Arhive

Cenușa rece – „trei destine reprezentative”

Pe data de 19 iulie, în incinta bibliotecii a avut loc o discuție/dezbatere pe marginea cărții Cenușa rece de Mihaela Perciun. Această carte este inclusă în cadrul Programului Chișinăul citește pentru adulți. Cartea ne provoacă să vedem care este soarta acestui popor, precum și a personajelor.

La această activitate au participat Mihail Vâlcu – scriitor; autoarea cărții – Mihaela Perciun și colectivul bibliotecii. În cadrul discuției s-au abordat mai multe tematici legate de conținutul cărții, soarta personajelor, titlul cărții, ritualul de înmormântare, precum și destinele acestor personaje.

Discuția a luat amploare când am discutat despre migrarea populației, evenimentele care ne-au marcat destinele din ultimii ani, anul 2009, Centenarul Unirii și alte subiecte actuale care ne apasă și ne dor. Acesta este și mesajul cărții: să revenim acolo unde ne sunt rădăcinile, să păstrăm obiceiurile și tradițiile acestui popor și să nu plecăm din țară, neștiind ce se poate întâmpla.

37421107_2145101212413952_7049589814475096064_n

Publicat :Doina Spătaru

Reclame

Programul ”Chișinăul citește” : În ospeție la ursulețul Marmi de Mircea și Jana Grecu

 

Pe data de 4 mai, în incinta Bibliotecii Ștefan cel Mare, a avut loc o întâlnire cu scriitorul Mircea Grecu. Activitatea i-a avut ca participanți pe copiii de la Liceul Teoretic de Arte Plastice ”Elena Alistar”, clasa a II-D. Discuția s-a axat pe cartea ”În ospeție la ursulețul Marmi” de Mircea și Jana Grecu. Această carte este inclusă în Programul de lectură ”Chișinăul citește”, care se află la a 15-a ediție. Scopul cărții este de  a combate dependența de vicii.

„Consider că este inutil să prevenim la 14, 15 ani consumul de droguri, când unii copii și adolescenți au și consumat astfel de substanțe nocive. De aceea, am găsit un altfel de limbaj, o altfel de metodă și anume: trebuie să intervenim la vârsta preșcolară și școlară mică”, a spus coautorul cărții „În ospeție la ursulețul Marmi”, Mircea Grecu.

”În ospeție la ursulețul Marmi” este o carte educațională care permite copilului să discearnă corect timpul pentru citit și calculator. Poveștile terapeutice scrise de Mircea și Jana Grecu au fost traduse în mai multe limbi străine și editate într-un tiraj total de peste 100 de mii de exemplare.

  • În căutarea fericiri pierdute, o poveste antidrog;

Actorii Teatrului Republican “Luceafărul” din Chișinău au pus în scenă “În căutarea fericirii”,  a anunțat scritorul în cadrul activității.

  • Ghetuța și Papucel, o poveste pentru prevenirea dependenței de jocurile pe calculator;
  • Ursulețul Marmi, o poveste pentru cultivarea simțului măsurii;
  • Căpcăun cel Fioros, o poveste pentru prevenirea apariției sentimentului de frică;
  • Pe urmele infractorului, o poveste pentru corectarea comportamentului agresiv.

În acest context, pentru a înțelege mai bine aceste povești, scriitorul a propus copiilor să însceneze poveștile pe roluri și astfel au primit cărți din partea autorului.

Poveștile joacă un rol foarte important în viața copiilor, stimulează imaginația și creativitatea, dezvoltă gândirea, limbajul, contribuie esențial la formarea principiilor morale. În lumea poveștilor e o lume în care binele învinge răul, iar copiii se identifică mereu cu personajele pozitive.

Copiii au înscenat unele dintre poveşti.

La finalul întîlnirii, copiii au primit cărți cu autograf.

 

 

Publicat de Doina Spătaru

27 martie 1918 – 27 martie 2018: Centenarul Unirii Basarabiei cu România

La 28 aprilie curent, la bibliotecă s-a desfășurat masa rotundă cu genericul „Centenarul Unirii Basarabiei cu România”. Organizatorul activității a fost Lia Canțîr, care a prezentat invitații și a vorbit despre importanța temei puse în desbateri. Participanți au fost: Savin Alexandru – lector universitar; Dolganiuc Valentin – analist politic; Vâlcu Mihai – scriitor; Pelivan Constantin – descendent a lui Ion Pelivan; Gheorghe Negru – istoric; Andrei Viziru – jurnalist la Radio Moldova 1 și profesorii de istorie – Adrian Cojocaru (moderatorul activității), Ruslan Sebastian, precum și elevi de la Liceele Teoretice „L.Rebreanu”; „V. Alecsandri”; Liceul de Arte „Elena Alistar”; Școala Grădiniță „Pas cu Pas” nr.152.

În comunicatele lor, vorbitorii au relatat următoarele:

Primul război mondial (1914-1918), Revoluţia bolşevică din 1917 au constituit împrejurări istorice favorabile pentru oprirea suferinţelor românilor din provinciile aflate sub vremelnică stăpânire străină. Se cuvine însă să precizăm că realizarea Unirii şi desăvârşirea statului naţional unitar a fost opera naţiunii române, a acţiunii energice a acesteia, având ca bază acumulările istorice, seculare, încă de la naşterea poporului român ca popor romanic şi creştin.

În Basarabia se crease o situaţie favorabilă în urma ieşirii Rusiei lui Lenin din război şi a declarării de către acesta a principiului autodeterminării, „ca noroadele singure să-şi hotărască soarta. Ion G. Pelivan în „ La Bessarabie sous le regime russe”, Paris,1919.p.58 îl cita pe mareşalul rus Prozorovski care arăta că „Basarabia a  fost transformată de trupele ruseşti într-un pustiu total”.

Rolul principal în revenirea acestei provincii româneşti la Regatul României îl va juca Sfatul Ţării constituit la 25 septembrie 1917 ca Reprezentanţă naţională, 156 de deputaţi, din care 105 români, 51 reprezentanţi ai naţionaliăţilor. Preşedinte a fost ales Ioan Inculeţ, vicepreşedinte Pantelimon Halippa, iar secretar I.Buzdugan.

 

În acelaşi început de an se crease Partidul Naţional Moldovean care va folosi ziarul „Cuvânt Moldovenesc” ca tribună de propagare a ideilor unioniste. După proclamarea Republicii Democratice Moldoveneşti, aceasta îşi declară independenţa, iar Consiliul Directorilor (organul executiv) cere sprijinul armatei române pentru a proteja populaţia împotriva soldaţilor ruşi constituţi în bande ce jefuiau localităţile basarabene, căci armata imperială se afla într-un proces de bolşevizare şi descompunere.

Sfatul Ţării întrunit la 27 martie 1918 avea ca subiect de dezbatere Unirea cu România. C. Stere, cooptat în sfat, declara: „Astăzi noi trebuie să hotărâm ce va avea o importanţă hotărâtoare asupra sorții viitoare a poporului nostru. Mersul de fier al istoriei pune asupra umerilor noştri o răspundere pe care noi o putem ignora cu nici un fel de sofisme”. Cu 86 de voturi pentru Unire din cei 136 de deputaţi prezenţi aceasta este aprobată;  Vă prezentăm o parte din Hotărârea Sfatului Ţării : „În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarelei ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum 100 de ani mai bine (106 ani s.n.) din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama ei România. Trăiasca Unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna”! (M.Manea, B.Teodorescu – Istoria românilor, Bucureşti 1996, p. 232).

prima-poza-actul-unirii

Primul Ministru Al. Marghiloman recunoaşte acest act: „În numele poporului român şi al regelui său, Majestatea sa Ferdinand I, iau act de unirea Basarabiei cu România şi proclamă Basarabia  Unită  de data aceasta pentru totdeauna cu România şi nedivizibilă. La 9 aprilie 1918, Regele Ferdinand I prin decret regal sancţionează Unirea. Conferinţa de pace de la Paris din 1920, prin Tratatul României cu Marea Britanie, Franţa, Italia, Japonia este recunoscută de jure şi de facto (juridic internaţional) unirea Basarabiei cu Patria mamă.

Rusia sovietică nu va accepta aceasta realitate şi va căuta să-şi „recupere” teritoriul care istoric şi  juridic, cum am arătat anterior, aparţinea Moldovei lui Ştefan.

În 1940, după două ultimatum-uri, Basarabia este ocupată de armata roşie, la fel ca şi Bucovina de Nord. Începe Golgota românilor: depotări în Gulagul siberian, mutări de sate întregi în Asia Centrală, asasinate, închisori, luarea pământurilor în colhozuri şi dărâmarea bisericilor. Se produce o sovietizare şi rusificare a basarabenilor, limba rusă înlocuieşte româna în şcoli, istoria este mutilată. Urmele acestei politici au fost atât de adânci încât se văd şi astăzi.

Nădăjduim însă că Dumnezeu va ocroti neamul nostru şi că va veni iar o zi măreaţă pentru moldovenii din stânga Prutului de a reveni la patria strămoşească și sperăm ca elevii participanți la discuții vor fi martori la întregirea neamului.

Realizat de A. David

 

 

Centenarul Unirii

Marea Unire a fost și va rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei românești. Este fapta istorică a întregii națiuni române, realizată prin fruntașii politici de o intelegență remarcabilă. În acest an se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire, astfel, în urma acestui act de Reîntregire a Neamului, prin sacrificiul suprem făcut de descendenții noștri s-a împlinit un vis de veacuri al poporului nostru, de la Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, până la generația care a înfăptuit unirea.

În bibliotecă s-au  desfășurat două lecții publice cu acest generic pentru două grupuri de cititori, unul pentru cei cuprinși cu vârsta de 10-11 ani cu tema: Istoricul  zilei de 24 ianuarie 1918 și celălalt grup  de 17-18 ani au discutat despre Centenarul Unirii. În cadrul acestor întâlniri a fost organizată o expoziție cu tema: Centenarul Marii Uniri cu 35 de documente  în care este reflectat acest eveniment istoric. Lecțiile au fost ținute de către dnul Adrian Cojocaru, profesor, magistru în științe istorice într-o atmosferă plăcută și captivantă.

Regulile de circulație pe înțelesul copiilor.

Strada nu este un loc de joacă. Învăţându-i pe copii să circule corect, îi putem feri de pericolele străzii. Pentru a le evita trebuie ca ei să cunoască și să respecte cu strictețe regulile de circulație și semnificația indicatoarelor rutiere. Participanții la cele două lecții din 17 și 24 noiembrie din cadrul proiectului ”Mesagerii siguranței” au învâțat cum trebuie să traverseze strada, care sunt locurile permise pentru a traversa, cum și unde trebuie să coboare din transport, semnificația culorilor semaforului, respectarea regulilor de circulație și a indicatoarelor rutiere ca pietoni, ca bicicliști și cum să se echipeze urcând pe bicicletă etc. Uliana Catan este mesagerul acestei campaniei de siguranță în trafic. Ea este cea care îi captivează pe copii prin metode interactive și interesante și  de fiecare dată vine cu surprize și cadouri necesare.

Realizat: Lia Canțîr

Siguranța personală a bunurilor

Astăzi, 16 noiembrie în cadrul serviciului” Mesagerii Siguranței”  participanții au fost informați despre siguranța personală a bunurilor. La activitate au participat specialiștii din cadrul Direcției Generale de Securitate Publică. Copii au lucrat în echipe, au răspuns la întrebări și au fost instruiți cum să-și păzească bunurile în stradă și care sunt obiectele  de la domiciliu ce le-ar pune viața în pericol . Recomandările instructorilor îi vor ajuta pe copii să evite momentele nedorite din viața lor, infractorii și persoanele rău intenționate.  La final au evaluat cunoștințele prin rezolvarea unui  rebus. Cei mai activi au primit insigne  ”Mesagerii Siguranței”. Cele mai importante reguli de siguranță  personală a bunurilor au fost scrise pe niște fluturași improvizați din hârtie colorată și lipiți pe poster.

Masă – rotundă : Arborii – importanța și frumusețea lor

Copacul fără rădăcini se prăbuşeşte, la fel ca omul.

(Andrzej Majewski).

Vineri 10 noiembrie, în incinta Bibliotecii Ștefan cel Mare a avut loc o masă – rotundă cu elevii de la Școala Profesională nr. 3.

În cadrul mesei rotunde elevii au urmărit temele abordate prin intermediul proframului Power Point. Astfel, ei au însușit terminologia arborilor, clasificarea, importanța lor, rolul lor în viața noastră, arbori legendari din întreaga lume, citate despre arbori și curiozități.

Pădurea are un rol foarte important în păstrarea echilibrului din natură. Dar și în orașe pomii, verdeața în general, schimbă cu totul aerul. Tăierea necontrolată a copacilor este o crimă, pur și simplu.

Importanța lor constă în :

  • Ne oferă umbră;
  • Oferă hrană şi habitat pentru floră şi faună;
  • Produc oxigen,
  • Imbunătăţesc calitatea aerului;
  • Micşorează zgomotul;
  • Reduc temperatura;
  • Filtrează aerul;
  • Protejează solul;
  • Copacii reduc poluarea;
  • Plantele faţă de fotosinteză dezvoltă şi alte procese, cum ar fi evapotranspiraţia;
  • Reducerea poluării sonore;
  • Fiecare copac funcţionează ca un adevărat ecosistem;
  • Rădăcinile copacilor reţin apa din ploaie;
  • Elimină CO2 din spaţiu. 

Spre finalul activității elevii au avut ca însărcinare să discute fiecare subiect în parte și să scrie un mesaj despre masa – rotundă pe frunze uscate aduse de fiecare în parte. Majoritatea au fost surprinși de ceea ce au aflat nou, astfel am discutat ce știau și ei.

În baza power – point -lui va fi elaborat și un fimuleț.

Această prezentare necesită JavaScript.

Publicat de : Doina Spătaru

Șef – Oficiu