Arhive

Oraşul meu, Chişinău

  1. Ciocanu, Sergiu. Oraşul Chişinău : începuturi, dezvoltare urbană, biserici ( secolele XV – XIX ) / Sergiu Ciocanu. – Chişinău : Cardidact, 2017. – 280 p.
  2. Republica Moldova. Chişinău Cultural / idee şi concepţie : Ioan Mânăscurtă. – Chişinău : Priceps, 2017. – 208 p.
  3. Eremia, Anatol. Localităţile Republicii Moldova : ghid informativ documentar / Anatol Eremia. Viorica Răileanu. – Chișinău : ,,Litera AVN’’ SRL, 2009. – 256 p.
  4. Chişinăul în literatură : antologie / Bibl. Municipală ,,B.P.Hasdeu ’’. – Chișinău : ,, Grafema Libris ’’ SRL, 2011. – 575 p.
  5. Chişinău : bulevarde, străzi, pieţe, parcuri : ghid enciclopedic / ed. îngrijită de Mariana Harjevschi ; coord. : Lidia Kulikovski. – Chişinău : s.n., 2017. – 377 p.
  6. Carrocci, Amedeo. Kishinev in black and white / Amadeo Carrocci. – S.l. : Graficart, 2005. – 52 p.
  7. Chişinău : album / Chișinău : Editura Uniunii Scriitorilor, 1996 . – 200 p.
  8. Osadcenco, Radu. Chişinău 1918 : ghid – album al oraşului / Radu Osadcenco. – Chişinău : Ed. Epigraf, 2018. – 272 p.
  9. Carrocci, Amedeo. Chişinău / Amedeo Carrocci. – Chișinău : Ed. GrafiCart, 2004. – 120 p.
  10. Chişinăul meu / alcăt. : N. Cataeva . – Moscova : PK Galeria ; {Chișinău} : s.n., 2015. – 280 p.
  11. Oazele duhovniceşti ale Mitropoliei Basarabiei din Protopiatul Chişinău. – Chișinău : ,,Cu drag ’’ SRL, 2010. – 52 p.
  12. Bujor, Leonid. Chişinăul în inima mea / Leonid Bujor. – Chişinău : Ed. Prut Internaţional, 2016. – 272 p.
  13. Bezviconi, Gheorghe. Semimileniul Chişinăului / Gheorghe Bezviconi. – Chişinău : Ed. Museum, 1996 . – 96 p.
  14. Ciobanu, Ștefan. Chișinău / Ștefan Ciobanu. – Chișinău : Ed. Museum, 1996. – 80 p.

IMG_20181012_113129

 

 

Reclame

Centenarul Unirii

Marea Unire a fost și va rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei românești. Este fapta istorică a întregii națiuni române, realizată prin fruntașii politici de o intelegență remarcabilă. În acest an se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire, astfel, în urma acestui act de Reîntregire a Neamului, prin sacrificiul suprem făcut de descendenții noștri s-a împlinit un vis de veacuri al poporului nostru, de la Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, până la generația care a înfăptuit unirea.

În bibliotecă s-au  desfășurat două lecții publice cu acest generic pentru două grupuri de cititori, unul pentru cei cuprinși cu vârsta de 10-11 ani cu tema: Istoricul  zilei de 24 ianuarie 1918 și celălalt grup  de 17-18 ani au discutat despre Centenarul Unirii. În cadrul acestor întâlniri a fost organizată o expoziție cu tema: Centenarul Marii Uniri cu 35 de documente  în care este reflectat acest eveniment istoric. Lecțiile au fost ținute de către dnul Adrian Cojocaru, profesor, magistru în științe istorice într-o atmosferă plăcută și captivantă.

Târzie toamnă e acum

Ploaia a pus stăpânire pe ultimele zile ale toamnei. Cu siguranță, tuturor celor care le plac zilele însorite s-au întristat, dar nu și copii de la Școala – Grădinița nr. 152 ” Pas cu Pas”care sunt mereu originali, creativi și dornici de a crea lucruri interesante. Și pentru ca e toamnă târzie acum, ei au confecționat tablouri din frunze uscate, animăluțe și insecte, ursuleți  și omizi, vulpi,tigri, șoricei, veverițe și multe alte lucrări care merită aprecieri. Astfel din fantezia și dibăcia copiilor fructele și legumele, dar și alte materiale, cum ar fi frunzele, semințele s-au transformat în superbe animăluțe  așezate cuminți într-o menajerie improvizată. Astăzi, 29 noiembrie  biblioteca ”Ștefan cel Mare” a găzduit această minunată  expoziție-menajerie cu genericul ”Târzie toamnă e acum„  oferindu-le posibilitatea  cititorilor  bibliotecii de a admira creațiile copiilor.

Realizat: Lia Canțîr

Călătoriile mele în desen

De ziua internațională a turismului, copii au fost îndemnați să participle la un concurs de desen dedicat acestei sărbători.

Călătoriile pe parcursul verii din” Marea Vacanță”au prins culoare , depănând amintiri plăcute, interesante și pline de aventuri. Desenele copiilor au fost foarte diverse, de la copacul cu cireșe din curtea bunicilor până la cele mai misterioase castele istorice. Ei au povestit  cu lux de amănunte  impresiile despre călătoriile din vară și despre cele mai impresionante momente pe care le-au și așternut pe hârtie. Lucrările copiilor au fost appreciate de doi artiști plastici: Petru Teodor Coșuleț și Grigore Plămădeală. Cea mai impresionantă lucrare  a fost apreciată și premiată cu un tablou  efectuat de pictorul Grigore Plămădeală. Norocosul a fost Nichita Dobrostomat. Dar au primit  suvenire cu imagini turistice  și cărți  și Vitalie Bîrliga; Oloer Dan; Valeria Bîlciu…

Realizat: Lia Canțîr

Întâlnire de suflet cu Maria Tomița -Corini

Frunze verzi, frunze uscate…frunzulițe colorate  stau presărate haotic pe podea, lângă molbertul plin de cărți stă un coș plin cu bunătățile Toamnei. Pe acest fundal își face apariția, copleșită de emoții, scriitoarea Maria Tomița-Corini.

Mai târziu am aflat , că reîntâlnirea cu dragii ei copilași a fost motivul emoțiilor atât de puternice.  Fost educator la grădinița de copii” Andrieș” din satul Leca, r-nul Cantemir și mai apoi și director al acestei instituții au implantat în sufletul ei dragostea față de copii, dorul a fost cel, care departe de țară a îndemnat-o să scrie pentru ei. Primele trofee le-a luat în Italia. Dar cele mai frumoase aprecieri le-a primit aici, în Țara ei: Moldova. Cărțile ” Snop de raze aurii”; ” Șoricelul și umbrela”;  ” Ghicitori”  sunt pline de poezii și povestiri distractive, amuzante și  completate cu imagini și desene reprezentative.

Cei care au beneficiat de  întâlnirea emoționantă cu scriitoarea au fost  copii de la Școala – Grădiniță nr.152 ” Pas cu Pas”. Împreună cu ea au recitat poezii, primind cărți cu autografe în dar. Cei prezenți au  ascultat și versuri în limba italiană, cele care i-au adus lauri în Italia. Dna Maria Tomița-Corini a venit și cu o surpriză pentru copii, citindu-le poveștile lui Ion Creangă în versuri, pe care le-a scris ea.  Spre finalul întâlnirii copii au pus  multe întrebări la care au primit răspunsuri sincere și cuprinși de emoții au început să o îmbrățișeze , rugând-o să mai vină.

Realizat: Lia Canțîr

Ce trebuie să cunoști despre traficul de ființe umane

Unul din cele mai abordate subiecte din ultimii ani atât pe agendele politice cât și în mass-media este traficul de ființe umane. Nu există țară care să nu fie afectată de acest fenomen. Aproape  patru milioane de persoane sunt traficate anual, dintre acestea , majoritatea fiind femei și copii. Acest tip de infracțiuni se extind foarte rapid și devin un pericol foarte mare pe întregul glob. Moldova se numără printre ”piețele” cele mai înfloritoare pentru exploatarea sexuală, munca forțată și mai puțin  traficul de organe, estimările oficiale din ultimii ani vorbesc de până la 60.000 de victime.

Despre fenomenul acesta periculos le-a vorbit elevilor liceului ” Vasile Alecsandri”, astăzi, 20 septembrie, dnl. Adrian Manole, șef secție al Centrului  de  combaterea traficului de ființe umane din cadrul Inspectoratului general de Poliție în cadrul unei lecții publice: Ce trebuie să cunoști despre traficul de ființe”, care a avut loc în incinta  bibliotecii Ștefan cel Mare”. Adolescenții au primit răspuns la întrebările: ce este traficul de ființe umane; care este numărul victimelor ; cine este traficat și cu ce scop; cum sunt recrutați  oamenii din  Republica Moldova în traficul de ființe umane. Elevii au primit materiale promoționale   și informații prețioase pentru a evita acest fenomen.

Acțiuni de sensibilizare a opiniei publice cu privire la problema traficului de minori, de informare  atât a minorilor cât și a părinților, despre riscurile migrației ilegale vor mai avea loc și în luna octombrie, noiembrie și decembrie.

În bibliotecă  este organizată o expoziție tradițională cu tema: ” Traficul de ființe umane un fenomen global”.

Realizat: Lia Canțîr

31 august-Ziua limbii române

Vasile Alecsandri spunea despre limba română că este “tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, depozitul sacru lăsat de generaţiile trecute.”

Limba română este, între limbile romanice, a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei şi italienei, fiind vorbită în toată lumea de 28 de milioane de persoane, dintre care 24 de milioane o au ca limbă maternă. Peste 17 milioane de vorbitori se află în Romania, unde româna este limbă oficială şi limbă maternă pentru mai mult de 90% din populaţie. În Republica Moldova limba română este limba oficială şi limba maternă pentru trei sferturi din populaţie,

Astăzi, 30 august, ora 15:00 în incinta bibliotecii ”Stefan cel Mare” a avut loc o masă rotundă cu genericul ”31 august – ziua limbii române. Cum o învățăm și de ce o sărbătorim”. Cu acest prilej a fost expusă și o expoziție de carte.

 

La discuții au participat Valentin Dolganiuc, deputat în primul Parlament, fost vice prim-ministru al Republicii Moldova, Inga Druță, director al Centrului de Terminologie al Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei, doctor habilitat în filologie, Viorica Răileanu, secretar științific al Institutului de Filologie al AȘM, doctor în filologie, Andrei Viziru, corespondent  la redacția Cultură, Radio Moldova,  Mihai Vîlcu, poet, Vlad Canțîr, profesor, bibliotecari, elevi și cititori ai bibliotecii.

Dna Viorica Răileanu a vorbit despre originea și evoluția sărbătorii dedicată limbii române. Modul de exprimare corect şi îngrijit care este prea des ignorat,  despre frecventele greşeli de exprimare, prin cuvinte şi expresii scrise sau pronunțate greşit. Despre importanța păstrării calității limbii române, culturii și a identității naționale a vorbit dna Inga Druță și  a prezent și câteva cărți , care ar contribui la învățarea și cultivarea limbii. Domnul Valentin Dolganiuc a reamintit celor prezenți  despre evenimentele din 1989, moment în care ziua de 31 august a fost proclamată  prin lege Ziua Limbii Române. Limba noastră – maternă, oficială, literară, vorbită, scrisă, pe web, îmbogăţită sau sărăcită, cultivată sau maltratată – au fost subiecte de discuție la care au participat invitații la masa rotundă. Domnul Mihai Vîlcu a recitat câteva poezii, din creația proprie, dedicate limbii române.

” În Țara mea de limba mea mi-e dor,

De graiul dulce, care, iată-l, moare,

Și jale mi-e de-acest popor,

Care e pus mereu la încercare….”

Realizat: Lia Canțîr