Arhive

Clubul: DOVORATORII DE CĂRȚI

O nouă ședință, în cadrul clubului DOVORATORII DE CĂRȚI, s-a desfășurat 18 decembrie 2017, participanții căreia au fost elevii din clasa X–a, Liceul Teoretic ”Vasile Alecsandri”. Ca invitat de onoare a fost doamna Alina Trofim – poet, doctor în știință.
La o ceașcă de ceai/cafea a avut loc o discuție – dezbatere relaxantă pe marginea cărților: „Lumini din umbre” și „Poeme din zborul gândului”. Pe parcursul discuției, elevii au descoperit evenimente și fenomene ascunse în substratul poeziilor. Autoarea a dezvăluit tainele ce s-au ascuns în conținutul poeziilor sale. Elevii au rămas impresionați de maniera scrisului poeziilor autoarei făcând remarce mai ales la poeziile: „Dragostea”; „Rivala” ; „De ce?”; „Bătută de vânt”; Dă-le, Doamne” ș.a.
Pentru deschidere, sinceritate și bunăvoință, pentru cărțile dăruite bibliotecii, MULȚUMIM autoarei și o așteptăm cu mare drag la alte întâlniri la biblioteca „Ștefan cel Mare”.collage_photocat

Reclame

Serviciul „Ingenioșii” : Europa – „leagănul civilizației moderne”

Deoarece recent s-a celebrat Ziua Mondială a Europei pe 9 mai, azi 10 mai la clubul Ingenioșii am discutat despre cele mai ciudate lucruri despre europa. Ziua Europei marchează sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, când locuitorii „Bătrânului Continent“, după cum îl numesc americanii, au simţit că-şi pot recupera vieţile distruse de război. Şi aveau dreptate. Există multe lucruri minunat de ciudate care reprezintă 20170510_150458Europa: cel mai mare, dar şi cel mai mic stat din lume, cele mai lungi denumiri de oraşe sau locul naşterii celor mai mari imperii ale lumii. Pentru a marca Ziua Europei, ar trebui să ne aducem aminte şi de ciudăţeniile care ne fac pe noi, europenii, atât de speciali.  Europa, inima civilizaţiei moderne, are mii de locuri despre care merită să amintim.

Însă, iată o listă mai scurtă cu zece informaţii mai ciudate despre continentul care îşi sărbătoreşte ziua.  Ziua Europei trebuie să ne amintim şi de frumuseţile ei înfricoşătoare: Europa este casa celor mai bătrâni vulcani din lume – Etna şi Vezuviu fiind printre cei mai faimoşi. Şi cea mai mică, dar şi cea mai mare ţară din lume se regăsesc pe continentul european: Vatican şi Rusia. Ziua Europei marchează şi proiectele faimoase ale europenilor, chiar dacă acestea au fost dăruite şi nu sunt simbolurile continentului. Statuia Libertăţii, simbolul Statelor Unite ale Americii, a fost construită în Franţa. Faimosul monument a fost proiectat de Frederic Bartholdi şi dat în dar Americii. Arhitectul şi inginerul francez Alexandre-Gustav Eiffel a fost responsabil de elementele de structură internă ale Statuii Libertăţii. Numele „Europa“ provine din mitologia greacă. Europa a fost o prinţesă de care s-a îndrăg20170510_145240ostit Zeus şi pe care a răpit-o luând forma unui taur imens alb. Europa a fost dusă apoi în insula grecească Creta. Istanbul este oraşul cel mai mare al Europei, dar şi cel care se află în două continente, întinzându-se şi în Asia. Are o populaţie de 14 milioane de oameni şi se află între Marea Marmara şi Marea Neagră. „Dacă Pământul ar fi o singură ţară, Istanbul i-ar fi capitală“, spunea Napoleon Bonaparte despre oraşul din Turcia.

La acest capitol copii au numit cele 7 continete printre care și Europa.20170510_151741

Pentru a le păstra interesul și de ai stimula să fie mai activi și creativi au avut ca lucru individual de completat un rebus despre EuropaRebusul consta din 6 întrebări care defineau orașe, monumente, cultură, istorie. Copiii au fost fascinați de acest rebus pe care l-au dezlegat ușor și repede. La final am vorbit și despre cine a fost Europa ca zeiță din grecia antică și ca stat.

 

 

Publicat de : Doina Spătaru

Șef – Oficiu

Clubul Ingenioșii : Paștele sărbătoarea luminii și bucuriei

În data de 25 aprilie, în cadrul Clubului „Ingenioșii” s-a discutat despre sărbătoarea de Paște și  obiceiurile  și tradițiile sale. Pentru ai incita la discuție am vorbit și despre cele 12 superstiții interesante de Paște. Copiii au venit cu impresiile și poveștile lor cum au petrecut Paștele și ce anume le place și de ce. Unii au zis că le place noapte de înviere, când fiind în biserică iau lumină de la părintele din altar. Alții au povestit despre vopsirea ouălor roșii sau în alte culori și de unde provine culoarea roșie. Am discutat și 20170425_141537despre prepararea cărnii de miel pe masa de Paște. Ea poate fi sub formă de friptură sau drob. Mielul este simbolul Mântuitorului Isus, care a fost sacrificat pentru a salva omenirea. Pasca cea mai preferată a copiilor și nu numai, se obține prin aluat, brânză dulce și stafide. La unii le pregătesc mamele la alții bunicuțe.

O însărcinare individuală a fost să aleagă un articol din revistele pentru copii A mic și Alunelul.  Nicoleta Dimitriu a vorbit despre Vinerea Neagră. Este considerată Vinerea Patimilor, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare. În Vinerea Mare este interzis a se face copturi.

Banaru Anca a vorbit despre Paște ca cel mai important eveniment din an. Deoarece este Învierea Domnului a vorbit despre seara de Înviere, despre pregătirea mesei de Paște și despre faptul că după Învierea Domnului se zice Hristos a Înviat și Adevărat a Înviat. Iar peste 40 de zile Hristos s-a Înălțat.

Loredana Malai a  citit și alte superstiții de Paște care a fost o informație utilă pentru colegii ei. Iată unele din ele :

–  Persoana care a păstrat un ou roșu timp de patruzeci de zile de la Paște, iar acel ou nu s-a stricat, va avea parte de noroc tot timpul anului. De asemenea, în unele regiuni ale țării ouăle roșii se îngroapă în pământurile cultivate. Se crede că aceste pământuri vor fi ferite de grindină, inundații sau alte dezastre ale naturii;

–  Este interzis să înrosești ouăle în ziua de Paști dacă nu vrei să atragi asupra ta bolile.Ca și în ziua de Revelion, dacă vrei să ai parte de un an benefic, prima persoană care îți trece pragul în ziua de Paști trebuie să fie o persoană de sex masculin.20170425_141545

– În  anumite regiuni ale țării, în noaptea de Înviere sunt aduși cocoși la biserică. Posesorul cocoșului care începe să cânte primul este considerat ca având parte de noroc tot cursul anului.

 

 

Publicat de Doina Spătaru

Șef – Oficiu

Serviciul Ingenioșii : Semnificația și rolul apei în lume

În data de 21 martie participanții de la Clubul Ingenioșii au avut o nouă sarcină pentru lecție dedicată Zilei Mondiale a Protecției Apei, unde am discutat despre aportul apei în viața de zi cu zi. Copiii vin pregătiți cu întrebări și informație referitor la tema  propusă și discutată. Copii au povestit că apa ocupă aproape 75% din suprafața pământului, restul fiind acoperit de mări, râuri, lacuri. Apa este singurul element din natură care poate lua mai multe forme : formă lichidă – oceane, mări, râuri, lacuri; formă solidă – gheață. Forma gazoasă – vapori20170321_141542i de apă care se formează când apa se evaporă din cauza căldurii, ei sunt invizibili. Apa acoperă aproximativ 71% din suprafața pământului? Cea mai mare parte a apei de pe glob este în oceane 97,2 %. Corpul unei meduze este format în proporție din 98% din apă, corpul uman în schimb conține un procent de 60-70 % apa. La întrebarea câtă apă se elimină din organismul uman și prin ce copiii au răspuns : corpul uman elimină apa prin rinichi, transpirație și respirație, plâns.  Am discutat și despre câtă apă se consumă în medie pe zi? De la 1 litru până la 2 litri de apă, în dependență de necesitatea organismului. Atunci când nu e suficientă apă în organism se produce deshidratare.

Omul folosește apa și în diferite scopuri, încă din cele mai vechi timpuri. Apa i-a dat omului și resurse de a trăi : alge, pești, mamifere acvatice, unele săruri minerale, pescuitul fiind una din îndeletnicirile omului. Importanța apei devine și mai mare în deșerturi unde apa este foarte prețioasă și se folosește până la ultima picătură. Aceste informații copiii le-au găsit în internet dar și în cărțile pe care le-am consultat la lecție. Apa ocupă și un loc însemnat în rețeaua feroviară, în industria materialelor de construcții, în zootehnie și în tot ce are nevoie omul pentru a trăi. Apa fiind cea mai importantă sursă de existență.

La studiu s-au consultat următoarele titluri de carte : Enciclopedia Elevului : Pământul; Mări și oceane de Norris Wood; Râiri și Lacuri de Norris Wood; Oceanul Planetar de Stephens Diane; Planeta Terra; Viața; Oceane de Savage Stephen.

 

20170321_141116

Publicat de : Doina Spătaru

Șef – Oficiu

Clubul Ingenioşii : Ce ? Unde? Când?

Cu ocazia omagierii a 166 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, la Clubul Ingenioşii a  fost organizat un eveniment cultural, închinat memoriei și personalității celei mai însuflețite ale culturii românești.

În fiecare an, pe data de 15 ianuarie, Mihai Eminescu, „Luceafărul poeziei românești” ajunge la inimile celor care îl omagiază şi care se face simțit prin poemele cunoscute. Are cel mai lung poem de dragoste, „Luceafărul” și a descris copilăria pe care a petrecut-o la Botoșani și Ipotești în versuri. Nu este român care la școală nu a învățat măcar o poezie de Eminescu sau vreun îndrăgostit care nu a putut alege vreun poem al poetului, pe care să-l recite iubitei.

În Chişinău un liceu îi poartă numele marelui poet, iar pe Aleea Scriitorilor stă la loc de cinste bustul acestuia, şi  unul în faţa Uniunii Scriitorilor din Chişinău.

Printre cele mai cunoscute poezii ale lui Mihai Eminescu amintim „Somnoroase păsărele”, „Floare albastră”, „Luceafărul”, „Scrisoarea I” „Scrisoarea II”, „Scrisoarea III”, „Scrisoarea IV”, „Lacul”, „Revedere”, „Pe lângă plopii fără soț”, dar și altele care cu siguranță au rămas în memoria oricărui iubitor de poezie și nu numai.

Pe lângă aceste informaţii spuse de copiii de la Şcoala – Grădiniţă „Pas cu Pas” nr. 152 din clasele a IV, III, au aflat şi unele lucruri pe care nu le ştiau. De exemplu sunt 10 lucruri despre Mihai Eminescu, care ne oferă ocazia să îl cunoaştem mai bine ca poet, copil şi personalitate.

  1. A scris poezii până în momentul  morţii : Viaţa şi Stele în cer.
  2. În copilărie obişnuia să îşi sperie tatăţ cu şerpi pe care îi prindea şi îi ascundea după casă apoi îl chema.
  3. De unde la inspirat să scrie poezia „Pe lângă plopii fără soţ„, fiind îndrăgostit de o fată Cleopatra Leca Poenaru pe strada ei unde des trecea a numărat plopii şi eruau fără soţ.
  4. Cine i-a schimbat numele din Eminovici în Eminescu.
  5.  Avea o minte foarte ageră şi juca foarte bine şah.
  6. Îi plăcea să joace fotbal.
  7. Există un film documentar despre viaţa lui Mihai Eminescu, regizat de Emil Loteanu şi a apărut în anul 1987.
  8. Nu îi plăcea matematica, fiind după părerea lui o materie care nu îi intra în cap fiind dintre cele mai grele de pe faţa pământului.
  9. Cunoştea multe limbi străine : latina, italiana, spaniola, franceza, sârba, greaca, albaneza, turca ş.a.
  10. Una din slăbiciunile lui era să profite de liniştea nopţilor.

Despre Mihai Eminescu suplimentar s-au folosit surse din internet şi din  cărţi despre : viaţa şi creaţia lui Mihai Eminescu.

realizat de : Doina Spătaru

Clubul Ingenioşii : Tradiții și obiceiuri de Crăciun

În data de 20 decembrie, în cadrul Clubului „Ingenioșii”  s-a discutat despre tradițiile și obiceiurile de Crăciun. Copiii cunoșteau deja că în ajun se colindă, se ură și se umblă cu capra, turca sau brezaia – o mască cu cap de animal, mai ales de barză.20161220_142848

Pentru ei a fost util să cunoască și alte tradiții de Crăciun. Când copiii colindă în seara de Crăciun aceştia sunt primiţi de creştini cu mere, nuci, covrigi şi cu turte numite „Scutecelele lui Hristos”.
În unele locuri se taie porcul în această zi şi nu în timpul postului, ca să nu se strice vreun vas cu carne de porc şi, prin urmare, şi cei din casă.

În Bucovina există credinţa că nu este bine să ai lucruri împrumutate pe durata sărbătorilor de iarnă. De aceea, în preajma Crăciunului, se recuperează sau se restituie lucrurile împrumutate.

În ziua de Ajun, femeile ies în livadă cu mâinile pline de aluat şi ating fiecare pom spunând: : „cum sunt mâinile mele pline cu aluat, aşa să fie pomii încărcaţi cu rod la anul”.

În Moldova, nu se dă nimic din casă în ziua de Ajun, nici gunoiul nu se aruncă din casă şi nu se împrumută nimic.

Fetele, pentru a-şi vedea ursitorul, pun peste noapte sub fereastră, câte puţin din toate felurile de bucate, negustate. Ursitorul va veni şi va gusta şi fata îl va vedea.

Începând cu prima zi de Crăciun şi până la Bobotează, copiii umblă cu steaua, ei numindu-se colindători sau crai, pe cap având coroane de hârtie colorată. Tot acum are loc şi Vicleimul sau Irozii, când tinerii pun în scenă naşterea lui Hristos. Vicliemul” sau „Irozii” este datină prin care tinerii reprezintă la Crăciun naşterea lui lisus Hristos, şiretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla Pruncul şi adesea înfruntarea necredinţei, personificate printr-un copil sau printr-un cioban.

În dimineaţa de Crăciun e bine să ne spălăm cu apă curată, luată dintr-un izvor sau fântână în care punem o monedă de argint, pentru că tot anul să fim curaţi ca argintul, feriţi de boli şi plin de bani.

Se crede că la miezul nopţii, înspre Crăciun, apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc.

 

 

Clubul Ingenioşii : Sărbătorile de iarnă

În data de 13 decembrie, elevii de la Clubul „Ingenioşii” au participat la un nou concurs. De data aceasta tematica a fost Sărbătorile de iarnă.  În baza întrebărilor puse copiii au răspuns şi au fost apreciaţi după merit. Printre întebări se enumeră : Ce sărbători de iarnă cunoaşteţi? Ce sfinţi sărbătorim în anotimpul iarna? Ce semnifică sărbătoarea Sf. Valentin?  Care este semnificaţia Dragobetelui?  Ce colinde se cântă şi care le cunoaşteţi?  Care sunt obiceiurile s


pecifice Anului Nou?

Cele mai frumoase tradiţii şi obiceiuri sunt legate de sărbătorile de iarnă. Principalele sărbători ale ciclului de iarnă sunt : Sf. Nicolae, Crăciunul, Anul Nou, Sf. Vasile şi Boboteaza care simbolizează înnoirea timpului şi începutul unui an nou. Pe stil vechi avem şi Sf. Andrei sărbătorit pe 13 decembrie. În februarie avem trei sărbători : Sf. Valentin, Dragobetele şi de uni este sărbătorită Ziua Bărbaţilor.

Printre cele mai importante obiceiuri specifice Anului Nou se înscriu : colindul, uratul, semănatul, sorcovitul, pluguşorul, sorcova, capra, căluţul, berbecul, turca, boul, măgarul, cerbul, ursul, malanca, irozii sunt răspândite aproape pe întegul arealul românesc cu deosebiri specifice unei sau altei zone.

De ce sărbătorile religioase sunt marcate la noi de 2 ori?

Un răspuns simplu la această întrebare ar fi : pentru că se sărbătoresc pe stil nou şi pe stil vechi. 

Sărbătorile religioase  de iarnă încep cu sărbătoarea  Sf. Nicolae, la 6/19 decembrie.

Moş Ajun 24  decembrie / 6 ianuarie  –  care se spune că ar fi fost fratele mai mic al lui Moş Crăciun.

Moş Crăciun 25 decembrie /7 ianuarie.

Naşterea Domnului sau Crăciunul; Anul Nou; Sărbătoarea îndrăgostiţilor – Ziua Sfântului Valentin; Dragobetele 24 februarie.

Copiii au fost notaţi după răspunsurile corecte şi după cunoştinţele acumulate. La finalul concursului fetele au cântat şi o colindă despre mântuitorul Isus Hristos (Steaua sus răsare).

 

Publicat de Doina Spătaru
Şef-oficiu