A cunoaște, înseamnă a fi…

”Rădăcinile educației sunt amare, dar fructele sunt dulci”.

Vara a plecat. Astăzi este 1 septembrie, prima zi de toamnă, dar şi „Ziua Cunoştinţelor” – zi în care un ocean de copii frumoşi şi zglobii, cu zîmbete pe buze, flori şi baloane multicolore, se revarsă asupra grădiniţelor şi liceelor, după o lungă vacanţă de vară.

Unii păşesc pentru prima dată pragul instituţiei de învăţămînt, alţii revin cu bucurie pe băncile şcolii pentru a doua (sau a nu ştiu cîta) oară. Deşi, este mai mult o sărbătoare pentru picii din clasele primare sau cele gimnaziale, cred că şi cei de la liceul sunt fericiţi pentru că ştiu că mai au de învăţăt 1-3 ani şi absolvesc.

Totodată, aceasta este şi o sărbătoare pentru profesori şi părinţi.

Poate nu aţi ştiut, dar originile acestei sărbători se trag din perioada sovietică. În calitate de sărbătoare oficială, „Ziua Cunoştinţelor” a fost declarată prin Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al URSS nr. 373-11 din 15 iunie 1984 „Cu privire la declararea zilei de 1 septembrie în calitate de sărbătoare multinaţională – Ziua Cunoştinţelor”, acest document copletînd Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al URSS nr. 3018-X din 1 octombrie 1980 „Cu privire la zilele de sărbătoare şi cele comemorative”, cu o nouă sărbătoare.

Această sărbătoare continuă să fie marcată în spaţiul post-sovietic, în ţări precum: Republica Moldova, Ucraina, Federaţia Rusă, Belarus, Kazahstan, Turkmenistan, Armenia etc.

Tradiţional, în această zi se desfăşoară manifestaţii dedicate începutului unui nou an de studii. Aglomeraţia şi forfota revine cu paşi fermi în instituţiile de învăţămînt. Este ziua în care răsună primul clopoţel pentru cei mici şi ultimul pentru cei ce au ajuns în ultima treaptă liceală.

Pentru cei mici dar și pentru școlari am pregătit câteva titluri de cărți de unde vă puteți potoli setea de cunoaștere.

Lectură plăcută!

Jaffe, Laura. Cartea lui când / Cartea lui când. – Chișinău.: Cartier, 2009. – 92 p.

Cartea lui când răspunde la întrebările preșcolarilor și școlarilor cu umor ți seriozitate în egală măsură la șaptezeci și una de întrebări referitoare la artă, istorie, tehnică, educație civică, spațiu, natură, sentimente, viața cotidiană, corpul uman și multe alte lucruri … Pentru a cunoaște mai multe despre viitor, invenții și cum să fim informați vă îndemn să citiți această carte care vă va răspunde la multe întrebări.

https://www.emag.ro/cartea-lui-cand-martine-laffon-cod9975-79-550-0/pd/EVD050BBM/

Laffon, Martine. Cartea lui de ce / Martine Laffon. – Chișinău.: Cartier, 2009. – 92 p.

De multe ori ne întrebăm de ne este frică de întuneric? de ce plângem? de ce plouă? de ce există zi și noapte? de ce arde focul? de ce visăm? de ce ne temem de păianjeni? Astea și multe alte răspunsuri veți găsi în această carte. E este o carte care cuprinde o mare gamă de tematici ca și : sentimente, moarte, credințe, mici manii, animale, flori și legume. O puteți citi singur sau în familie.

https://www.emag.ro/cartea-lui-de-ce-martine-laffon-cod9975-79-548-7/pd/EJD050BBM/

Laffon, Martine. Cartea lui cum / Martine Laffon. – Chișinău.: Cartier, 2009. – 92 p.

Oare cum ar fi dacă am vorbi într-o limbă străină? Cum se fac focurile de artificii? Cum putem săpa tunele sub apă? Cum putem afla viitorul? Cum dorm peștii? Cum au apărut farsele de 1 aprilie? De altfel, putem afla și despre viața împreună, spirit, tehnică și explorare și altele.

https://www.emag.ro/cartea-lui-cum-martine-laffon-cod9975-79-549-4/pd/ESD050BBM/

Carte de antonime. – Chișinău.: Arc, 2008. – 48 p.

Această carte cu ilustrații frumoase cuprinde titluri de pe fiecare a doua pagină câte o pereche de cuvinte cu sens opus. Copiii caută cu plăcere sensurile opuse ale cuvintelor : pentru cuvântul rece ei vor găsi imediat opusul – geros. Aceste perechi de cuvinte se numesc antonime. Cu ajutorul părintelui sau a profesorilor copiii vor cunoaște cum să potrivească cuvintele din contextul respectiv. Astfel, vor cunoaște cuvinte noi, îți vor îmbogăți vocabularul și se vor exprima frumos și cursiv.

https://rear.edituraarc.md/index.php/carte-de-antonime-detail

Hai să-ți spun… : 156 de răspunsuri date de mămici, tătici, bunici la întrebările celor mici. Ce? Cine? Unde? Când? Cum? De ce? – Chișinău.: Epigraf, 2010. – 80 p.

Cartea are forma unor întrebări – răspunsuri, care prezintă interes pentru copii. Ea conține 156 de astfel de răspunsuri la întrebări din diverse domenii: fenomene naturale, ființe (om, animale, păsări, insecte), geografie, istorie, cultură, alimentație. Astfel de întrebări ca „De ce girafa are gâtul lung?”, „Ce este somnul?”, „Ce este umbra?”, „Ce sunt fulgii?”, „Cine a zburat primul în cosmos?”, „Unde dispare Soarele?”, „Cum citesc orbii?”, „Când merg găinile la culcare?”, „Unde dispare zahărul din ceai?” sunt adresate frecvent de copii. Cu ajutorul acestei cărți, frumos ilustrată color și scrisă într-un limbaj simplu – între poetic și științific, părinții și buneii vor putea contribui la dezvoltarea copiilor.

https://www.elefant.md/hai-sa-ti-spun-ce-cine-unde-cand-cum-de-ce_20e4a8a3-b8ce-4854-8cfb-95fb26a3527a

100 curiozități despre Mijloacele de Transport : peste 150 de autocolante. – Chișinău.: Arc, 2019. – 24 p.

Vrei să știi cine a inventat balonul cu aer cald? Care este cel mai rapid tren? Cât de mare este macaraua cea mai mare? Descoperă aceste lucruri și alte 97 de curiozități uimitoare despre transport în această carte cu peste 150 de autocolante. Potrivește autocolantele la informațiile corespunzătoare și pornește în aventura antrenantă de explorare a vehiculelor!

https://librariadorinta.md/ro/catalog/product/100-curiozitati-despre-mijloacele-de-transport

Grossetete, Charlotte. Vreau să știu de ce : marile întrebări ale celor mici / Charlotte Grossetete. – București : Galaxia Copiilor, 2017. – 127 p.

„Vreau să știu de ce” oferă răspunsuri clare și inspirate la cele mai dificile întrebări pe care ni le pun copiii.
Cei mici au obiceiul de a-și exersa curiozitatea născocind întrebări complicate despre ei înșiși, despre ceilalți oameni și despre viața în general. „De ce nu pot face întotdeauna ce vreau eu? Părinții care au mai mulți copii îi iubesc pe toți la fel? De ce există războaie? Fiecare dintre noi moare într-o zi?” Iar dacă oamenii mari nu găsesc mereu cuvintele potrivite pentru a le răspunde, „Vreau să știu de ce” reușește să ofere explicații complete pe un ton prietenos. Nu numai că vor înțelege mai bine lumea care ne înconjoară, dar, cu ajutorul acestui volum, copiii își vor dezvolta imaginația și spiritul creativ. Informațiile sunt însoțite de ilustrații pline de farmec și sunt organizate în patru secțiuni:
1. Eu!
2. Familia mea!
3. Și viața merge mai departe…
4. Lumea se învârte și se învârte…

https://www.elefant.md/vreau-sa-stiu-de-ce-marile-intrebari-ale-celor-mici_e3cd2209-e7ef-4145-9615-61bcef585d01

100 de curiozități despre corpul uman : peste 150 de autocolante. – Chișinău. : Arc, 2019. – 24 p.

Vrei să știi unde anume în corp se află ”osul amuzant”? Ce anume face ca sângele să fie roșu? De ce miros pârțurile? Descoperă aceste lucruri și alte 97 de curiozități uimitoare despre corpul uman în această carte cu autocolante. Potrivește autocolantele la informațiile corespunzătoare și pornește în aventura antrenantă de explorare a biologiei corpului uman!

https://www.emag.ro/100-de-curiozitati-despre-corpul-uman-9789975002387/pd/DJ53DWBBM/

ABC-ul animalelor. – Chișinău.: Arc, 2008. – 48 p.

Cele treizeci şi unu de animale drăguţe, pe care le veţi vedea, în marea majoritate, în imagini împreună cu puii lor, ilustrează fiecare literă din acest abecedar unic pentru copiii de vârstă mică. De-a lungul călătoriei de la A la Z, copiii vor afla lucruri uluitoare despre obiceiurile şi locul de trai ale fiecărui animal.

https://rear.edituraarc.md/index.php/abc-ul-animalelor-detail

ABC-ul științelor : istorie, geografie, astronomie, geometrie, matematică, botanică, zoologie, anatomie, fizică, chimie. – Chișinău.: Epigraf, 2006. – 48 p.

Cartea este adresată elevilor din clasele primare, contribuind la dezvoltarea lor intelectuală, familiarizându-i cu lumea ştiinţelor: istorie, geografie, astronomie, geometrie, matematică, botanică, zoologie, anatomie, fizică, chimie. Este de un real folos pentru dezvoltarea copiilor, fiind presărată cu diverse curiozităţi din lumea ştiinţelor, cu multiple întrebări de verificare a cunoştinţelor, de dezvoltare a logicii.

https://epigraf.md/produs/abc-ul-stiintelor/

Realizat de Doina Spătaru

Șef-sector

Mult e dulce și frumoasă limba ce-o vorbim

„Limba este întâiul mare poem al unui popor”

(Lucian Blaga)

Limba pe care o vorbim se numește limba maternă. Primul cuvânt rostit de oricare prunc este MAMA. Limba este sufletul unui popor. O limbă seamănă cu oamenii care o vorbesc. O limbă seamănă cu locurile în care e vorbită. Limba e opera cea mai de seamă a unui popor, e geniul lui. Limba e poporul. Poporul e limba. Un popor fără de limbă este ca o țară fără de popor. Baladele, doinele, legendele, proverbele, bocetele, basmele, poveștile ș.a. constituie, toate împreună, mitologia limbii române. Ele sunt piramidele noastre, vârfurile cărora se văd de la distanțe de secole cu ochiul liber, fără careva lunete, ocheane sau telescoape. Ele, baladele, doinele, sunt, întâi de toate, monumentele înălțate limbii în care au fost concepute.

O limbă nu încape într-o gramatică. Nici într-un dicționar. Un cuvânt e ca o sămânță: el poate încolți, face șfichi, floare și fruct, sau poate fi sămânță seacă, din care nu răsare decât nimicul. Ca și în oricare altă limbă, există și în limba română cuvinte tinere, cuvinte bătrâne, cuvinte care mor, cuvinte care abia se nasc… Limba a transmis cu ajutorul cuvintelor ei comorile spirituale ale umanității de la o generație la alta, ajutând omului să se depășească, ajutând unei generații să folosească experiența celeilalte. Cuvintele au avut sarcina de a comunica, dar și de a aduce aminte, de a atrage atenția, de a memoriza.

Limba e arhiva, averea spirituală a unui popor, moștenită din tată în fiu, sporită și transmisă ca o ștafetă mai departe. Limba este testamentul pe care-l lasă o generație a generațiilor care vin. Dacă nu știi cum te cheamă, nu poți fi suveran. Nu vom putea fi nici suverani, nici independenți, nici liberi – atâta timp cât nu știm cine suntem și care e limba noastră. Iar adevărul e unul: suntem români și vorbim românește. Fără limbă nu există nici libertate, nici independență, nici stat. Limba este temelia unui stat. Când se lovește în limba română, se lovește în temeinicia noastră.

Limba română face parte din noi înșine, ca și sufletul nostru, ca și creierul nostru, ca și conștiința noastră, ca și sângele care ne circulă prin vene și care, în acea primă clipă tainică a existenței noastre, ne pornește inima, făcând-o ulterior să bată de-a lungul întregii noastre vieți în ritmul silabelor ei. Apărându-ne limba – ne apărăm ființa națională. Apărând adevărul despre limba noastră, ne apărăm deopotrivă strămoșii și strănepoții, ajutându-i să comunice între ei și să se înțeleagă peste veacuri.

Limba românească

Mult e dulce şi frumoasă
Limba ce-o vorbim,
Altă limbă-armonioasă
Ca ea nu găsim.

Saltă inima-n plăcere
Când o ascultăm,
Şi pe buze-aduce miere
Când o cuvântăm.

Românaşul o iubeşte
Ca sufletul său,
Vorbiţi, scrieţi româneşte,
Pentru Dumnezeu.

Fraţi ce-n dulcea Românie
Naşteţi şi muriţi
Şi-n lumina ei cea vie
Dulce vietuiţi!

De ce limba românească
Să n-o cultivăm?
Au voiţi ca să roşească
Ţărna ce călcăm?

Limba, ţara, vorbe sfinte
La strămoşi erau;
Vorbiţi, scrieţi româneşte,
Pentru Dumnezeu!

Gheorghe Sion

Realizat de Doina Spătaru

Șef-sector

Sărbătoarea Paștelui: istorie și semnificație

Originile celei mai importante sărbători creștine se regăsesc în istoria poporului evreu. În anul 1400 înainte de Hristos, Dumnezeu intervine pentru a-l elibera din robia egipteană. Faraon permite evreilor să părăsească țara, doar după înfăptuirea celei de-a zecea minuni și a evenimentelor premergătoare acesteia, iar contextul se poate găsi în Biblie, cartea Exod, capitolul 12 – Domnul a zis lui Moise și lui Aron în țara Egiptului: ”În ziua a zecea a acestei luni, fiecare om să ia un miel de fiecare familie, un miel de fiecare casă. (…). Să-l păstrați până a în ziua a patrusprezecea a lunii acesteia; și toată adunarea lui Israel să-l junghie seara. Să ia din sîngele lui și să ungă amândoi stâlpii ușii și pragul de sus al caselor unde îl vor mânca. (…). În noaptea aceea, Eu voi trece prin țara Egiptului și voi lovi pe toți întâii născuți din țara Egiptului, de la oameni până la dobitoace; și voi face judecată împotriva tuturor zeilor Egiptului; Eu, Domnul. Sângele vă va sluji ca semn pe casele unde veți fi. Eu voi vedea sângele, și voi trece pe lîngă voi, așa că nu vă va nimici nici o urgie, atunci când voi lovi țara Egiptului.”

          La aproximativ 1500 de ani de la ieșirea poporului Israel din Egipt, în zilele în care evreii sărbătoreau Paștele, Domnul Isus Hristos a fost vândut pentru treizeci de arginți, adus în fața judecății, răstignit, iar a treia zi a înviat. Despre Isus se spune în Evanghelia după Ioan, cap.1,vers.29 – ”Iată Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii”, iar apostolul Petru spune: ”Nu cu lucruri pieritoare, cu argint sau cu aur, ați fost răscumpărați, (…), ci cu sângele scump al lui Hristos, Mielul fără cusur și fără prihană.”

                                     realizat de Lilia Beșan

12 aprilie: Ziua Mondială a Aviaţiei şi Ziua Cosmonauticii.

La data de 12 aprilie 1961, Iurie Gagarin a devenit primul om, din întreaga lume, care a ajuns in spațiu, atunci când vehiculul sau spațial, Vostok, a efectuat o rotație completă în jurul Terrei, care a durat o oră și 48 de minute. Această reușită a reprezentat un real succes atât pentru programul spațial sovietic cat și începutul unei noi ere a explorării în domeniu.

12 aprilie să fie declarată Ziua Cosmonauticii în Uniunea Sovietică. Sărbătoarea a căpătat caracter oficial pe 9 aprilie 1962, la aproape un an de la misiunea spaţială de succes.

Sărbătoarea a fost păstrată în Rusia după căderea regimului comunist. Ea îşi menţine caracterul oficial după ce Duma de Stat (camera inferioară a Parlamentului rus) a aprobat, pe 13 martie 1995, legea federală pentru „Zilele de glorie militară şi datele comemorative din Rusia”, dedicată victoriilor armatei şi sărbătorilor importante din ţară.

Ziua Cosmonauticii mai este celebrată şi în Polonia, unde este cunoscută ca Ziua Internaţională a Aviaţiei şi Cosmonauticii.

În 1968, participanţii la cea de-a 61-a conferinţă a Federaţiei Aeronautice Internaţionale au decretat ziua de 12 aprilie ca Ziua Mondială a Aviaţiei şi Astronauticii.

Din 2001, evenimentul mai este marcat prin sărbătoarea internaţională „Noaptea lui Iuri”, cunoscută şi sub numele de „Petrecerea spaţială mondială”. Aceasta este marcată în numeroase ţări de pe glob, printre care Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Germania, Franţa, Italia, Polonia, România, Australia, Canada şi Rusia.

După această mică introducere în semnificația acestei zile de 12 aprilie, aș dori să vă fac cunoștință cu niște titluri de cărți despre cosmos și aviație. Cărțile se află în bibliotecă la o expoziție tematică și așteaptă cititorii să le împrumute.

Vă doresc lectură plăcută!

Descoperă spațiul : Carte cu peste 50 de clapete și o broșură cu Hărțile cerului / Katie Daynes. – București : Didactica Publishing House, 2018 . – 15 p.

Ce este in spatiu? Cum a aparut spatiul? Si de unde stim despre el? Acum poti afla, intr-un mod interactiv, secretele fascinante ale universului nostru, de la inceputul timpului pana la viitoarele misiuni spatiale din această fascinantă carte.

Cartea prin foi cartonate ne explică ce este Big Bang, Crearea spațiului, Ce se află în spațiu, Calea Lactee, Călătoria în spațiu și alte teme interesante care nu vor lăsa cititorul indiferent și pasiv.

https://www.elefant.md/descopera-spatiul_63c0412f-cade-4f95-89c1-db3ace3560c9

Atlasul spațiului cosmic / Carolyn DeCristofano. – București : Litera, 2018. – 160 p.

Acest atlas vă va purta într-o călătorie imaginară prin univers. Cu ajutorul hărților atractive și informative, al uimitoarelor fotografii, al diagramelor explicative și al numeroaselor informații, veți afla lucruri interesante despre spațiul cosmic și despre obiectele care îl traversează. Va di o călătorie plină de descoperiri surprinzătoare de la Lună la lumi îndepărtate. Această navă spațială prin paginile sale pline de informație și descoperiri vă vor purta printr-o călătorie vizuală în univers. Mai mult, veți călători prin univers, oriunde veți dori și oricând veți dori.

https://www.litera.ro/atlasul-spa-iului-cosmic

Goldsmith, Mike. Spațiul cosmic / dr. Mike Goldsmith. – București : Enciclopedia RAO, 2007. – 54 p.

O fascinantă călătorie în spaţiu împreună cu Sally Ride, prima femeie – astronaut americancă. O poveste unică despre ce înseamnă să străbaţi spaţiul cosmic. Informaţii despre antrenamentul astronauţilor, aparatura de bord a navelor spaţiale şi condiţiile de viaţă în timpul călătoriilor în cosmos. Împreună cu Sally Ride afi cu adevărat cum e să te afli în spațiu. Întorcând paginile trasparente poți vedea funcționarea interioară a unui costum de navetă EVA.

https://www.emag.ro/calatorii-spatiul-cosmic-9789737171580/pd/ENKK50BBM

Jennings, Ken. Cărțile micului geniu : Spațiul cosmic / Ken Jennings. – București : Arthur, 2019. – 160 p.

Această carte oferă cititorului ocazia să se simtă un mic geniu datorită acestei serii de cărți. Citind această carte vei deveni un expert în spațiul cosmic și îți vei uimi prietenii și profesorii. Știai că pe Marte există un vulcan mai întins decât statul Arizona? Sau că există o stea al cărei centru e de fapt un diamant mai mare decât Luna noastră?

În Spațiul cosmic vei găsi ilustrații minunate, informații interesante și jocuri amuzante care îți vor testa cunoștințelor și te vor ajuta să dezlegi unele dintre cele mai adânci mistere ale universului.

https://www.librarie.net/p/362705/cartile-micului-geniu-spatiul-cosmic

Plinivis cel bătrân : Naturalis historia. Enciclopedia cunoștințelor din Antichitate / Plinius. – Iași : Polirom, 2001. – 307 p.

Lucrare cu caracter enciclopedic, dedicat in anul 77 imparatului Titus si pentru a carei elaborare Plinius afirma ca ar fi consultat peste 2000 de carti. Naturalis historia sintetizeaza cunostintele vremii lui in domeniul geografiei matematice si fizice, asupra continentelor si popoarelor cunoscute lumii romane, antropologiei, zoologie, mineralogie.

Cartea este organizată pe baza a două principii care se suprapun în mare parte : diviziunea universului în patru sectoare (stelele, atmosfera, globul terestru, apele) și tradiționala împărțire a materiei în patru elemente ( focul, aerul, pământul și apa).

https://www.goodreads.com/book/show/54627898-naturalis-historia-enciclopedia-cunostintelor-din-antichitate-volumul

Becklake, Sue. Aparate de zbor / Sue Becklake. – S.l : Prut, 2012. – 48 p.

Această carte te teleportează în lumea uimitoare a aparatelor de zbor de ieri și de azi. Prin această carte poți explora în amănunt lumea extraordinară ce conține o sută de articole deosebit de interesante și fascinante, însoțite de imagini fascinante, desene amuzate și jocuri ce îți testează cunoștințele. Află secretele avioanelor de spionaj, ale rachetelor și ale avioanelor militare, aruncă o privire asupra funcționării motoarelor și descoperă de ce pot elicopterele să zboare în orice direcție.

https://www.librariaeminescu.ro/ro/isbn/973-1972-69-5/Sue-Becklake__Aparate-de-zbor.html

Cum funcționează lucrurile : Mecanica din spatele lumii înconjurătoare. – Chișinău.: Arc, 2017. – 256 p.

Prin capitolele sale variate și viu colorate, enciclopedia Cum funcționează lucrurile simplifică, în sfârșit, înțelegerea mecanicii lumii înconjurătoare. Peste o sută de lucruri sunt analizate de așa manieră, încât să poată fi examinate mecanismele interioare ale unor aparate. Descoperiți cum au evoluat aceste obiecte de-a lungul timpului și cum au influențat ele cursul dezvoltării omenirii. Volumul este organizat în zece capitole tematice, care abordează teme ca transportul, comunicațiile, civilizații antice.

https://librariadorinta.md/ro/catalog/product/cum-functioneaza-lucrurile

Realizat de Doina Spătaru

șef-sector

Sănătatea – valoarea supremă a omului

Sănătatea este ceea ce omul are mai de preț. Sănătatea trebuie să fie pe primul loc înainte de toate prioritățile pe care le urmăm în viață. Majoritatea se conduc după un stil de viață sănătos, prin terapie sau sport, prin renunțarea de alcool și fumat. Și un mod natural de prevenire a bolilor și tratarea afecțiunilor este alegerea corectă a oamenilor. Prin prisma cărților pe care vi le propun, este posibil de a ne reface sănătatea și să cunoaștem beneficiile medicinei naturiste și a ceea ce consumăm și mâncăm.

”Sănătatea este o stare de armonie completă a corpului, minţii şi spiritului”.

B. K. S. Iyengar

Lista care vă o propun sper să fie utilă și de ajutor pentru fiecare în parte. Lectură plăcută!

Friedman, Howard S. Autovindecarea și personalitatea : de ce unii rămân sănătoși, iar alții sunt învinși de boală / dr. Howard S. Friedman. – București : Humanitas, 2007. – 235 p.

… de ce unii rămân sănătoşi, iar altii sunt învinşi de boală…

„Dr. Howard S. Friedman, fiind un expert domeniul psihologiei sănătăţii, susţine că vindecările „miraculoase” sunt de fapt procese de autovindecare. Există tipuri de personalitate capabile să reziste la îmbolnăviri sau chiar să oprească evoluţia unor maladii grave, cum sunt cancerul şi bolile de inimă. Şi există, la cealaltă extremă, tipuri de personalitate predispuse la anumite boli. Vestea bună este că putem învăţa să ne dezvoltăm o persoanlitate capabilă de autovindecare, iar autorul ne învaţă cum să procedăm, fiindcă ideile noastre „de bun-simţ”, ba chiar şi indicaţiile medicale tradiţionale nu sunt întotdeauna corecte. Înţelepciunea corpului, stresul benefic, celulele ucigaşe, efectul placebo, voinţa de a tră şi voinţa de a muri creierul multiplu, psihoneuroimulogia, homeostazia câteva dintre noţiunile pe care le vom întâlni în aceste pagini incitante, având la baza studii ştiinţifice serioase, dar scrise simplu şi accesibil.

Unele descoperiri științifice au demonstrat modul în care oamenii înțeleg sănătatea fizică și vindecarea. Există o puternică relație reciprocă între starea generală de sănătate și între gânduri, sentimente, comportament și psihic.

Cartea o puteți vizualiza pe linkul următor:

https://cartimuzica.ro/preturi/autovindecarea-si-personalitatea

Roult – Wack, Anne – Lucie. Hrana : Spune-mi ce mănânci, ca să-ți spun cine ești. Vol. 6 / Ane-Lucie, Roult-Wack. – București : Univers, 2007. – 128 p.

Alimentația satisface o imperioasă necesitate biologică, dar totodată este o sursă de plăcere și de convivialitate. Tradițiile culinare, par a fi puternice mărci culturale. În ultimele decenii, raportul dintre om și hrană a fost bulversat de industrializare și mondializare. Autoarea pune în lumină multiplele laturi ale alimentației și analizează mizele acesteia, pe cele individuale cât și cele colective : cum să fie hrănită întreaga omenire și în același timp să fie protejată planeta pentru generațiile viitoare. Cartea ne ajută să putem alege o alimentație corectă, să avem o alimentație echilibrată, cum ne hrănește câmpul, calitatea și siguranța alimentelor și ce vom mânca mâine?

https://www.targulcartii.ro/anne-lucie-raoult-wack/hrana-univers-2007-133028

Del Toma, Eugenio. Sfaturi culinare pentru o viață lungă / Eugenio Del Toma. – Iași : Polirom, 2000. – 168 p.

Este știut faptul că oamenii pot ajunge la vârsta de o sută de ani indiferent dacă mănâncă sau nu carne, dacă beau sau nu vin ori bere. Nu alimentele în sine, ci cantitatea și alte erori de nutriție dau naștere sau accentuează apariția unor boli. În realitate, nu există alimente nesubstituibile, după cum nu există alimente-medicament. O alimentație neglijentă poate scurta cu ani buni intervalul de viață stabilit de codul genetic. Între respectarea strictă a normelor de alimentație ce respectă regulile fundamentale, dar care nu reduce diferitele feluri de mâncare la o serie de cifre desemnând numărul de calorii și gramajul.

În această carte atât tinerii cât și oamenii vârstă, vor ști alimentația corectă, câteva probleme de nutriție care influențează în mod direct starea sănătății noastre. Această carte are drept scop să ajute cititorii să se elibereze de obsesiile alimentare și de absurditățile pe care o serie de ”vânzători de diete” le popularizează, cu bună sau rea-credință, profitând de disponibilitatea pe care persoanele le manifestă privitor la sănătatea lor.

https://www.librarie.net/p/16709/sfaturi-culinare-pentru-o-viata-lunga

Sigel, Bernie S. Iubire, medicină și miracole : lecții de autovindecare ale pacienților excepționali / dr. Bernie S. Siegel. – București : Humanitas, 2006. – 255 p.

Pacienții diferă enorm între ei. Unii fac aproape orice pentru a-și spori șansele de vindecare, dar refuză să-și schimbe stilul de viață. Opt din zece persoane când sunt puși să aleagă între o intervenție chirurgicală și schimbarea modului de viață aleg operația. La cealaltă extremă se află cei pe care eu îi numesc pacienți excepționali, sau supraviețuitori. Unii pacienți excepționali au demonstrat că mintea poate influența covârșitor corpul și că puterea iubirii nu este limitată de boala trupească. Cercetările altor medici și experiența autorului de zi cu zi l-au convins că starea mentală schimbă starea trupului, acționând prin intermediul sistemului nervos central, al sistemului endocrin și al sistemului imunitar.

Oricine poate fi un pacient excepțional, iar momentul cel mai bun e să începem înainte de a ne îmbolnăvi. Partea minții ne este accesibilă oricând și ea se poate manifesta mai bine înainte de apariția dezastrului. Problema fundamentală cu care se confruntă majoritatea pacienților este incapacitatea de a se iubi pe ei înșiși, determinată de faptul că nu au fost iubiți de alții într-o perioadă crucială a vieții. În majoritatea cazurilor, e vorba de copilărie – când relațiile cu părinții ne cizelează modalitățile specifice de a reacționa la stres. Ajunși adulți, repetăm aceste reacții și devenim vulnerabili în fața bolilor, iar personalitatea noastră determină adesea natura celor pe care contractăm. Acesta e un ghid de transformare și instruire spre însănătoșire.

https://humanitas.ro/humanitas/carte/iubire-medicina-si-miracole

Schipor, Valerian A. Energie și sănătate prin vitamine, săruri minerale, enzime și antioxidanți / Valerian A. Schipor. – Iași : Polirom, 2001. – 168 p.

Lucrarea de față constituie un mijloc cât mai eficient în privința cunoașterii și utilizării, în alimentație, a unor substanțe foarte importante în asigurarea unei funcționări normale a organismului uman și, încă prea puțin cunoscute și avute în vedere de marea masă a populației. Din această categorie fac parte vitaminele, sărurile minerale, enzimele și antioxidanții, principii alimentare cunoscute sub numele de biocatalizatori sau micronutrienți. Dintre acești nutrienți sau trofine, mai cunoscute, dar încă nu îndeajuns, sunt vitaminele și sărurile minerale, cu toate că și celelalte sunt cel puțin la fel de importante, chiar indispensabile bunei funcționări a organismului.

Ce exigențe presupune o alimentație sănătoasă? Ce produse trebuie să consumăm pentru o mai bună funcționare a organismului? Această carte răspunde la întrebări evidențiind principiile alimentare care influențează în mod esențial starea de sănătate a corpului. Un manual foarte practic la care putem apela ori de cîte ori vrem să estimăm reacțiile propriului corp la consumul unui produs sau altul!

https://www.librarie.net/p/16797/energie-si-sanatate-prin-vitamine-saruri-minerale-enzime-si-antioxidanti

Bojor, Ovidiu. Sănătate prin remedii naturale / Ovidiu Bujor, Catrinel Perianu. – Iași : Polirom, 2011. – 290 p.

Această carte ne oferă recomandări pentru o viață sănătoasă fizică, mentală și spirituală. Deoarece, în prezent, marele public este derutat de recomandări aberante, cum ar alimentația după grupele sanguine, după horoscop sau după anumite concepte religioase, extremiste. Ca urmare a evoluției, suntem omnivori. Prin urmare, avem nevoie de proteine animale de calitate, de glucide nerafinate și de grăsimi naturale, au dublu rafinate. La toate acestea se adaugă darurile regnului vegetal : cereale, legume, fructe, semințe, care, după cum ne furnizează : factori biotici, vitamine, enzime, săruri minerale, microelemente.

Important este ca, sub aspect alimentar, să păstrăm un echilibru stabil. În ceea ce privește stilul de viață, e necesar să respectăm și ceasul nostru biologic : opt ore de muncă activă, opt ore de odihnă activă și opt ore de somn. Important e să nu facem din excepții o regulă de viață.

https://litera.md/sanatate-prin-remedii-naturale-338663

Sainte – Breuves, Xael de. Fructele și legumele, izvor de sănătate / Xael de Sainte-Breuves. – Iași : Polirom, 2001. – 200 p.

Din vechimi omul a găsit în natură toate materiile vegetale și minerale de care are nevoie pentru a-și menține sănătatea și frumusețea. De-a lungul a milioane de ani, virtuțile terapeutice ale plantelor au fost experimentate, iar proprietățile lor extraordinare s-au transmis din generație în generație, la început prin viu grai, apoi ți în scris. Astăzi, medicina modernă continuă să se slujească de calitățile nemaipomenite ale plantelor, întocmai după cum o făceau și cei din vechime. Este foarte important ca medicii să cunoască virtuțile plantelor și să nu utilizeze un arsenal de produse de sinteză decât în cazurile în care remediile naturiste ar fi ineficiente. Astfel, vor fi evitate mule neplăceri și suferințe, chiar cheltuieli greu de suportat. Plantele rămân cel mai bun remediu naturist.

Plantele, ale căror virtuți terapeutice sunt cunoscute de secole, rămân cel mai bun remediu naturist. Datorită bogăției de vitamine pe care le au, legumele și fructele joacă un rol esențial în combaterea diferitor afecțiuni. În comparație cu produsele chimice de sinteză, remediile bazate pe plante prezintă imensul avantaj de a nu genera efecte secundare. Acest ghid practic, ne ajută să ne menținem sau să ne redobândim sănătatea. Ea conține numeroase rețete și sfaturi utile.

https://www.targulcartii.ro/xael-de-sainte-breuves/fructele-si-legumele-izvor-de-sanatate-polirom-2001-1612712

Crețu, Larisa. Plante alimentare / Larisa Crețu. – Chișinău.: Arc, 2005. – 320 p.

Omul întotdeauna a folosit plantele ca alimente și ca medicamente. Plantele alimentare nu au încetat niciodată să fie studiate și utilizate. Ele au anumite proprietăți terapeutice sau preventive pe care le manifestă în tratamentul unor afecțiuni. Substanțele curative, aflate în flori, legume, semințe, fructe, rădăcini sau arbori, prezintă un interes deosebit de mare. În lucrare sunt prezentate 153 de plante alimentare. Fiecare plantă este descrisă, iar speciile sunt în trei limbi – română, rusă și latină.

Descrierea plantelor este însoțită de indicații privind cultura, modul de utilizare, componența chimică, acțiunea asupra organismului. Cititorul va găsi în lucrare lămâiul, ananasul, bananul, smochinul, ceaiul, curmalul, portocalul, precum și unele specii spontane aromatice și medicinale, care tind să intre în cultura horticolă și cea floricolă, cum at fi anghinarea, măceșul, tarhonul, urzica. Cititorul trebuie să fie convins că fiecare loc de pământ își are legumele, fructele și cerealele sale, înfrățite cu omul născut în zona respectivă. Cartea reprezintă o sursă de informare pentru un cerc larg de cititori, fiind totodată și un model de manual de educație sanitară.

https://www.bestseller.md/plantele-alimentare-care-ne-apara-sanatatea-larisa-cretu.html

Realizat de Doina Spătaru

Șef-sector

Vargas Llosa, Mario – prozator, dramaturg, eseist – 85 ani de la naștere

Mario Vargas Llosa  născut pe 28 martie Peru – este unul dintre cei mai cunoscuți scriitori  din Peru. Este de asemenea unul din cei mai importanți romancieri și eseiști născuți în  America Latină. A obținut Premiul Nobel pentru Literatură  (2010) pentru „cartografierea structurilor puterii și imaginile sale tranșante ale rezistenței, revoltei și înfrângerii individului”.

A  obținut apoi un doctorat în filozofie și litere la „Universitatea Complutense” din Madrid în 1959. Între timp, se stabilește pentru o perioadă în Franța unde lucrează ca profesor de spaniolă și ziarist. Călătorește, predă la universități din America și Europa, devine un scriitor celebru prin forța epică, luciditatea și ironia sa.

După o tinerețe în care se apropie de comunism, la maturitate ia distanță față de Fidel Castro, ba chiar îl acuză pe Gabriel Garcia Marquez, odinioară prieten, de servilism față de regimul castrist.

Aici puteți citi mai mult din viața și opera scriitorului. https://ro.wikipedia.org/wiki/Mario_Vargas_Llosa

Vă propun spre lectură următoarele cărți din creația lui literară.

Vargas Llosa, Mario. Elogiu mamei vitrege / Mario Vargas Llosa. – București : Humanitas, 2003. – 130 p.

Elogiu mamei vitrege este, probabil, cel mai rafinat roman erotic contemporan. Și, în același timp, o usturătoare lecție de viața, dincolo de binele și de răul moraliștilor.

Romanul este o pledoarie pentru artă în general, cea erotică în special. Llosa inovează explicând întâmplările din triunghiul amoros prin realizarea unei paralele între acestea și personajele dintr-o serie de tablouri foarte cunoscute. Data viitoare când vom merge într-un muzeu, cu astfel de explicații, vom privi aceste tablouri (poate și altele) cu alți ochi, conștienți că personajele, natura, ambianța au o însemnătate profundă și ascund, poate, fapte reale, istorie, viață.” Elogiu mamei vitrege” este un excelent roman erotic, dar și o lecție frumoasă despre diferitele modalități în care putem privi și înțelege arta.

https://humanitas.ro/humanitas/carte/elogiu-mamei-vitrege-0

Vargas Llosa, Mario. Băieții și alte povestiri / Mario Vargas Llosa. – București : Humanitas, 2013. – 170 p.

Șefii, primul dintre cele două volume cuprinse în Băieții și alte povestiri, a fost publicat pentru întâia oara in urma cu 50 de ani, marcând debutul oficial ca prozator al lui Mario Vargas Llosa. Realismul lucid al acestor șase povestiri, lipsit de inflexiuni mitologice, anunță o perspectivă aparte în contextul literaturii sud-americane, identificați adesea cu realismul de tip magic. Povestirea Băieții, scrisă un deceniu mai târziu, e un punct de cotitura: violenta e aici mai insidioasă și nu mai ține atât de un tacit „cod“ al onoarei si al machismului, ca in povestirile si romanele de pana in 1967, cat, mai degrabă, de însăși regula jocului. „Șefii este prima mea carte și în ea apar câteva din multele povestiri scrise când eram adolescent și student. Era un concurs de povestiri la Barcelona, Leopoldo Alas, cu un premiu destul de modest, și, cum îmi doream sa public, am participat, fără prea mari speranțe, însă am fost premiat. Zece ani mai târziu am scris Băieții. Subiectul îmi dădea târcoale de când citisem, într-un ziar, că un câine a emasculat un nou-născut, într-un sătuc din Anzi.

https://librarius.md/ro/book/001100-baietii-si-alte-povestiri

Vargas Llosa, Mario. Mătușa Julia și condeierul / Mario Vargas Llosa. – București : Humanitas, 2011. – 367 p.

Panamericana, un tânăr redactor de ştiri temperează gustul pentru catastrofe al colaboratorului său şi se îndrăgosteşte de o mătuşă prin alianţă, Julia. El are 18 ani, e student la Drept şi scrie scenarii care ajung la coş. Ea are 32 de ani, e boliviană şi proaspăt divorţată. Pe măsură ce avalanşa radionovelelor scapă de sub controlul fanaticului condeier, viaţa tânărului Mario şi cea a mătuşii sale Julia scapă de sub controlul familiei. Cu un umor la fel de năvalnic, Vargas Llosa îşi transferă elemente autobiografice ale relaţiei cu propria sa mătuşă, Julia Urquidi Illanes, într-un roman sa­vuros şi năvalnic, lipsit de prejudecăţi inutile.

https://www.elefant.md/matusa-julia-si-condeierul_805c667e-b007-451a-b5fc-8a5f121891c8

Vargas Llosa, Mario. Rătăcirile fetei nesăbuite / Mario Vargas Llosa. – București : Humanitas, 2011. – 338 p.

În vara anului 1950, Ricardo Somocurcio trece de la pantaloni scurți la pantaloni lungi. Petrecerile se țin lanț în cartierul Miraflores din Lima, iar viața este trăită în ritm de mambo. Până când Ricardo se îndrăgostește de Lily. Pentru totdeauna. O pierde și o regăsește, mereu sub un alt nume, în scenarii variate: Lima burgheza, apoi Parisul revoluționar al anilor 60, Londra hippy din 70, Japonia modernă. El este băiatul bun, care visează să trăiască la Paris și crede că întâlnirile lor țin de destin. Ea este fata rea, o aventurieră calculată, care crede că întâlnirile lor țin doar de hazard. Un roman despre bucuria și caznele unei iubiri clandestine urmărite de-a lungul a patru decenii, pe trei continente. Dar și o cronică a lumii postbelice care, asemenea fetei nesăbuite, a avut nevoie de mult timp pentru a-și recăpăta inocența și pentru a învăța să iubească.

https://www.elefant.md/ratacirile-fetei-nesabuite_45a971a2-4197-4248-a727-6c06c23c92cd

Vargas Llosa, Mario. Orașul și câinii / Mario Vargas Llosa. – București : Humanitas, 2017. – 368 p.

Orașul și câinii e un roman despre adolescență și despre violența unei lumi în care numai cei duri reușesc. Personajele, tineri peruani din toate straturile societății, evoluează între zidurile unui colegiu militar asemenea celui în care a învățat timp de doi ani și Vargas Llosa. „Câinii” (bobocii din primul an) sunt continuu agresați și umiliți de elevii mai mari, care le demonstrează că a fi bărbat înseamnă să te impui prin forță în fața celui mai slab.   O carte despre ostilitate, violență și dramele adolescenței, scrisă de unul dintre cei mai mari autori contemporani.

Apariția, în 1963, a romanului Orașul și câinii îi aduce lui Mario Vargas Llosa o rapidă consacrare internațională: cartea e tradusă imediat în 20 de limbi, pentru ca apoi să fie ecranizată.
Este momentul în care începe spectaculoasa carieră literară a scriitorului peruan, același care în 1990 avea să candideze la președinția țării sale.

https://booknation.ro/carti/carte.php?product_id=13124990

Realizat de Doina Spătaru

Șef sector

Povestea unui mistic vis postum

Acum 115 ani se naște  la Brătușeni o  viitoare scriitoare, un capitol modest din istoria literaturii române, dar cu o rezonanță națională.  E demnă de a face parte din categoria femeilor cu o creație care ar putea face față oricăror antologii sau enciclopedii fenomenale. Este vorba de Elizabeta Eliade, cea care are o biografie impresionantă și apare în literatură cu numele, mai întâi, El. Dolënga-Eliad, iar mai apoi își ia altul – Lotis Dolënga.

Dincolo de această informație care ne dezvăluie sumar proveniența numelui literar, descoperim un arbore genealogic impresionant, de care aflăm de la ilustrul cercetător, Gheorghe Bezviconi, care, în revista „Din trecutul nostru”, nr. 2, 1933, dedică un capitol întreg familiei Șișco.  În centrul atenției este tatăl  scriitoarei – Iosif Cezarievici Șișco. El își trage rădăcinile  din Lituania, un boier, proprietar al castelului Szysko ( Șișco), care este poreclit de polonezi Dolënga. Are o istorie incredibil de interesantă, cu un parcurs cu transformări de identitate, de la păgân la creștin, cu strămoși care au luat parte la Cruciada I din anul 1096, cei care erau înscriși printre neamurile senatoriale, dar și soția lui, Clepsidra Lucașevici, sora unui vestit revoluționar polonez, Isidor Lucașevici, ucis de ruși în 1863 etc.  Tatăl său a sosit în Basarabia pe când avea 6 ani. A fost adus la vestitul pension al pastorului Faltin. Mai târziu își face studiile la un liceu militar, iar serviciul militar îl face în Chișinău, după care se căsătorește cu Eliza Kuzminski. Tinerii căsătoriți se așează cu traiul la Brătușeni, la moșia Anei Kuzminski și, împreună, au reușit să realizeze multe lucruri frumoase: o biserică, 2 școli, un spital. 

Această frumoasă doamnă  este o filă dintr-un arbore genealogic impresionant. Este școlită în Franța, în România și, într-un final, alege drept obiect de studiu – istoria. Și-a legat destinul de orașul Bălți, unde a fost profesoară de l. franceză.

Pe acele vremuri, scriitoarea Irina Stavschi o caracterizează ca pe „O doamnă frumoasă, cu trăsături fine, cu ochi alungiți, plini de gânduri și taine. Ținută distinctă, denotând noblețe, încălzită parcă de grația-i firească, plină feminitate”- Curierul de seară, 4 martie, 1989.

            Draga noastră eroină este una din puținele scriitoare basarabene care se poate lăuda cu opera sa editată în mai multe limbi: română, franceză și rusă. A colaborat cu mai multe reviste: Poetul, Moldova de la Nistru, Flori de stepă, Bugeacul, Viața Basarabiei, L’Independence roumaine, La Roumanie ș.a.  A început să scrie de la 12 ani și a lăsat o întreagă comoară pentru literatura română. La 24 de ani a publicat în franceză volumele: Le luth brise, L’idylle d’un poete, A l’Inconnu. În 1937 publică deja mai multe versuri în volumele: Simfonia amurgului, Petale de crizanteme, urmând anul 1940 cu Cartea ultimelor vise, Picături de tristețe, 1941 cu Slove de jar, Simfonia amurgului, ed. II și 1942 cu Flori albastre și Lotusul alb – o tragedie în versuri.

 O parte importantă din creația ei sunt romanele: În ghearele vulturului, Lacul himerelor, Cei de prisos și Cetatea lui Arald, primul publicat și în l. franceză. Romanul Завитки хризантем, Наркозы и Астрал, Золотая сказка ș.a. au fost editate în l. rusă.

Lotis Dolënga  a construit în poeziile sale o punte de sinceritate între sufletul ei ascuns și scriitoarea cunoscută  în societate. Era poeta care descoperea poezia acolo unde nimeni nu se aștepta. Imaginile ei sunt ușor descifrabile, picturale și legănate de vraja unei armonii lingvistice seducătoare.

În afundiș de cer plutește luna

Rotund și preistoric submarin

Un plop îți acordează-n taină struna

Și prohodește moartea unui crin

Tristeți nelămurite se ridică

În dornice spirale de parfum

Când crinii încearcă să mai zică

Poveste unui mistic vis postum

Versuri publicate în revista cu nr. 11-12, 1940 „Viața Basarabiei” din poemul „Tristețe”

Lotis Dolënga este profund afectată de războiul al doilea mondial și reacționează adecvat la răpirea Basarabiei. Așterne pe hârtie doina pribegiei, adică a umblatului prin străini, a rătăcirii nu numai a ființelor ce au purces de-acasă în căutarea unui trai mai bun, încercând să înfrunte jocul dur al destinului, ajuns sub ciubota bolșevică. Intuiția poetică merge mai departe, lunecă pe panta războiului, căutând soluții pentru viitor în bătălia de arme și scrie un poem cu titlul „Glas de tun”, care este publicată în nr. 2-3, 1941 al revistei „Viața Basarabiei”.

În zilele de groază, când omul pigmentează

Apusul roșiatic al vechilor culturi

Pământul crud și sadic mereu se ospătează

Și soarbe sânge proaspăt cu mii și mii de guri

El crește generații, dar le înghite toate

Când moartea le vânează cu gesturi de hingher

În haina prăfuită și roasă pe la coate

Stă pacea surghiunită pe-o laiță de cer

Un vânt de nimicire a posedat furtuna

Și-a fecundat-o, caldă, pe-un pat de leșuri reci,

Iar pruncul lor se joacă cu coasa lui întruna

Și taie-n carne vie adânci și lungi poteci

Cu răzvrătirea morții se luptă Creatorul

Dar omul, iarăși fiară, e surd și orb – nebun!

Îl cheamă-n vânt bătrânii, femeia și ogorul;

Doar zarea le răspunde c-un glas adânc de tun!

Personalitate originală a literaturii interbelice, Lotis Dolënga a lăsat o operă bogată, ce îşi menţine şi astăzi interesul literar, dar care a fost valorificată insuficient. Ca şi necunoscută pentru marele public, în ciuda multor volume publicate, Lotis Dolënga nu poate ieşi nici din „conul de umbră” al criticii, care, deşi îi recunoaşte validitatea estetică, ezită să-i fixeze un loc în contextul epocii.

Cu toate acestea, o încercare de reconstituire a vieţii şi activităţii scriitoarei nu este chiar imposibilă. Atunci când e prezentată în enciclopedii şi dicţionare, informaţia primară despre Lotis Dolёnga e următoarea: Elizabeta Eliade s-a născut la 10 septembrie, la Brătuşeni, judeţul Bălţi. A adoptat numele literar Lotis Dolёnga. A mai semnat – El. Dolёnga-Eliad (v. Svonuri, 1937). A decedat la Bucureşti, în anul 1961.

 Dincolo însă de această informaţie sumară, rămâne intact un imens strat informaţional, care nu numai că ne dezvăluie amănunte despre viaţa şi activitatea scriitoarei, dar ne decodifică şi provenienţa numelui literar, descoperind un arbore genealogic de-a dreptul original.

„Fosta membră a Societății Scriitorilor Basarabeni se stinge din viață la București, uitată nu numai de cititori, ci chiar de foștii săi colegi. Apusul aceste generații a coincis cu dramatica situație când memoria omenească devenise o povară, iar amintirile se prefăcuseră în niște arme invizibile cu o uimitoare forță de distrugere. Unii preferau să-și piardă memoria, alții, pentru păstrarea ei, își puneau viața amanet…”  scrie Iurie Colesnic în cartea „În lumea asta sunt femei”. Și nu degeaba declară autorul că „a opta minune a lumii este Femeia” și iat-o pe Lotis Dolënga – Elizabeta Eliade, una din femeile ce se încadrează în această categorie.

Realizat: L. Canțîr

100 de curiozități și date statistice despre Chișinău

Chișinău este capitala Republicii Moldova. Este un oraș plin de magie ce ascunde mai multe curiozități. Generații întregi și-au adus aportul la dezvoltarea acestuia, astfel încât acum să devină ceea ce este: casa a sute de mii de cetățeni.

Vrei să afli cât mai multe detalii, date statistice și curiozități despre orașul nostru drag?

Mai jos vei găsi 100 de chestii noi despre Chișinău:

Localizare

• Coordonate 47.026859° N, 28.841551° E
• Fus Orar GMT +02:00
• Chișinău este situat la altitudinea de 85m deasupra nivelului mării.
• Chișinău se află la o distanță de 448 km de București (România) și 471 km de Kiev (Ucraina), capitale ale statelor vecine.
• Oraşul Chişinău este situat pe şapte coline situate în forma unui cerc. Pe cea mai înaltă colină se află sectorul Ciocana. Cel mai jos punct este centrul oraşului, locul constituirii oraşului Chişinău, în preajma râului Bâc, str. Albișoara.
• Suprafaţa oraşului Chișinău constituie cca 120 km.p., suprafața municipiului cca 635 km.p.

Istoric

• Pentru prima dată denumirea „Chișinău” este datată la 17 iulie 1436
• „Orașul din piatră albă” este sintagma cu care este supranumit Chișinăul. Respectivul supranume provine din abundența clădirilor construite din piatra albă de calcar.
• Chişinăul primeşte statutul de oraş în 1812 (populaţia 7 mii oameni) şi devine centrul administrativ (capitala) al regiunii Basarabia în anul 1818, având 18 mii oameni.
• În cele mai vechi hărţi ale Moldovei, cum este, de exemplu, harta lui Reicherstorf din 1541, Chişinăul nu figurează, pe când în aceste hărţi se regăsesc oraşe precum Orheiul, Tighina, Lăpuşna și Soroca.

Toponime sectoare

• Numele sectorului Botanica vine de la Şcoala de Horticultură fondată la 1842, cu primul parc dendrologic, numit pe acele timpuri „grădină engleză” sau cum îi spuneau locuitorii din preajmă – „grădină botanică”.
• Denumirea sectorului Ciocana provine de la fostul sat Ciocana Nouă, care a fost inclus în circumscripţia Chişinăului abia în anul 1959.
• Sectorul Râşcani a primit denumirea de la antroponimul Râşcanu, numele unor proprietari de pământ, bogați, pe moșiile cărora se află azi sectorul Râşcani.
• Poşta Veche îşi trage numele încă de pe timpurile când acolo se afla un oficiu poştal cu han și crâşmă, unde călătorii se odihneau şi schimbau caii de poştă.

Administrare

• Primul primar al Chişinăului a fost Anghel Nour.
• În istoria sa, municipiul Chișinău a avut 36 de primari, inclusiv mai mulți interimari. Printre cei mai longevivi edili au fost: Carol Schmidt – 26 ani, Dimitrie Lovcinski – 14 ani, Dimitrie Mincu – 13 ani, Serafim Urechean – 11 ani și Dorin Chirtoacă – 10 ani.
• Din punct de vedere administrativ Chișinăul este împărțit în cinci sectoare: Botanica, Buiucani, Centru, Ciocana și Râșcani.
• Orașul își are simbolistica proprie: stemă, drapel și imn. Drapelul simbolizează trecutul, prezentul şi viitorul comunităţii orăşeneşti.

Populație

• Chișinăul are 825,9 mii de locuitori (anul 2018), densitatea populației – 5.514 loc./1 km.p.
• Chişinăul ocupă locul 47 din cele 100 de oraşe mari din Europa.
• În prezent Chișinăul este al doilea oraș ca mărime a populației în limitele spațiului etnic Românesc, cedând întâietatea doar Bucureștiului.
• În 1772 în cele 114 gospodării înregistrate, pe lângă românii moldoveni băștinași, în Chișinău mai erau așezate deja 10 familii de armeni, 3 de”sârbi și jidovi”, 3 de țigani și o familie a unui grec; nici un rus și nici un ucrainean.
• Cea mai veche comunitate din Chişinău este comunitatea armenilor.

Arhitectură, edificii, locuri

• Arcul de Triumf din Chişinău ocupă locul 5 printre cele mai frumoase Arce de Triumf, conform ratingului revistei „Aeroflot Premium”
• Arcul de Triumf din bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfînt a fost ridicat în cinstea armatei ruse care a învins turcii în 1812. Acesta are o înălțime de 13 metri.
• Prima clădire construită pe actualul bd. Ștefan cel Mare din Chișinău a fost Seminarul Teologic, ctitorit de mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni în 1813.
• Actualul sediu al Guvernului Republicii Moldova a fost construit pe locul în care se afla cândva Mitropolia.
• Grădina Zoologică, deschisă la 9 mai 1978, este unică în țara noastră și cuprinde peste 1000 de animale de diferite specii de pe toate continentele.
• Gara de trenuri din mun. Chișinău reprezintă o construcție proiectată de arhitectul L. Ciuprin și construită în anul 1948.
• Pe locul McDonald’s-ului de azi, cu 100 de ani în urmă era hotelul „Bristol”.
• Clădirea Muzeului de Arheologie și Etnografie al Academiei de Științe a Republicii Moldova („Casa Iamusevschi”) este construită la sfârșitul secolului XIX, din piatră și parțial tencuită.
• Aeroportul internațional Chișinău a fost construit în 1960. În anul 2017 aeroportul a deservit 2.744.653 de pasageri.
• Gara feroviară a fost construită spre sfârșitul anilor 1870, după planul arhitectural al lui Ghenrih Lonski. Primul tren a sosit la gara Chișinău pe 15 august 1871.
• “Porțile Orașului” au fost construite la sfârșitul anilor 1970 – începutul anilor 1980 – un ansamblu de blocuri de beton armat, cel mai mare având 24 etaje și o înălțime de circa 70 metri.
• Blocul locativ „Romanița”, are o înălțime de 73 metri, 22 de etaje și 165 de apartamente.
• Circul de Stat din Chișinău a fost construit în anul 1981. La 25 aprilie 1982, în cinstea celei de-a 60-a aniversări a URSS, circul a găzduit primul său program.
• La periferia Chișinăului, în sectorul Râșcani, activează Mina din Chișinău, înființată în 1969 ce se întinde pe o distanță de 3 km și ajunge până în zona beciurilor de la Cricova.
• Chișinăul dispune de un traseu de motocros. În 1969 aici a avut loc Campionatul Mondial de Motocross. 

Învățământ și cultură

• Prima bibliotecă publică orăşenească a fost deschisă în anul 1832.
• Prima instituţie de învăţământ superior din Basarabia a fost Учительский институт (1915), din Moldova – Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, deschisă la Chișinău în anul 1940.
• În Chișinău se regăsesc 149 de școli de învățământ primar şi secundar general (gimnazii și licee).
• Instituții de învățământ profesional tehnic secundar și postsecundar –  29 de edificii.
• Universități – 25
• Biblioteci publice – 49
• Case de cultură  – 25
• Teatre (profesionale) – 17
• 543 de construcții sportive (Stadioane, săli sportive, bazine de înot etc.)
• Muzee (inclusiv filiale) – 12, care au avut peste 335 mii vizitatori în anul 2017

Locuințe

• Numărul total de apartamente 292,9 mii; dintre care cu o cameră 61,6 mii, cu 2 camere 117,9 mii, cu 3 camere și mai multe – 113,4 mii.
• Fondul locativ (case, apartamente) – suprafața totală 20 079 m2, ceea ce înseamnă în medie 24,4m2 pentru un locuitor.
• Mărimea medie a unei locuinţe are o suprafaţă totală 65,5m2, fără a se lua în calcul numărul camerelor din cămine.
• Din totalul de locuințe sunt dotate cu comodități: sistem propriu / autonom de încălzire au doar 21% din toate locuințele, 66,4 % au încălzire centralizată, 100,0 % iluminare electrică, 96% apeduct și canalizare, 89,8% grup sanitar în interiorul locuinţei.
• Lungimea apeductelor şi reţelelor de alimentare cu apă constituie 1 982,3 km, iar lungimea reţelelor de canalizare – 1124,0 km.

Ești îndrăgostit de Chișinău? Vezi ce apartamente de vânzare sunt disponibile la moment. Cumpărăți o locuință perfectă pentru tine și familia ta!

Economie

• Numărul agenţilor economici în Chișinău la data de 01.01.2018 constituie 106,8 mii.
• Municipiul Chișinău generează aproximativ 60% din PIB-ul Moldovei!
• În Chișinău se regăsesc 9 458 de unități de comerț dintre care 9 centre comerciale mari: Grand Hall, Zity Mall, Shopping MallDova, Alfa City Shopping Mall, Atrium Soiuz, JUMBO, Maraton, PanCom, Magazinul Universal Central (UNIC).
• Chișinău are acorduri de înfrățire cu 18 orașe din lume, primul fiind Grenoble, Franța (ianuarie 1977).
• Chişinăul ocupă locul 16 în lume în ceea ce privește viteza internetului cu 21,02 Mbps.
• Chișinăul folosește apă potabilă în proporție de 20% din apele subterane și 80% din râul Nistru.
• În perioada sovietică, la Chișinău se producea hrana pentru cosmonauți: 20 tipuri de sucuri, 15 tipuri de batonașe din fructe cu diferite arome, pireuri din fructe și legume.

Străzi și transport

• La moment, Chișinăul are aproximativ 900 de bulevarde, străzi, stradele ce au o lungime totală 1 031,3 km.
• Cea mai scurtă stradă din Chișinău este str. Valeri Cikalov, sectorul Botanica (41 m), iar cea mai lată – bd. Dacia.
• Cea mai mare arteră din Chișinău – șos. Muncești, are lungimea de peste 13 km.
• Dacă s-ar decide parcurgerea tuturor străzilor cu o viteză regulamentară de 50 de km/h, ar fi necesare 13 ore şi 44 de minute de şofat, în condiţia în care nu se va efectua nicio oprire!
• Peste râul Bâc numai în raza municipiului Chișinău se află circa 20 de poduri rutiere, în afară de cele pietonale.
• Primul transport urban a fost tramvaiul tras de cai, apărut în 1878, iar primele tramvaie electrice au apărut în 1912.
• Primele automobile au apărut în proprietatea chişinăuienilor în anii 1908-1910.
• Primul automobil pe care l-au văzut chişinăuienii a fost „Berliet”, adus din Odessa pentru cel mai mare proprietar basarabean Pantelimon Sinadino.
• Primele taxiuri şi autobuze au apărut la Chişinău în anul 1909.
• Prima rută de autobuz  interurbană (marca „Fiat”) a fost stabilită pe şoseaua Chişinău-Costiujeni în 1909.
• Primul tren a ajuns în gara Chişinău la 15 august 1871 din or. Odessa. Călătoria a durat șapte ore.
• Bulevardul central al Capitalei Ștefan cel Mare a avut, de-a lungul istoriei, nu mai puțin de șapte denumiri: strada Millionnaia, Moskovskaia, Aleksandrovskaia, apoi bd. Alexandru cel Bun. Mai târziu a fost împărțit în două tronsoane: primul se numea bd. Alexandru cel Bun, iar cel de-al doilea bd. Regele Carol II. După 1944-1952 s-a numit strada Lenin.

Monumente

• În Chișinău se regăsesc 300 de monumente, busturi și plăci comemorative.
• Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfînt în Grădina Publică a fost instalat la 29 aprilie 1928.
• Cel mai vechi monument din Chişinău este bustul lui Alexandr Puşkin (1885).
• Aleea Clasicilor a fost inaugurată la 29 aprilie 1958, din inițiativa Uniunii Scriitorilor.
• Cel mai înalt monument al Chișinăului este monumentul lui Serghei Lazo – 7,5 m, iar cel mai mic – figurina din bronz a Micului Prinţ din parcul Valea Morilor – 11 cm.

Cimitire

• În Chişinău sunt 11 cimitire municipale: Central “Armenesc”, Sfântul Lazăr “Doina”, Buiucanii Vechi, Evreiesc, Ciocana “Sfânta Treime”, Armeano-Catolic, Ştefan Ciobanu, Sculeni, Băcioii Noi, Petricani.
• Cimitirul Sfântul Lazăr din Chișinău este cimitirul cu cea mai mare suprafaţă din Europa. Potrivit unor estimări, acesta are aproape două milioane de metri pătraţi.

Biserici

• În Chișinău se regăsesc peste 30 de biserici ortodoxe.
• Biserica Măzărache este cea mai veche biserică din Chișinău.
• Clopotului mare din turnul de lângă Catedrală are o greutate de 6400 kg.

Flora și fauna

• Chișinăul este în Top 20 cea mai verde capitală a Europei.
• Cel mai vechi spaţiu verde din Chişinău, dar şi din întreaga Moldovă este Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, amenajată în 1818, și care se întinde pe 7 hа, având 7 intrări.
• Până la cel de-al doilea război mondial, accesul în grădină publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” era doar cu plată.
• La Chişinău, în apropiere de Schinoasa, se află cel mai falnic dintre stejarii ocrotiţi de stat: are diametrul 32 m şi perimetrul de acoperire – 1024 m.p, vârsta 400 ani.
• Scara din parcul Valea Morilor are 213 trepte.
• În suburbia Chişinăului se află rezervorul de apă de la Ghidighici şi 23 de iazuri.
• Lungimea lacului de la Valea Morilor constituie circa 800 m, lăţimea – 400 m, adâncimea – 4 m.
• Cel mai mare parc сa întindere este Valea Trandafirilor, pe locul doi este parcul „La izvor”, pe al treilea – Valea Morilor.
• Gradul de împădurire este de  7,1 % din suprafața totală.
• Prin Chișinău curge rîul Bâc, iar la periferia lui de sud-vest – râul Ișnovăț, afluent de dreapta al Bâcului.
• Pe teritoriul Chișinăului au fost înregistrate 27 specii de mamifere, 75 specii de pasări și 14 specii de reptile și amfibii.

Meteo și fenomene ale naturii

• Cea mai scăzută temperatură în oraş a fost înregistrată la 20 februarie 1954: – 28,9 C. Cea mai înaltă – la 19 iulie 2007: + 39,4 C.
• Iarna durează la Chișinău în medie 78 zile.
• Toamna sosește în jurul datei de 20 septembrie.
• Cel mai mare cutremur care a fost resimțit în Chișinău, cu magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter, s-a produs pe 10 noiembrie 1940. Acesta a făcut 78 de victime și a afectat 2.795 de clădiri (172 distruse). În mediu, în țară au loc de la 50 la 120 de cutremere anual. Cele mai puternice ( 7,5 grade pe scara Richter) se produc o dată la 30-40 ani.

Misiuni Diplomatice și Organizații internaționale

• În Chișinău se regăsesc 39 de ambasade și oficii consulare ale diferitor țări ale lumii.
• De asemenea, aici se regăsesc sediile a peste 30 de organizații internaționale (UNICEF, ONU, OSCE, PEACE CORPS, USAID etc.)

Creat de Doina Spătaru

”Scriitoarea și prozatoarea Claudia Partole – 65 ani de la naștere”.

Claudia Partole (n. 14 iunie 1955, Cotova, raionul Drochia, RSS Moldovenească , URSS) este o poetă, eseistă, prozatoare, autoare de piese și jurnalistă din Republica Moldova.  În 1977 a absolvit secția ziaristică a Facultății de Filologie de la Universitatea de Stat din Moldova.

în prezent este redactor-șef al revistei „Univers muzical”.  În anul 1993 devine membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova, iar în anul 2000 – a Uniunii Scriitorilor din România. Este și membră a Uniunii Jurnaliștilor din Republica Moldova. Distincții:  Premiul „Cartea pentru copii” în cadrul Salonului Internațional de Carte (ediția a XXII-a, 2013, Chișinău, pentru cartea Copilul din colivie), Medalia „Mihai Eminescu” pentru activitate literară (2010) etc.

Vă propun spre lectură următoarele titluri ale autoarei:

 Cartea scriitoarei Claudia Partole „Rebela” cea rea de bună şi urât de frumoasă” este jurnalul unei adolescente şi, aşa cum cere genul acesta de scriitură, înregistrează confesiuni şi reflecţii ordonate cronologic. Factorul care dă impuls însemnărilor zilnice ale unei fete de 15 ani este revolta. Gesturile de frondă sunt, în genere, specifice vârstei, iar în cazul dat autoarea urmăreşte reacţiile unei minore, a cărei părinţi divorţează. Proza „Rebela” va putea fi valorificată din mai multe perspective, deopotrivă de eficient de către elevi, cadre didactice şi părinţi. Pe de o parte, se va pătrunde în cele mai intime reflecţii ale unei adolescente, care a devenit martoră a certurilor zilnice ale părinţilor săi.

Partole, Claudia. Rebela. / Claudia Partole. – Chișinău : Prut Internațional, 2018. – 128 p. :

ISBN 978-9975-54-394-1

 Cartea cuprinde o serie de proze, povestiri din viața și experiențele autoarei, fie din viața  apropiaților autoarei. Prozele incluse în volum sunt meditaţii lirice despre iubiri neîmplinite, singurătate, trădare, moarte sau povestiri confesive despre dramele umane din viaţa de zi cu zi. Scrierile Claudiei Partole sunt expresia căutării adevărului despre eul profund, uneori frustrat şi măcinat de temeri, ascunzându-şi obsesiile şi disimulându-şi dorinţele, alteori cochet şi plin de viaţă, zâmbind până şi vântului.

Partole, Claudia. Ultima amantă. / Claudia Partole. – Chișinău : ARC , 2011. – 136 p.:

ISBN 978-9975-61-658-4

 Este o carte care vrăjește, din primele rânduri. Îți captează atenția și te intrigă tot mai mult cu fiecare pagină. Această carte atinge o temă dureroasă și anume plecarea părinților peste hotare. Autoarea scrie despre greutățile prin care au fost și încă sunt nevoiți să treacă, cei care au emigrat. Claudia Partole a împărtășit aceea soartă și scrie despre toate nu din auzite.  Le-a trăit pe propria piele.

Partole, Claudia. Totentaz sau Viața unei nopți. / Claudia Partole. – Chișinău : ,,Pontos” , 2011. – 208p.:

ISBN 978-9975-51-212-1

Cartea „Dumnezeu vine la mare”, cuprinde o serie de poezii pentru copii. În carte, copiii pot găsi mici poezii despre animale și care este rolul lor la menajerie.

Partole, Claudia. Dumnezeu vine la mare. / Claudia Partole – Timișoara : Editura Augusta; Artpress; 2005

ISBN 973-695-158-8

”Cu ochi de copil mă uit la cea care sunt. Mă minunez, mă întristez uneori, dar mă şi bucur. Că sunt…

Dacă n-aş fi, s-ar pierde Copilăria mea, îngerul meu păzitor, în această lume grăbită…

Cea care sunt, se uită cu ochi de matur la cea care eram altădată. Se cruceşte, se mai şi supără, dar e atât de bucuroasă că… Am fost!

Dacă nu eram, aşa cum eram, s-ar putea să nu fiu precum sunt!

Acum, Copilăria mi-e îngerul păzitor fără de care aş fi singură şi străină Lumii…”– Claudia Partole

Partole, Claudia. Când eram înger. / Claudia Partole. – Chișinău : ,,Pontos” , 2013. – 152p.:

ISBN 978-9975-51-425-5

A realizat : Cebotărean Diana

9 mai – Ziua Europei

Ziua Europei, rămasă în istorie și sub numele de „Ziua Schuman”, este marcată în fiecare an, la data de 9 mai, când sunt sărbătorite și Ziua Independenţei României, dar și Ziua Victoriei aliaţilor în cel de-al Doilea Război Mondial. Anul acesta, din cauza pandemiei de COVID-19, Ziua Europei va fi sărbătorită online.Ziua Consiliului Europei reflectă propria înființare în 1949, în timp ce Uniunea Europeană celebrează data propunerii înființării CECO în 1951. Ziua Europei este unul dintre simbolurile europene menite să promoveze unitatea în rândul europenilor.

Această expoziție virtuală este o încercare de a vă cunoaşte şi familiariza cu documentele deţinute de biblioteca ”Ștefan cel Mare” la acest subiect, pentru a vă lărgi orizontul de cunoaştere, dragi utilizatori.

Rogowski, Ralf. Forma noii Europe / Ralf Rogowski, Charles Turner ; trad. : Dragoş Rusu. – Ch. : Cartier, 2009. – 220 p.

Uniunea Europeană şi identitatea europeană erau până de curând, subiectele diferitelor categorii de burse şi de cercetare. Odată cu intrarea membrilor central ­ şi est-europeni în UE, a devenit clar faptul că viitorul ei este legat de de viitorul identităţii europene. Cartea mai argumentează faptul că viitoarea formă a Europei va rezulta din interacţiunea dintre sferele sociale din cadrul Europei.  

Radu de Hohenzollern-Veringen, principe. Europa din noi : Regalitatea şi democraţia-spectacol / Radu Principe de Hohenzollern-Veringen. – Iaşi : Polirom, 2005. – 237 p.

 

Volumul este o cădere în narcisistul nărav de a publica propriile conferinţe. Aşadar, este o culegere de conferinţe şi articole, care după părerea autorului, sunt suficient de bune pentru a fi cuprinse într-o carte şi care reflectă regalitatea şi democraţia-spectacol. Este o carte care merită citită şi vă îndemn să o faceţi! 

Suvorov, Victor. Spărgătorul de gheaţă : Cine a declanşat al doilea război mondial? [mărturia unui spion condamnat la moarte] / Victor Suvorov ; trad. ; Radu Părpăuţă. -Iaşi : Polirom, 1995. – 295 p. – (Hexagon)

Cartea include informaţii despre nenumăratele documente la care unul dintre agenţii de frunte al GRU (spionajul militar sovietic) a avut acces, mărturiile combatanţilo, analiza minuţioasă a desfăşurării de luptă, a tehnicii militare utilizate şi a pregătirilor din spatele frontului, totul vine să confirme presupunerea lui Victor Suvorov privind adevăratul instigator al celui de al doilea război mondial.

Procesul politic în Uniunea Europeană / resp. de ed. : Helen Wallace, William Wallace ; trad. : Genoveva Bolea. -­ Ed. a IV-a. -­ Ch. : Arc, 2003. ­-660 p.

Uniunea Europeană este cu certitudine cel mai important agent al schimbării în guvernarea şi procesul de elaborare a politicilor din Europa. În cadrul volumului prezent este schiţat cadrul larg al procesului politic al UE şi instituţiile prin intermediul cărora acesta este pus în aplicare, constă dintr-o serie de studii de caz, care acoperă multe din domeniile politice în care dimensiunea UE este semnificativă şi pune la dispoziţie unele concluzii asupra caracterului procesului şi a direcţiilor în care evoluează acestea.

Statele Unite, mare putere europeană / Caterine Durandin. -­ Ch. : Cartier, 2007. – 336 p.

Criza care a afectat relaţiile intra-europene şi dialogul transatlantic şi care persistă în anii prezenţi, ne îndeamnă să ne punem întrebări asupra unui context de actualitate geopolitică şi pe termen mai lung, de solidaritate ideologică sau de îndepărtare şi de ruptură între Europa şi Statele Unite, odată cu sfârşitul războiului rece.Am putea argumenta că aceste dificultăţi reprezintă problema europenilor şi nu ar trebui să intervină în articularea relaţiilor dintre Europa şi Statele Unite, dar în realitate interferenţele se manifestă din plin…. Cu ce, veţi afla citind această carte.

Bărbulescu Gheorghe, Iordan. Noua Europă : Identitate și model european / Gheorghe , Bărbulescu Iordan. – București : Polirom, 2015. – 624 p.

In perioada 2000-2015, Uniunea Europeana a intrat intr-o noua etapa semnificativa a devenirii sale, comparabila cu inceputurile Comunitatilor Europene din anii 1950 si cu trecerea de la comunitati economice la uniune politica din 1992. Iordan Gheorghe Barbulescu arata cum Europa s-a transformat dupa un model social-liberal, centrat pe individ, pace, cooperare, dialog si negociere. Analizind noua identitate europeana, care are la baza, pe de o parte, valorile, democratia si cetatenia UE asociate economiei sociale de piata si, pe de alta parte, federalismul si constitutionalismul, autorul sustine ca aceasta nu va avea ca efect destramarea Uniunii Europene, ci, dimpotriva, consolidarea ei pe plan intern si impunerea ei la nivel international, acestea din urma promovind un model viabil de globalizare regional-continentala. Lucrarea face parte dintr-un ciclu numit Noua Europa, celelalte volume cuprinzind o analiza a constructiei politice europene, a institutiilor si deciziei in UE, a politicilor publice europene si, in fine, un amplu dictionar de concepte europene.

Să înțelegem Uniunea Europeană. – București : Codecs, 2006. – 360 p.

Uniunea Europeană este un actor semnificativ pe scena lumii, schimbând modul de viaţă al europenilor precum şi modul în care restul omenirii percepe Europa. UE este încă puţin înţeleasă, iar mulţi cetăţeni ai săi simt rolul Uniunii în existenţa lor fie confuz, fie ambiguu. Devenită best-seller, cartea lui John McCormick oferă o perspectivă unică şi amplă despre UE, adresându-se tuturor celor care doresc o introducere concisă şi clară asupra Uniunii Europene. Cartea se referă la istoria şi instituţiile UE, la principiile fundamentale ale integrării europene, la impactul UE asupra cetăţeanului şi asupra statelor membre, la evoluţia şi semnificaţiile politicilor europene. „Să înţelegem Uniunea Europeană” este o carte foarte utilă candidaţilor la concursurile organizate de European Personnel Selection Office pentru ocuparea de posturi în instituţiile europene, oferindu-le o viziune coerentă asupra instituţiilor şi politicilor europene, informaţii concrete de interes major, precum şi statistici utile despre UE. John McCormick, cetăţean britanic, este profesor universitar şi coordonatorul Departamentului de Ştiinţe Politice al Universităţii Indiana, Indianapolis, SUA.

Capitalele Europei. De la Amsterdam la Zagreb. – Chișinău : 2015, Litera. – 240 p.

Capitalele Europei au la fel de multe chipuri ca şi continentul însuşi.

Leagănele civilizaţiei noastre s-au aflat cândva la Atena şi la Roma, iar sublimele vestigii ale Antichităţii pot fi încă admirate în capitala Greciei, respectiv a Italiei. Parisul şi Londra impresionează cu gloria şi bogăţia străvechilor regate şi puteri coloniale, dar şi cu viaţa trepidantă de azi.

Ce au în comun nişte oraşe atât de diferite ca Berlin şi Madrid? Ele sunt capitale relativ tinere care atrag vizitatori din toată lumea cu incitanta lor viaţă de noapte. În plus, ca multe alte capitale, ambele se pot lăuda cu muzee şi colecţii de artă de renume internaţional.

Praga, una dintre metropolele cu cea mai mare încărcătură istorică din Europa Centrală, odinioară era numită „Oraşul de Aur“ şi stră- luceşte şi azi graţie marilor sale bogăţii arhitectonice. În Viena şi Budapesta, poți retrăi farmecul maiestuos al fostului Imperiu Austro-Ungar, care stăpânea cândva jumătate din Europa.

Metropola Suediei, Stockholm, se întinde pe mai multe insule din Marea Baltică, în vreme ce capitala Maltei, Valetta, se ridică dintre valurile albastre ale Mediteranei, dincolo de zidurile puternice ale fortificaţiilor din vremea cruciadelor.

Dincolo de ţărmul Adriaticii, în Peninsula Balcanică, oraşe precum Skopje şi Podgorica au ajuns la rang de capitală abia după destrămarea fostei Iugoslavii. Chişinău – capitala Republicii Moldova – sau Tirana – capitala cândva izolatei Albanii – îşi revendică astăzi locul cuvenit între capitalele Europei.

Aceste capitale cu extraordinar de multe faţete reflectă diversitatea culturală şi geografică a Europei, având o istorie care nu a fost scutită de evenimente dramatice.

Creată de : Doina Spătaru