark. Aventurile lui Huckleberry Finn / Mark Twain; trad.: Alexandra Fenoghen. – Chișinău : Arc, 2018. – 168 p. – 135 de ani de la publicare

Lindgren, Astrid. Pipi Șosețica / Astrid Lindgren; trad.: Alexandra Turturea. – București : RAO International Publishing, 2007. – 186 p. – 75 de ani de la publicare

Andersen. H.C. Degețica / H.C. Andersen; trad.: Lavinia Miloș. – București ; Steaua Nordului, 2015. – 174 p. – 185 de ani de la publicare

Creangă, Ion. Soacra cu trei nurori / Ion Creangă. – Chișinău : Cartea, 1996. – 14 p. – 145 de ani de la publicare

Vă amintim și recomandăm și unele opere:

Mistrețul cu colți de argint”, baladă de Ștefan Augustin Doinaș, 1945; – 75 de ani de la publicare;

Prințesa și bobul de mazăre” (The Princess and the Pea), poveste de Hans Christian Andersen, 1835; 185 de ani de la publicare;

Rapsodii de toamnă”, versuri de George Topârceanu, 1920; – 100 de ani de la publicare;

Ruslan și Ludmila”, poem de Aleksandr Pușkin, 1820; 200 de ani de la publicare;

Muma lui Ștefan cel Mare, poem de Dimitrie Bolintineanu, 1863; – 457 ani de la publicare.

Realizat de Doina Spătaru

Cărți noi captivante și interesante pentru copii.

Oficiul pentru copii se îmbunătățește constant cu cărți recente pentru copii și care sunt recomandate cu drag și cu plăcere cititorilor bibliotecii noastre.

Vă așteptăm să citiți și să cunoașteți ce cărți minunate și frumoase, sunt în așteptare zi de zi pentru a fi luate și lecturate de către voi dragi cititori ai bibliotecii ”Ștefan cel Mare”.

Anderson, Ellen Laura. Amelia von Vamp și Balul Groazei / Laura Ellen Anderson; trad.: Justina Bandol. – București: Litera, 2018. –  224 p.

ISBN: 978-606-33-2364-5.

Cârchelan, Iuliu.  Surpriza: povestiri pentru copii / Iuliu Cârchela. – Chișinău: Sn: Sfat. Centrală. – 90 p.

ISBN: 978-9975-146-81-4.

Cheng, Jack. Ne vedem în Cosmos, prieteni! / Jack Cheng; trad.: Cristina Jinga. – București: Corint Books, 2018. – 349 p.

ISBN : 978-606-793-318-5

Cholewinska – Szkolik, Aniela. Mira și micii ei pacienți  / Aniela Cholewinska-Szkolik; trad.: Justina Bandol. – București: Litera, 2019. – 48 p.

ISBN: 978-606-33-3620-1

Cousteau, Yves – Jacques. Lumea tăcerii / Jacques-Yves Cousteau, Frederic Dumas; trad.:  Alfred Neagu. –  București: Art, 2018. – 202 p.

ISBN: 978-606-710-555-1.

Covalschi, Viorica. Moldița-Crăița și Zimbrișor-Cornișor de pe muntele Dor / Viorica Covalschi. – Chișinău: ARC, 2019. – 59 p.

ISBN: 978-9975-0-0278-3.

Craighead George, Jean. Julie din neamul lupilor / Jean Craighead George; trad.:  Mădălina Ivoniciu. – București: Arthur, 2018. – 148 p.

ISBN: 978-66-788-308-4..

Dalh, Roald.  Domnul Fox, vulpoi fantastic / Roald Dahl; trad.: Florin Bican. – București: Arthur, 2016. – 110 p.

ISBN: 978-606-788-075-5.

Dalh, Roald. George și medicamente miraculoase pentru ei / Roald Dahl; trad.: Florin Bican. – București: Arthur, 2016. – 114 p.

ISBN: 978-606-788-136-3

Daywatt, Drew. Colectivul creioanele Ziua când au plecat / Drew Daywatt; trad.:  Florin Bican. – București: Arthur, 2017. – 34 p.

ISBN: 978-606-788-227-8.

Graff, Lisa. Aproape sigur / Lisa Graff; trad.: Tatiana Dragomir. – București: Arthur, 2018. –  279 p.

ISBN: 978-606-788-305-3.

Greewald, Tommy. Cum să faci să ne citești dar să ai ai note mari: ghidul lui Charlie Joe Jackson / Tommy Greenwald; trad.:  Mihaela Buruiană. – București: Arthur, 2019. – 330 p.

ISBN: 978-606-788-410-4.

Greenwald, Tommy. Cum să faci să ne cităm în vacanța de vară: Ghidul lui Charlie Joe Jackson / Tommy Greenwald; il. de JP Coovert. –  București: Arthur, 2019. – 244 p.

ISBN: 978-606-788-418-0.

Hissey, Jane.  La Mulți ani Tomi ! / Jane Hissey; trad.: Justina Bandol. – București : Litera, 2019. – 32 p.

ISBN : 978-606-33-3652-2

Hissey, Jane. Povestea lui Tomi / Jane Hissey; trad. : Justina Bandol. – București: Litera, 2019. – 32 p.

ISBN: 978-606-33-3654-6.

Hlib, Lidia. Prințul Zburatic și Zâna Cerurilor / Lidia Hlib; desene de Lică Sainciuc. – Chișinău: Lumina, 2019. – 48 p.

ISBN: 978-9975-65-452-4.

Kinney, Jeff. Jurnalul unui puști tare de treabă. Însemnările Lui Rowley Jefferson / Jeff Kinney; trad.: Ioana Vîlcu. – București: Arthur, 2019. – 217 p.

ISBN: 978-606-788-540-8.

Kinney, Jeff . Jurnalul unui puști. Vol. 13: Dezghețul / Jeff Kinney. – București: Arthur, 2018. – 217 p. : il.

ISBN: 978-606-788-476-0.

Morrison, Toni. Cântecul lui Solomon / Toni Morrison; trad.: Irina Negrea. – București: Art, 2018. – 465 p.

ISBN: 978-606-710-578-0.

Palacio, RJ. Cartea lui Julian / RJ Palacio; trad.: Iulia Arsintescu. – București: Arthur, 2016. – 118 p.

ISBN: 978-606-788-003-8.

O’Dell, Scott. Descântec pentru lună / Scott O’Dell; trad.: Alex Moldovan și Mariana Buruiană. – București: Arthur, 2018. – 128 p.

ISBN: 978-606-788-489-0.

Peck, Richard. Departe de Chicago: un roman din povestiri / Richard Peck; trad.: Iulia Arsintescu. – București: Arthur, 2019. – 156 p.

ISBN: 978-606-788-486-9.

Rabe, Tish. Atlasul penelor / Tish Rabe; trad.: Florin Bican. – București: Arthur, 2019. – 39 p.

ISBN: 978-606-788-438-8.

Walliams, David. Bunicuța hoțomană / David Walliams; trad.: Lavinia Braniște. – București: Arthur, 2013. –  213 p.

ISBN: 978-606-8044-56-9.

Weiner, Jennifer. Cel mai mic mic Bigfoot / Jennifer Weiner; trad.: Maria Adam.-  București: RAO, 2017. – 250 p.

ISBN: 978-606-8905-70-9.

Wolk, Hollow. Wolf Hollow / Lauren Wolk; trad.:  Alina Popescu. – București: Arthur, 2017. –  254 p.

ISBN: 978-606-788-239-1.

Wood, Audrey. Căsuța somnoroasă / Audrey Wood, Don Wood; trad.: Andreea Caleman. –  București: Arthur, 2019. – 32 p.

ISBN: 978-606-788-374-9.

Yousafzai, Malala. Malala și creionul magic / Malala Yousafzai; trad.: Ioana Bâldea Constantinescu; il. de Kerascoët. – București: Arthur, 2019. –  42 p.

ISBN: 978-606-788-441-8.

Realizat de : Doina Spătaru

.