Arhive

Antologia de poeme : Harta de Leo Bordeianu

 

Miercuri, 26 iunie 2019, în incinta Bibliotecii „Ștefan cel Mare” (str. Decebal 91) a avut loc ședința cenaclului „Singur printre cărți…”. În discuție: volumul de poeme „Harta” de Leo Bordeianu. Cartea a apărut la Ed. PRUT, Chișinău.

Moderatorul, Nicolae Spătaru a început discuţia cu o apreciere a volumului „Hora” citind din recenzia Margaretei Curtescu : „Pentru Leo Bordeianu, a scrie echivalează cu un act de exorcism, căci, întâi de toate, poetul este preocupat de identificarea şi definirea răului din realitatea imediată, de ivestigarea şi revelarea obiceilor  acestei lumi dezagregante în care trăim. Colaborarea sa cu realitatea imediată, pe care o personifică, o trece printr-o optică hiperbolizantă (Puterea, Întunericul dintre cuvinte, Patria mea, Zilele), îi situează poezia în zonele parabolei (Câinii, Descompunere, Spuma), acolo unde, transfigurate, însemnele realului sunt comprimate în imagini plastice, în scenarii retorico-elegiace.  Demersul mai multor poeme din antologia Hora înglobează, prin prisma impresionistă, absurdul perpetuu al spaţiului basarabean, Leo Bordeianu apelând, în acest scop, la imagini pe cât de sugestive pe atât de tranşante. Ca un antidot la aceste realităţi maladive, în care suntem cu toţii apatrizi, emblematică, în acest sens, fiind poezia care dă titlul antologiei, trăirea poeziei semnifică evadarea în universul infinit, unde eul devine liber ( Pânzele albe ale libertăţii).
Persistând în ideea că poezia este lucrare orifică, Leo Bordeianu, îşi confiră statutul de poeta vates. Stăpânind o frază care denotă improvizaţie, continuitate şi repetitivitate, o recuzită complexă, care scoate în evidenţă tragismul decorului, poetul Leo Bordeianu navetează între profan şi sublim, între deznădejde şi speranţă, între miasmele lumii comune şi miresmele antice ale poeziei.

La discuţie au vorbit : Victoria Fonari, Grigore Chiper, Ion Cuzuioc,  Călina Trifan, Andrei Viziru, Dumitru Crudu şi alţii. Grigore Chiper a declamat poemul „În lumină” din volumul „Harta” de Leo Bordeianu. Autorul a dclamat poemele : Puterea, Harta, Pânzele albe, Suspans neprevăzut, Solar, Ruleta rusească.

Victoria Fonari a vorbit despre antologia lui Leo Bordeianu ca : fiind simţită în poemele sale durerea despre Nistru. A făcut şi o asemănare între romanul lui Vladimir Beşleagă „Zbor frînt” şi poemul „Harta” de Leo Bordeianu. Victoria Fonari a abordat şi unele semne zodiacale cum ar fi taurul şi semnificaţia lui din poemul lui Leo Bordeianu. Poezia lui Leo Bordeianu este una extraordinară, una plină de sensibilitate, de dezvăluire, o poezie deschisă, una în care autorul nu mai acceptă valul al Floridei, unde a revenit spre textul anterior. Poemul „Ochiul din întuneric” vine ca într-o antiteză cu ochiul Homeric. Leo Bordeianu ne oferă o poezie profundă, o poezie care ştie să valorifice teme cunoscute, însă de fiecare dată printr-o optică personalizată. Motivul „Meşterului” din poemul „Harta”, care sună altfel, un meşter care nu vrea să se dezică de aripile sale, un meşter care îşi sacrifică sângele pentru a-şi realiza propria dorinţă.

Grigore Chiper a menţionat că : Leo Bordeianu este un poet important şi cunoscut prin prisma paradigmei anilor 80, în care s-a format şi a debutat. Drept mărturie este şi această carte „Antologia” lui Leo Bordeianu. Volumul are o scurtă prefaţă a lui Vsevolod Ciornei. Cartea este structurată pe trei bariere, poetul a vrut să ne ofere texte nu numai cu tentă politică, care au o anumită trăire socială, care la noi este foarte politizată. În anul apariţiei cărţii în Republica Moldova era şi o forfotă politică, care acum a luat o altă turnură. Volumul începe cu poemul „Harta„, care este emblematic din mai multe puncte de vedere. Leo Bordeianu prin acest volum ne prezintă o marcă a acestui stat, autorul fiind în căutarea hărţii sale. Volumul ne prezintă în prima parte textele cu temă socială, politică, naţională; în a doua parte avem poeme în care îl recunoaştem pe Leo Bordeianu : poetul prin care s-a remarcat încă de la primele cărţi, poetul extrem de delicat, extrem de fin în alegerea imaginilor, în construirea poeziei. Poetul caută diverse forme ocolitoare ca să ajungă la ţinta dorită.  A treia parte ne prezintă poeme în stil haiku, în stil aforistic.

Ion Cuzuioc a vorbit despr poezia lui Leo Bordeianu ca una scrisă cu suflet. Mesajul autorului va ajunge cu siguranţă la cititor. Autorul mânuieşte cu dibăcie şi versul alb şi versul clasic. Prin actuala discuţie asistăm la botezul volumului lui Leo Bordeianu.

Călina Trifan a venit cu o apreciere a volumului de poeme, care a inspirat-o şi a determinat-o să facă şi ea un pas înainte. Leo Bordeianu ne-a obişnuit cu volume de poeme de valoare. Poezia lui este într-un fel o instanţă supremă, în pofida timpului. Poemele lui fac cinste întregului spaţiu românesc. Leo Bordeianu are darul inspiraţiei şi cultura scrisului. Acest volum de poezie este exact  despre evenimente şi stări pe care autorul le trăieşte.

În prefaţa cărţii a lui Leo Bordeianu avem un articol al lui Vsevolod Ciornei intitulat : Poezia între formule şi revelaţii. „Poezia lui Leo Bordeianu este o sinteză între sensibilitate şi cerebralitate, între gingăşie şi rigoare, între autohtonie şi universalitate. Autorul se situează şi îşi situează cititorul în faţa marilor întrebări ale eternităţii, cele căror el le găseşte foarte multe răspunsuri, toate diferite şi toate corecte. Poezia lui Leo Bordeianu defineşte s-a furtificat într-un volum de versuri de certă valoare, care se înscrie firesc în concertul liric al epocii noastre. Această carte merită să îşi aibă locul în librării, biblioteci, inimi şi creiere”

La final, aş vrea să afirm şi opinia lui Alexandru Lungu. „Poezia lui Leo Bordeianu planează atât tematic, cât şi expresiv, în spaţii diferite. Poezia lui Leo Bordeianu poate fi catalogată când simbolistă, când romantică, ba chiar şi suprarealistă”.

Realizat de : Doina Spătaru

Şef – sector

Poeme pe trepte încinse de Ianoș Țurcanu

În cadrul cenaclului „Singur printre cărți” din 24 aprilie,  s-a discutat despre volumul „Poeme pe trepte încinse” de Ianoș Țurcanu. Cartea a apărut la Ed. PRUT, Chișinău, 2018. Au participat : Ianoș Țurcanu, autorul; Nicolae Spătaru (moderatorul evenimentului); Leo Bordeianu; Aurelian Silvestru; Claudia Partole; Mihail Vâlcu; Mihaela Perciun; Vlad Grecu, Viorel Cozma, poet; Zina Bivol; Victoria Fonari; Călina Trifan; Virgil Botnaru; Viorel Cozma (actor); Andrei Viziru (jurnalist) ș.a.

”Ianoș Țurcanu este un nume sonor în cultura noastră” a menționat Nicolae Spătaru.

Este un scriitor polivalent. Este un bun textier, pe care s-au făcut 600 de melodii. În opera sa găsim multe repere culturale și geografice.

La eveniment au vorbit cei prezenți și au recitat din carte. Viorel Cozma a citit poezia ”doi poeți”.

Viorel Cozma la citat pe Aurelian Silvestru despre volumul de poeme al lui Ianoș Țurcanu. ”Balansând între modernism și tradiționalism, Ianoș Țurcanu îmbracă pe rând veșminte de oștean, de preot, de învățător, de filozof, fără a scăpa plugul din mână. Brazdele lui rodesc imagini. Poemele rodesc lumină. Versurile sale sunt sincere și sugestive, pătrunse de o sensibilitate debordantă. Apoteotic și solemn, el nu se teme să exploreze dorul, durerea, despărțirea, însingurarea sau tristețea. O face însă cu evlavia unui agricultor care mângâie spicele sau cu îndărătnicia unui marinar care înfruntă marea. Opera lui trăiește, respiră și inspiră. Inspiră optimism și bunătate. Volumul miroase a pâine proaspătă scoasă din cuptor!”.

58576566_2343709522553119_535675820170018816_o

Postat de Doina Spătaru

Lansare de carte : Străin printre ape de Vitalie Răileanu

Pe, 14 martie 2019, în incinta Bibliotecii „Ștefan cel Mare” a avut loc ședința cenaclului „Singur printre cărți…”. În discuție: volumul de poeme „Străin printre ape” de Vitalie Răileanu.

Prefaţa volumului de poezii Străin printre ape de Vitalie Răileanu este semnată de Maria Pilchin, care menţionează chiar de la început că: „Vitalie Răileanu este la al treilea volum de poeme. Fidel temei marine, autorul propulsează proiectul mai departe, tema rămâne aceeaşi, variază însă ideile poetice, care contribuie la consolidarea axului unic al poeziei scrise de acest poet.”

 La fel Maria Pilchin subliniază că prin poezia lui Vitalie Răileanu, „cititorul parcurge nişte poeme-egologii, texte în care eul rămas „de unul singur” îşi continuă existenţa ca pe o cochilie în „singuratica întindere acvatică”. O existenţă marcată continuu de „presentimentul mării”, de apropierea unui ţărm singuratic”. Egoul a concrescut cu acest ţărm, aşa cum „nu-mi poţi lua / speranţa şi singurătatea/ care au dat rădăcini/ în morfologia ţărmului la care/ încă visez”, susţine autorul.

Criticul literar Nina Corcinschi a ţinut să accentueze faptul că poezia lui Vitalie Răileanu este o prezenţă deosebită în arealul poeziei basarabene, venind de fiecare dată cu ceva aparte prin tematică şi însăşi forma de exprimare implicând tehnici moderne în ale versificaţiei şi stilului.

Aşa cum menţionează criticul român Răzvan Voncu: „Vitalie Răileanu este un poet autentic, nu doar un critic care scrie şi poezie. Amprenta personalităţii sale e netă, timbrul vocii, distinct, iar originalitatea în cadrul temei marine, evidentă.”

Autorul  sa a împărtășit cu noi impresii despre cărți și din cărți, ne-a povestit despre propria activitate și ne-a recitat fragmente din volumele sale de versuri, reușind să ne transpună într-o lume a liricului, pe care o percepe ca pe o alegorie și în care inserează varii personaje.

Ne-a impresionat prin simplitatea cu care privește lucrurile mari, prin felul deosebit de a mânui cuvântul și prin maniera-i inedită de a transforma biblioteca într-un laborator științific.

Deși se consideră un „întârziat” pe toate făgașurile și un „zgârcit” în ale scrierii, V. Răileanu se numără printre exegeții, dar și poeții cei mai fecunzi.

Volumul de poezie „Fericirea din clepsidră” de Victoria Fonari

Cuvântul e transparența materei

o așchie de antimaterie

ce plonjează din lumea

spiritului absolut

Victoria Fonari

Miercuri, 6 februarie, la ședința cenaclului „Singur printre cărți„, moderat de scriitorul Nicolae Spătaru,  a fost pus în discuție volumul de poezie”Fericirea din clepsidră” de Victoria Fonari.

Poeta Victoria Fonari, eseistă, traducătoare și doctor în filologie, vine acum cu un nou volum de poezie care este împărțit în trei subteme:  timp, iubire și cuvânt. Timpul are ca motive anotimpul, iubirea apare ca principiu universal, iar cuvântul se va deghiza în literă, în poezie, în arta poetică, într-o stare lirică.

La eveniment au participat: Vitalie Răileanu – crtic literar și scriitor, Maria Pilchin – critic literar, certetător științific, poetă, Grigore Chiper – scriitor, Leo Bordianu – scriitor, Vlad Grecu – prozator, dramaturg, Călina Trifan – poetă, Elena Taragan – bibliotecar la BM „B.P.Hasdeu” , Andrei Viziru – cercetător științific, scriitor. Fiecare din ei au citit câte un poem și  au apreciat și discutat volumul  de poezie al autoarei.

„Poezia Victoriei Fonari este  o poezie plină de lumină. Am întrezărit în versurile poetei o ambiție de a ajunge la astral, dar și o conștientizare a condamnării noastre de a rămâne înrădăcinați în pământ. O lupătă între Luceafăr și om, între pământesc și dumnezeiesc. Avem uneori impresia că poeta se simte capturată în condiția ei de om, că coprul îi este prea strîmt, dorul/rîvna/aspirația de a atinge absolutul riscând să-i producă explozii în propriul corp, prefăcîndu-l în mii de fărîme, în urma căruia să rămînă doar o săgeată țintind cutezător spre infinit”, a precizat Elena Tărăgan.

Lucian Strochi spune despre poezia Victoriei Fonari că e una naturală, firească, o trăire reală. Dar poezia nu poate fi despărțită de autorul ei fizic și moral și poeta își ia ca lampadofor un poet cu adevărat important al literaturii române. Poeta are curajul de a-și data poeziile. Poate fi recunoașterea momentului astral sau marcarea unui moment unic? Sau curajul de a spune că viața noastră nu e altceva decât o succesiune de asemenea momente? Sau câte ceva din toate astea?

După cum evenimentul s-a început cu citire din poemele autoarei, Victoria Fonari a încheiat cu poemul „Fosforecență cu pești zburători”.

Această prezentare necesită JavaScript.

Realizat de

Doina Spătaru, șef-oficiu

Ziua Provocărilor : Cenaclul „Pana Măiastră” cu noutăți editoriale și momente literare

Joi,  13 iulie, de Ziua Provocărilor în cadrul Progaramului estivalRucsacul de Vacanţă„, Cenacul Literar Pana Maiastra a avut o şedinţă la Biblioteca Stefan cel Mare. La ordinea zilei s-au adus noutăți editoriale si o recenzie a cărții domnului Valeriu Reniță de către scriitorul Mihail Vilcu. A fost un început bun. Domnul Mihail Vilcu a înmânat și legitimații de membru inclusiv domnului Victor Zebca.  

Domnul Valeriu Reniță, scriitor, prozator și jurnalist  a subliniat despre cartea sa : „XXI-я хромосома”, că, „este a treia carte a lui, care a apărut sub egida Clubului Pana Măiastră, la o tipografie nu prea cunoscută, o tipografie care poate face tirajul de la o 100 de cărți, care ia și comenzi mici și care are și pagină electronică. În Rusia este mai mult cunoscută, aici s-a încercat e pus peo rețea, cartea vorbește  despre starea actuală a societății, a sufletului nostru, care se scriu la depărtare de vreme, în care a surprins anumite lucruri esențiale care se întâmplă azi, despre ultimul veac  al Moldovei. Personajul se simte ca înr-un labirint în care ne aflăm și noi. Personajul moare deoarece și noi avem același destin, apocalipsa persoanală. Numai o stareță de la mănăstire rămâne în viață împreună cu copii săi într-un sat inventat : Rodna.

Este un roman parabolă. Rodna este lîngă o capitală. Cartea este desprinderea noastră de sub un imperiu, care încă nu s-a întâmplat. În fiecare om rezidă cauza pentru ce trăim așa, și are un răspuns, un motiv pentru care trăim cum trăim”. Scriitorul Mihail Vîlcu a subliniat că ” Valeriu Reniță a anticipat evenimentele. El le face paralel cu evenimentele care decurg, și nu a așteptat să treacă anii dar această carte face să treacă anii, unde sunt prezente multe semene care sunt profete. Dupăn aceste semne se prevăd evenimentele care îți revestește ceva, ca o parabolă vie. Este un roman mai contemporan”.

Actuala carte a scriitorului Mihail Vîlcu : ” Acela e copil frumos, care e politicos„, care include formule de politețe ca :

  • Politețea nu costă nimic, dar cumpără orice;
  • Rușinea e un semn al politeții;
  • Plitețea este o monedă care îl îmbogățește nu pe cel care o primește, ci pe cel care o cheltuiește;
  • Omul needucat este ca un corp fără suflet;
  • Unde nu e ascultare, nu cheltui vorba.

Cartea a apărut sub egida Clubului Literar „Pana Măiastră”.

La următoarea ședință a Clubului se va vorbi despre almanahul care este în curs de pregătire.

Această prezentare necesită JavaScript.

A publicat : Doina Spătaru

Șef – Oficiu

Întâlnire cu scriitorul Titus Știrbu

Ieri, 22 iunie preșcolarii de la Grădinița nr. 96 grupa nr. 7 au venit la o întâlnire cu scriitorul Titus Știrbu.  Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Instituția preșscolară nr. 96 din capitală. Activitatea a avut loc în cadrul  Cenaclului Literar „Orașul pierdut printre cărți„, moderator scriitorul Nicolae Spătaru . Scriitorul le-a citit preșcolarilor din vasta sa creație pentru copii.

Copii au spus date despre poetul Titus Știrbu.  Pentru copii poeziile recitate de scriitor au fost o adevărată aventură în lumea cărților și a poeziei. Distins om de cultură şi personalitate importantă a culturii noastre, scrie în general doar  poeziei, cunoscut și datorită parodiilor sale  în mod deosebit. Titus Știrbu este  un adevărat domn al scrisului, a fost primit cu multă căldură de către  copii, ceea ce ne-a confirmat încrederea în reuşita unor astfel de activităţi. În plus, am avut dovada incontestabilă, că iniţiativa bibliotecii noastre de a avea legături strânse  cu scriitorii autohtoni şi de a le prezenta activitatea, a fost o iniţiativă lăudabilă care îşi arată deja roadele, o iniţiativă pe care o vom continua şi cu care ne mândrim.

În finalul întâlnirii copiii l-au asaltat cu intrebări, care de care  mai provocatoare, la care scriitorul  le-a dat și  niște răspunsuri pe potrivă. A fost o intâlnire frumoasă, unde copiii au plecat acasă cu cartea poetului  „Ce înseamnă – a fi om bun”? cu autograf.

Această prezentare necesită JavaScript.

Publicat de :

Spătaru Doina, Șef – Oficiu

Un joc cu trecutul – romanul Negru și Roșu de Val Butnaru

Un eveniment important a avut local la filiala „Ștefan cel Mare”. Scriitorul, dramaturgul, publicistul, jurnalistul – Val Butnaru a participat la o discuție despre romanul „NEGRU ŞI ROŞU. 1930 – 2056”. La eveniment au participat scriitorii Nicolae Spătarul,  Vitalie Răileanu și un grup de elevii de la Liceul Teoretic „Mircea cel Bătrân”.

Autorul a inițiat discuția prin  a explica elevilor că romanul este „o carte de memorii”, în care se prezită povestea unei vrajbe seculare între bărbații a două familii: Negru și Roșu. La rândul său, elevii au mărturisit că la începutul lecturii romanului, au avut senzația că povestea este alogenă, iar  relatarea lipsită de înţeles, dar foarte curând povestea te prinde, te absoarbe şi te transpune în realismul magic unde te simți ca la un spectacol care se joacă într-o scenă fără culise în care trăiesc cei patru prieteni.

Povestea celor patru te poartă printr-un şir de simboluri, metafore, realitaţi fantastice. Romanul are la bază câteva evenimente importante din istoria noastră, dar și istorii de dragoste, îmbibate cu stereotipuri şi ură interetnică şi religioasă, istorii cu deportări şi disidenţă sovietică, drame, trădări; filosofări despre viaţă şi Dumnezeu, despre Liberul Arbitru şi timp – citez din roman: “Mai pe scurt, sufletul e viitorul, corpul e trecutul”.

Elevii provocândul pe scriitorul, Val Butnaru cu diverse întrebări au descoperit mai multe detalii despre romanul „NEGRU ŞI ROŞU. 1930 – 2056, dar și despre viața  personală a autorului. Scriitorii Nicolae Spătarul, Vitalie Răileanu au menționat valoarea operelor scrise de autor, dar și despre piesele de teatru care au fost montate la Chișinău, București, Iași ș.a.

S-a încheiat evenimentul  cu o şedinţă de autografe oferite de Val Butnaru pentru elevii și bibliotecă.

Această prezentare necesită JavaScript.

Lansare de carte : Câine bun sau adevărul din poveste de Petre Popa

În data de 12 mai, în incinta Bibliotecii Ştefan cel Mare şi Sfânt a avut loc o întâlnie cu scriitorul Petre Popa. La lansare au participat elevii claselor a II-A de la „Şcoala – Grădiniţă Pas cu Pas„.  Această lamsare de carte a fost desfăşurată în cadrul Cenaclului Literar „Oraşul pierdut printre cărţi”, moderat d20170512_104653e scriitorul Nicolae Spătaru.

Prof. univ. dr. Petre POPA s-a nascut la 16 august 1935, in comuna Maciuca, judetul Valcea. Este absolvent al Scolii Medii Tehnice de Comert din Craiova (1953) si al Facultatii de Istorie, Universitatea din Bucuresti (1958). Doctorat in istorie (1974). Stabilit la Pitesti din 1961. Activitate didactica permanenta de invatamant gimnazial, licel si superior, din Arges sau Valcea (1958-2008). Functii publice: director, Casa de Cultura Topoloveni (1959-1961) si Biblioteca Regionala Arges (1961-1964); viceprimar al municipiului Pitesti (1968-1979); presedinte, Comitetul Judetean pentru Cultura Arges (1979-1990); decan fondator, Facultatea de Istorie, Filosofie, Jurnalism, Universitatea din Pitesti (2004-2004). Calatorii in state din Europa si Asia. Intensa activitate publicistica si de cercetare. Peste 10000 de pagini tiparite.
Volume importante: Istoria Municipiului Pitesti (1988, in colaborare); Istoriografie universala, I (1988), II (2001); China. Sensuri istorice (2000); Ion Ionescu de la Brad. Enciclopedist roman (2000); Istoria administratiei in Romania (2000); Permanente istoriografice romanesti (2000); Administratie sistemica universala (2005); Evolutii istorice moderne universale, I (2006), II (2007); Europa. Destin continental (2006); Pitesti 620. Memento (2008, in colaborare); Statele Uniunii Europene. Sinteze istorice (2009).
Initiator, coordonator stiintific, studiul introductiv: Plaiuri argesene. Album (1982); Arges. Cartea eroilor (1984); Memorialul de Razboi Mateias (1984, 1988, 2009); Medalioane universitare (2002); Enciclopedia Argesului si Muscelului (2008). Monografiile Liceului Alexandru Odobescu (1994) si Universitatii din Pitesti (2004). Culegeri antume: Studii istorice (2000); Studii culturale (2003); Studii politice (2004). Numeroase lucrari metodice, articole, interviuri, reuniuni stiintifice nationale si internationale.

Cartea Câine bun sau adevărul din poveste, ne prezintă soarta unui câine pe nume Lupu şi un băieţel Matei care discută cu el şi lui Matei îi pare rău că trebuie să plece şi îl lasă pe Lupu singur şi fără nimeni alături dar îi promite că va veni. Această discuţie pare mai mult ca între un matur şi un câine, după cum Matei îl alină şi îl hrăneşte. Între ei doi este o prieteni foarte strânsă. O prietenie care durează mult şi care nu uită unul de altul. Matei i-a promis că atunci când va fi elev va scrie cu litere mari pe tăbliţa de la cuşca lui Lupu.

O altă carte cu care elevii au fost familiarizaţi  a fost Văd lumea care mă vede, o carte cu poezii diverse, cântece şi ghicitori. Autorul a lecturat câteva poezii şi le-a spus şi ghicitori. Copiii au fost foarte receptivi, atenţi, ascultători, curioşi să cunoască cât mai mult despre scriitor şi creaţia sa. Au cântat şi cântece creând o atmosferă de sărbătoare.

Publicat de Doina Spătaru

Şef – Oficiu

 

Lansarea revistei Alunelul la Biblioteca Ștefan cel Mare și Sfânt

Paginile revistei Alunelul  captivează  atenția copiilor atât prin tex20170428_103543tele instructiv-educative, desenele expresive și viu colorate, cât şi prin rubricile informative, rebusuri, curiozităţi… În data de 30 aprilie în incita Bibliotecii Ștefan cel Mare a avut loc lansarea revistei Alunelul, la care au participat elevii din clasele a II-a de la Școala – Grădiniță „Pas cu Pas”. Lansarea revistei a avut loc în cadrul Cenaclului Literar „Orașul pierdut printre cărți”, moderat de scriitorul Nicolae Spătaru. La lansare un cuvânt de introducere la avut Victor Prohin care este secretar responsabil al Revistei.  Revista Alunelul este destinată copiilor de la 5 la 10 ani. Revista Alunelul a apărut în anul 1982, cu denumirea Steluța. În anul 1982 la tipografia Editurii se tipăreşte primul număr al revistei pentru copii „STELUŢA”, „ЗВЕЗДОЧКА”  (azi revista „ALUNELUL”). La baza revistei stau scriitorii Spiridon Vangheli și Grigore Vieru. Din anii 1982 până în anii 1990 avea denumirea de Steluța apoi a trecut la denumirea de Alunelul. În perioada sovietică apărea în două limbi : română și rusă. Avea un tiraj de 30.000 de mii de exemplare. Acum tirajul revistei este 10. 000 de exemplare. În fiecare an revista Alunelul organizează un concurs. În prima jumătate a anului genericul concursului a fost : Scriem poezii cu Arcadie Suceveanu. la redacție au venit multe scrisori de la copii. Anii anteriori au fost scriitori ca : Iulian Filip, Titus Știrbu, Vasile Romanciuc, Grigore Vieru, ș.a. Concursul constă din scrierea poeziilor care continuă după un vers din poezia scriitorului și desene. Anul acesta Vasile Romanciuc la aniversarea 70 de ani va fi Scriitorul Anului. Victor Prohin le-a povestit copiilor cum apare o revistă și cum se editează. Iar la final copiii l-au încântat cu interpretarea cântecului  Alunelul.

Publicat de Doina Spătaru

Șef – Oficiu

 

Cenaclul Literar : „Orașul pierdut printre cărți” – întâlnire cu scriitorul Vasile Romanciuc

Vasile Romanciuc e actorul care, trăind în lumea miraculoasă a copilăriei, trage pe simţuri această nepreţuită cămaşă (a copilăriei) ca să devină poet. (Arcadie Suceveanu).

Vasile Romanciuc este „poetul nefabricat”, , „o inimă ce râde şi plânge în cuvinte” (Ion Ciocanu). Proverbial de modest, este, cred, singurul scriitor de la noi care nu a 20170331_103501fost antrenat în gâlcevile literare, fiind mereu preocupat de îngrijirea cuvintelor cu harul pe care i l-a dat Dumnezeu. Este, un poet cu o voce morală limpede, care apelează la simbolurile poeziei tradiţionaliste: casa, iubirea de ţară, graiul, mama, spaţiul natal, refuzul maculării sufletului, iar ca expresie – un poet eminamente modern. Prin poeziile sale el atrage publicul larg, copiii care cu mult drag îi îndrăgesc poeziile și le recită cu atâta pasiune și zel.

Vineri, 31 martie în incinta Bibliotecii Ștefan cel Mare Vasile Romanciuc s-a întâlnit cu elevii de la „Școala – Grădiniță Pas cu Pas”, cei care i-au sorbit cuvintele și i-au mărturisit cât de mult iubesc poezia sa. Сopiii au învățat poezii din cartea : Am un nume frumos și De ce plânge clovnul? Eventual, copiii au cântat în cor cântecul : Busuioc la naștere, busuioc la moarte. Spre finalul întâlnirii scriitorul  Vasile Romanciuc a fost asaltat de întrebările curioase ale lor despre copilărie, vocație, familie. Scriitorul a răspuns tuturor și le-a mai promis o ulterioară întâlnire.

 Publicat de Doina  Spătaru

Șef – Oficiu