Arhive

Concursul de erudiție „Ne amuzăm și ne distrăm”

Pe meleagurile noastre a sosit primăvara, care înverzește tot pe unde trece, care ne pune mărțișoare în piept, care aduce păsările migratoare acasă. Dar și cea care aduce zâmbete, umor și bună dispoziție.

1 aprilie este ziua păcălelelor și glumelor. Se serbează în toată lumea, tuturor le plac glumele și umorul. Se zice că pe 1 aprilie nu trebuie să crezi pe nimeni, pentru că poți deveni ținta păcălelelor și glumelor.

Noi am respectat această tradiție și am organizat o activitate cu glume și umor în formă de concurs, la care au participat elevii clasei a II-a V. Profesoara clasei, Viorica Butnaru, a venit cu copiii în incinta bibliotecii “Ștefan cel Mare”, unde deja erau așteptați de membrii juriului din care au făcut parte: scriitorul pentru copii, Ion Diordiev, directoarea bibliotecii, Lilia Gamarța,  și bibliotecarul Gheorghe Lupușoru. Cele două echipe – „Prietenii” și „Creativii” – s-au întrecut în istețime, răspunzând la întrebări cu subtext. Concursul a decurs vesel, deoarece copiii aveau în față premii neobișnuite și erau foarte curioși să vadă ce e înăuntru, sperând să le câștige.

Într-un final, s-au bucurat de aplauze, premii și medalia de campion membrii echipei „Prietenii”, care au învins acumulând doar cu un punct mai mult decât „Creativii”. Dar surpriza cea mai mare a fost cartea dăruită de scriitorul Ion Diordiev fiecărui copil și o carte specială pentru profesoar : „Pâinea cea caldă”. Copiii din echipa învinsă s-au bucurat și ei de surprize, toți fiind mulțumți și bine dispuși.

Așa s-a desfășurat o activitate din multe altele la biblioteca „Ștefan cel Mare”. Au moderat concursul Doina Spătaru și Diana Abdrahmanov.

Articol scris de Diana Abdrahmanov, bibliotecar

 

 

Ion Druță – omul legendă

Luni, 29 ianuarie, în sala de lectură a bibliotecii a avut loc un concurs de erudiție cu genericul „Ion Druță- omul legendă”. Participanții acestui  concurs au fost elevii clasei a III-N,dar și trei elevi din clasa II-M al Școlii – Grădiniță „Pas cu Pas”, care au venit cu un mic recital din creația lui Ion Druță.

Acest concurs a fost dedicat marelui scriitor al neamului, care în acest an este omagiat cu frumoasa vârstă de 90 de ani. Opera lui este cea  care educă generații întregi prin frumoasele valori care sunt învățate în cadrul familiei, părinții reprezentând modele  demne de urmat. Acest mare scriitor al neamului cu o creație de invidiat, ce conturează prima dragoste din școală, din studenție, de valul renașterii, de o lume îmbrăcată în amăgiri, secrete, eroi cu suflete dezgolite capabili să comunice cu lumea la un nivel complex promovând valori ca familia, munca, dragostea, demnitatea, bunătatea, mila, curajul, credința.

Participanții la concurs au dat dovadă de cunoștințe demne de laudă, cu răspunsuri corecte, concrete și cu multe amănunte. Cele două echipe au primit diplome de participare activă și  pentru cunoștințe ample ale biografiei scriitorului și ale operelor sale.

Concurs de erudiție

Una dintre activitățile desfășurate în cadrul Săptămânii științei, a fost concursul de erudiție ”125 întrebări și răspunsuri despre știință”. La activitate, au participat 25 de elevi din clasa a IV-a de la Școala-Grădiniță nr. 152 Pas cu Pas. Copiii, au fost grupați în patru echipe și fiecăreia i se adresa câte o întrebare, care avea trei variante de răspuns. Elevul care răspundea din prima, acumula un punct, iar dacă se oferea un răspuns corect din a doua încercare, obțineau 0,5 puncte. Iată cîteva dintre întrebările adresate: ”Care a fost primul prototip de aparat de fotografiat ?” (camera obscură),”Puterea motorului unei mașini este indicată prin numele unui animal. Este vorba despre ? (cai)”, ”De câte ori este Soarele mai mare sau mai mic decât Pământul ?” (Pământul este de un milion de ori mai mic decît Soarele) – în total au fost selectate 50 de întrebări din cartea ”125 întrebări și răspunsuri despre știință”. Un concurs, presupune neapărat și acordarea unor diplome, respectiv, iată numele elevilor care au acumulat un punctaj maxim. Ilinca Munteanu și Marius Spătaru, sunt deținătorii locului întâi; Valeriu Sănduța, a primit o dilomă de gradul doi, iar Bogdan Coltuc – o diplomă de gradul trei. De asemenea, au fost oferite treisprezece diplome de participare elevilor care au acumulat cel puțin jumătate de punct. Aducem mulțumiri doamnei învățătoare, Corina Șargu, pentru amabilitatea cu care a acceptat invitația noastră.

                                                                            realizat de Lilia Beșan

 

Clubul Ingenioșii : Paștele sărbătoarea luminii și bucuriei

În data de 25 aprilie, în cadrul Clubului „Ingenioșii” s-a discutat despre sărbătoarea de Paște și  obiceiurile  și tradițiile sale. Pentru ai incita la discuție am vorbit și despre cele 12 superstiții interesante de Paște. Copiii au venit cu impresiile și poveștile lor cum au petrecut Paștele și ce anume le place și de ce. Unii au zis că le place noapte de înviere, când fiind în biserică iau lumină de la părintele din altar. Alții au povestit despre vopsirea ouălor roșii sau în alte culori și de unde provine culoarea roșie. Am discutat și 20170425_141537despre prepararea cărnii de miel pe masa de Paște. Ea poate fi sub formă de friptură sau drob. Mielul este simbolul Mântuitorului Isus, care a fost sacrificat pentru a salva omenirea. Pasca cea mai preferată a copiilor și nu numai, se obține prin aluat, brânză dulce și stafide. La unii le pregătesc mamele la alții bunicuțe.

O însărcinare individuală a fost să aleagă un articol din revistele pentru copii A mic și Alunelul.  Nicoleta Dimitriu a vorbit despre Vinerea Neagră. Este considerată Vinerea Patimilor, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare. În Vinerea Mare este interzis a se face copturi.

Banaru Anca a vorbit despre Paște ca cel mai important eveniment din an. Deoarece este Învierea Domnului a vorbit despre seara de Înviere, despre pregătirea mesei de Paște și despre faptul că după Învierea Domnului se zice Hristos a Înviat și Adevărat a Înviat. Iar peste 40 de zile Hristos s-a Înălțat.

Loredana Malai a  citit și alte superstiții de Paște care a fost o informație utilă pentru colegii ei. Iată unele din ele :

–  Persoana care a păstrat un ou roșu timp de patruzeci de zile de la Paște, iar acel ou nu s-a stricat, va avea parte de noroc tot timpul anului. De asemenea, în unele regiuni ale țării ouăle roșii se îngroapă în pământurile cultivate. Se crede că aceste pământuri vor fi ferite de grindină, inundații sau alte dezastre ale naturii;

–  Este interzis să înrosești ouăle în ziua de Paști dacă nu vrei să atragi asupra ta bolile.Ca și în ziua de Revelion, dacă vrei să ai parte de un an benefic, prima persoană care îți trece pragul în ziua de Paști trebuie să fie o persoană de sex masculin.

– În  anumite regiuni ale țării, în noaptea de Înviere sunt aduși cocoși la biserică. Posesorul cocoșului care începe să cânte primul este considerat ca având parte de noroc tot cursul anului.

Publicat de Doina Spătaru

Șef – Oficiu

Clubul Ingenioşii : Ce ? Unde? Când?

Cu ocazia omagierii a 166 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, la Clubul Ingenioşii a  fost organizat un eveniment cultural, închinat memoriei și personalității celei mai însuflețite ale culturii românești.

În fiecare an, pe data de 15 ianuarie, Mihai Eminescu, „Luceafărul poeziei românești” ajunge la inimile celor care îl omagiază şi care se face simțit prin poemele cunoscute. Are cel mai lung poem de dragoste, „Luceafărul” și a descris copilăria pe care a petrecut-o la Botoșani și Ipotești în versuri. Nu este român care la școală nu a învățat măcar o poezie de Eminescu sau vreun îndrăgostit care nu a putut alege vreun poem al poetului, pe care să-l recite iubitei.

În Chişinău un liceu îi poartă numele marelui poet, iar pe Aleea Scriitorilor stă la loc de cinste bustul acestuia, şi  unul în faţa Uniunii Scriitorilor din Chişinău.

Printre cele mai cunoscute poezii ale lui Mihai Eminescu amintim „Somnoroase păsărele”, „Floare albastră”, „Luceafărul”, „Scrisoarea I” „Scrisoarea II”, „Scrisoarea III”, „Scrisoarea IV”, „Lacul”, „Revedere”, „Pe lângă plopii fără soț”, dar și altele care cu siguranță au rămas în memoria oricărui iubitor de poezie și nu numai.

Pe lângă aceste informaţii spuse de copiii de la Şcoala – Grădiniţă „Pas cu Pas” nr. 152 din clasele a IV, III, au aflat şi unele lucruri pe care nu le ştiau. De exemplu sunt 10 lucruri despre Mihai Eminescu, care ne oferă ocazia să îl cunoaştem mai bine ca poet, copil şi personalitate.

  1. A scris poezii până în momentul  morţii : Viaţa şi Stele în cer.
  2. În copilărie obişnuia să îşi sperie tatăţ cu şerpi pe care îi prindea şi îi ascundea după casă apoi îl chema.
  3. De unde la inspirat să scrie poezia „Pe lângă plopii fără soţ„, fiind îndrăgostit de o fată Cleopatra Leca Poenaru pe strada ei unde des trecea a numărat plopii şi eruau fără soţ.
  4. Cine i-a schimbat numele din Eminovici în Eminescu.
  5.  Avea o minte foarte ageră şi juca foarte bine şah.
  6. Îi plăcea să joace fotbal.
  7. Există un film documentar despre viaţa lui Mihai Eminescu, regizat de Emil Loteanu şi a apărut în anul 1987.
  8. Nu îi plăcea matematica, fiind după părerea lui o materie care nu îi intra în cap fiind dintre cele mai grele de pe faţa pământului.
  9. Cunoştea multe limbi străine : latina, italiana, spaniola, franceza, sârba, greaca, albaneza, turca ş.a.
  10. Una din slăbiciunile lui era să profite de liniştea nopţilor.

Despre Mihai Eminescu suplimentar s-au folosit surse din internet şi din  cărţi despre : viaţa şi creaţia lui Mihai Eminescu.

realizat de : Doina Spătaru

Clubul Ingenioşii : Tradiții și obiceiuri de Crăciun

În data de 20 decembrie, în cadrul Clubului „Ingenioșii”  s-a discutat despre tradițiile și obiceiurile de Crăciun. Copiii cunoșteau deja că în ajun se colindă, se ură și se umblă cu capra, turca sau brezaia – o mască cu cap de animal, mai ales de barză.

Pentru ei a fost util să cunoască și alte tradiții de Crăciun. Când copiii colindă în seara de Crăciun aceştia sunt primiţi de creştini cu mere, nuci, covrigi şi cu turte numite „Scutecelele lui Hristos”.
În unele locuri se taie porcul în această zi şi nu în timpul postului, ca să nu se strice vreun vas cu carne de porc şi, prin urmare, şi cei din casă.

În Bucovina există credinţa că nu este bine să ai lucruri împrumutate pe durata sărbătorilor de iarnă. De aceea, în preajma Crăciunului, se recuperează sau se restituie lucrurile împrumutate.

În ziua de Ajun, femeile ies în livadă cu mâinile pline de aluat şi ating fiecare pom spunând: : „cum sunt mâinile mele pline cu aluat, aşa să fie pomii încărcaţi cu rod la anul”.

În Moldova, nu se dă nimic din casă în ziua de Ajun, nici gunoiul nu se aruncă din casă şi nu se împrumută nimic.

Fetele, pentru a-şi vedea ursitorul, pun peste noapte sub fereastră, câte puţin din toate felurile de bucate, negustate. Ursitorul va veni şi va gusta şi fata îl va vedea.

Începând cu prima zi de Crăciun şi până la Bobotează, copiii umblă cu steaua, ei numindu-se colindători sau crai, pe cap având coroane de hârtie colorată. Tot acum are loc şi Vicleimul sau Irozii, când tinerii pun în scenă naşterea lui Hristos. Vicliemul” sau „Irozii” este datină prin care tinerii reprezintă la Crăciun naşterea lui lisus Hristos, şiretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla Pruncul şi adesea înfruntarea necredinţei, personificate printr-un copil sau printr-un cioban.

În dimineaţa de Crăciun e bine să ne spălăm cu apă curată, luată dintr-un izvor sau fântână în care punem o monedă de argint, pentru că tot anul să fim curaţi ca argintul, feriţi de boli şi plin de bani.

Se crede că la miezul nopţii, înspre Crăciun, apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc.

 

 

Clubul „Ingenioşii” : Ce? Unde? Când?

 

Mi-a spus că tomul lui se cheamă Carte de Nisip, pentru că nici cartea, nici nisipul n-au început şi nici sfârşit” (Jorge Luis Borges).

Deschide cartea, ca să înveţi ce au gândit alţii; închide cartea, ca să gândeşti tu însuşi” (Heyde).

Azi, 29 noiembrie a fost o nouă şedinţă a Clubului „Ingenioşii”  cu genericul : Cartea : cuib de înţelepciune.  Planul şedinţei s-a axat pe : citate şi maxime despre carte, proverbe pe care copiii le-au comentat, poezii despre carte, informaţie de genul : când a apărut hârtia şi cine a inventat-o? (în anii 104 -105 d. Hr de chinezi), Ce este scrierea? Şi ce gen de scrieri se cunosc ( pictogramele, ideogramele, scrierea cuneiformă, arta scrisului, alfabetul : fenician, grec cu majuscule, grec cu minuscule, european modern, latin arhaic, chirilic, ebraic modern, arab modern, egiptean vechi, japonez); Cum arăta prima carte din lume? Pe ce socoteau experţii? (pe abac);  Pe ce scriau oamenii înainte? (papirus, pergament, tăbliţe); Când au apărut creionul şi pixul? ( anul 1795); Unde se foloseau unelte de scris? (în sec. al XVI-lea în Europa).

Aceste informaţii copiii le-au aflat din enciclopediile  despre invenţii şi descoperiri şi din reviste, iar ca să mai ştim mai multe despre carte şi lectură s-au citi  citate despre cărţi imprimate pe foi, astfel având o nouă modalitate de a discuta în continuare despre carte.

Cărţile îţi deschid şi lărgesc mintea, şi te fac mai puternic decât orice altceva” spunea William Feather; „Lectura este o călătorie interioară” – Costel Zagan; „O carte adevărată nu este una pe care o citim, ci una care ne citeşte” – Wystan Hugh Auden; „Cartea care merită citită nu e cea care gândeşte pentru tine, ci cartea care te face să gândeşti” – James McCosh.

Temă pentru acasă a fost : poezii despre carte sau cine a scris despre carte.