Arhive

15 ani de activitate a Bibliotecii „Ștefan cel Mare”

În toamna anului 2019 biblioteca „Ștefan cel Mare” a împlinit 15 ani de activitate. Aniversarea a fost celebrată la 12-13 noiembrie în incinta biblioteci de pe bl. Decebal  91. Evenimentul s-a desfășurat cu Genericul „Descoperă-ți, dezvoltă-ți și folosește-ți punctele forte!”.

În cadrul evenimentului au participat: consilierul Președintelui în domeniul educației, culturii și cercetării,  Corneliu Popovici, oaspeții de onoare din România – managerul Bibliotecii Județene „Duiliu Zamfirescu” Vrancea din Focşani, dna Oana-Raluca Boian și scriitorul Adrian Ţiglea, pretorul sectorului Botanica, Boris Prepeliță scriitorii – dnii Ion Găină, Ștefan Sofronovici, Ianoș Țurcanu, Vitalie Răileanu, Nicolae Spătaru, Dumitru Crudu, precum mulți voluntari și utilizatori. La deschiderea evenimentului o scurtă retrospectivă despre bibliotecă a prezentat directorul general al Bibliotecii Municipale ”B.P. Hasdeu”, dna Mariana Harjevschi.

Invitații și-au amintit cu nostalgie de anul 2004 când a avut loc deschiderea filialei „Ștefan cel Mare”.  Doamna Lidia Kulikovski, exdirector general al Bibliotecii Municipale ”B.P. Hasdeu” a menționat aportul considerabil al exdirectorului Bibliotecii Județene „Duiliu Zamfirescu” Vrancea din Focşani,  dnaTeodora Fîntînaru, al Consiliului Județean Vrancea în persoana Președintelui dlui  Marian Oprișan, exprimarul municipiului Chișinău – dl Serafim Urecheanu și a Direcției Cultură a Primăriei municipiului Chișinău – dlui Iulian Filip, pentru îcheierea protocolului de colaborare. S-a menționat despre scopul protocolului care a fost onorat cu mare responsabilitate până în prezent de ambele părți. S-a menționat inițiativa diverselor proiecte precum și continuitatea acestora. O binecuvântare pentru chișinăuieni sunt donațiile de carte românească aduse de peste Prut. Colaborarea între aceste biblioteci a devenit ca un sânge comun purtat de același neam românesc.

Doamna Oana-Raluca Boian, manager al bibliotecii Vrâncene precum și scriitorul Adrian Ţiglea au prezentat reușitele colaborării bibliotecilor surori. Au fost menționate proiectele, activitățile profesionale organizate în Chișinău și Focșani. La acest ceas aniversar a fost semnat și protocolul de colaborare pentru următorii 2 ani. Astfel vor continua cu succes proiectele, acțiunile culturale de dezvoltare și implementare a noilor practici internaționale.

Un invitat special a fost și pretorul sectorului Botanica, Boris Prepeliță împreună cu Iacob Cibotaru, arhitect. Cu ajutorul domniilor sale s-a pășit sigur și ferm pe treptele bibliotecii. Susținerea materială a dat posibilitatea să se realizeze cu succes proiectul „Șanse egale pentru toți”. Astfel împreună cu invitații s-a tăiat panglica proiectului realizat recent. Cu bucurie vor beneficia toată comunitatea de treptele și rampa accesibilă pentru mămici și persoane cu nevoi speiale. Le mulțumim că au reușit din multitudinea de proiecte să fie prioritară cartea și biblioteca.

Consilierul Președintelui dl Cornel Popovici, actualmente ministrul educației, culturii și sportului, a oferit un set consistent de cărți, literatură de valoare și necesară publicului larg.

O donație de carte inedită a primit biblioteca și de la scriitorul Ion Găină, autorul imnului bibliotecarului.  Mare a fost surpriza momentului când bibliotecii i-a fost oferită o medalie cu chipul lui  Alexei Mateevici. Preotul-poet şi poetul-preot, care a cântat cu dăruire totală necazurile şi năzuinţele moldovenilor, a elogiat limba moldoveneacă, a scris în competenţă de cauză despre influenţele slavone asupra limbii materne. Cel care a scris fermecătorul poem „Limba noastră”, o excelentă odă închinată limbii, care mai apoi a devenit Imnul Republicii Moldova. Îi mulțumim domnului Ion Găină pentru emoțiile pozitive oferite bibliotecii precum și celor prezenți.

Participarea scriitorilor la eveniment a fost ca o binecuvântare cerească, dăruind multe bucurii sufletești prin versuri și amintiri remarcabile de la începuturile acestei instituți. Aceste amintiri au trecut ca un fir roșu prin memoriile anilor magnifici ai bibliotecii care poartă numele de Ștefan cel Mare”, iar nostalgia timpurilor s-a simțit în ochii tuturor.

O altă categorie importantă pentru bibliotecă sunt voluntarii, cei care sprijină comunitatea sectorului Botanica prin instruiri, lecții și traininguri sistematice. Mulțumim voluntarilor: Nicolae Bordean, medic; Țugui Vera, profesoară; Paladi  Laura, eleva cl.XII-a –   Liceul Teoretic „Iu. Hasdeu”; Moșanu Robert, elev – cl.XI-a – Liceul Teoretic „S. Haret”;  Daniela Danu, eleva clasa XII-a – Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri; Mariana Malear, eleva – cl.X-a. Liceul Teoretic „M. Cogâlniceanu” , Alexei Mercedis,   eleva – cl. V-aI, Liceul Pro Succes; Maria Hava, Afina Popa, eleve ai cl. XI-a, Liceul român-german Mihail Cogălniceanu;

Sunt o echipă tînără, activă, conștiincioară și depun suflet în tot ce fac. Au reușit să crească utilizatori și să se bucurie înpreună cu ei de succesele acestora. Au reușit să organizeze activități cu voluntari cunoscuți la nivel internațional. Au reușit să creeze o comunitate mică în care interacționează, atrag și alți voluntari cu experiență. O echipă care cresc împreună cu bibliotecarii și aduc o rază de lumină, o schimbare comunității.

Un rol important pentru bibliotecă sunt partenerii care ne susțin mereu la toate inițiativele culturale organizate. La fel a participat cu drag în cadrul manifestări culturale câte un reprezentant din toate 18 instituții. Au prezentat recitale artistice și comunicări: Centrul de Excelență în Educația Artistică „Ștefan Neagă” liceiile Elena Alistar; Iulia Hasdeu; Mircea cel Bătrân; Grădinița „Alba ca zăpada”, ONG -ul ,,OPORTUNITATE”. Formația „Tinerii mușatini” au sensibilizat publicul prin excepționalul recital de cântece patriotice.

Susținerea partenerilor puternici este eficientă și fundamentală pentru abordarea dezvoltării comunitare şi totodată oferă o componentă substanţială a valorii adăugate a abordării culturale. Acest lucru se obține treptat cu eforturi de ambele părți ale acestuia. Deoarece un partener eficient trebuie întreţinut prin multă muncă, gestionare atentă şi monitorizare continuă. Cu mult curaj și răbdare sperăm să mărim cercul partenerilor cu interese comune.

Cu ajutorul partenerilor și a oamenilor de valoare s-au reușit pe 12-13 noiembrie o serie de activități culturale:  Nota ludică în activitățile de bibliotecă, moderator: Lidia Kulikovski, director adjunct Bibliotecii Municipale „B.P.Hasdeu”; Concurs de cultură generală: Aici e Moldova; lecție publică : Viața și succesul, moderator: Valentin Dolganiuc; masă rotundă: Semnificația istorică a Marii Uniri,  moderator: Adrian Cojocaru, participanți Adrian Țiglea, Diana Ețco, doctor în științe istorice, Valeriu Pelivan, descendent al Ion Gheorghe Pelivan (om politic, publicist, apărător și promotor al limbii române, animator al vieții culturale); Spectacolul: Cine a zis că graiuri felurite ne dezbină?; Trainingul: 15 idei pentru o bibliotecă activă; Expoziția concurs de pictură: Ținutul natal, unde au participat Ghenadie Jalbă, Vicepreședintele Uniunii Artiștilor Plastici (UAP) din R. Moldova, profesorii: Sergiu Bădrăgan și Emil Cojocaru precum și studrnții de la Colegiu de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”; Cenaclul „Singur printre cărți” moderator: Nicolae Spătaru – au participat un grup  de scriitori basarabeni.

Evenimentul a fost urmărit de mas-media: radio și tv cum ar fi: Radio Moldova, emisiunea „Matinal național”; Radio actualități, interviu Nicolae Becciu; Academia Radio, interviu Andrei Viziru; Moldpresa, categoria cultură; RTR categoria Știri.

Kareem Abdul-Jabbar spune că  „un om poate să fie un element foarte important într-o echipă, dar un om nu poate face o echipă”. Astfel sarcinile divizate în atribuții mai mici, face munca mai eficientă și este mult mai avantajos să muncești în echipă.  Și lucrând în această manieră poți deprinde multe lucruri care pe plan individual ar fi mai greu de obținut. Dar bineînțeles că nu poţi să faci lucrurii mari de unul singur. E de menționat echipa mică a bibliotecii care și-a repartizat obligațiile atent și a parcurs cu succes drumul pregătirilor. Felicitări echipei pentru curaj, energie, colaborare, încredere, respect și pentru comunicare eficientă.

Realizat: Lilia Gamarța, șef filială





Antologia de poeme : Harta de Leo Bordeianu

 

Miercuri, 26 iunie 2019, în incinta Bibliotecii „Ștefan cel Mare” (str. Decebal 91) a avut loc ședința cenaclului „Singur printre cărți…”. În discuție: volumul de poeme „Harta” de Leo Bordeianu. Cartea a apărut la Ed. PRUT, Chișinău.

Moderatorul, Nicolae Spătaru a început discuţia cu o apreciere a volumului „Hora” citind din recenzia Margaretei Curtescu : „Pentru Leo Bordeianu, a scrie echivalează cu un act de exorcism, căci, întâi de toate, poetul este preocupat de identificarea şi definirea răului din realitatea imediată, de ivestigarea şi revelarea obiceilor  acestei lumi dezagregante în care trăim. Colaborarea sa cu realitatea imediată, pe care o personifică, o trece printr-o optică hiperbolizantă (Puterea, Întunericul dintre cuvinte, Patria mea, Zilele), îi situează poezia în zonele parabolei (Câinii, Descompunere, Spuma), acolo unde, transfigurate, însemnele realului sunt comprimate în imagini plastice, în scenarii retorico-elegiace.  Demersul mai multor poeme din antologia Hora înglobează, prin prisma impresionistă, absurdul perpetuu al spaţiului basarabean, Leo Bordeianu apelând, în acest scop, la imagini pe cât de sugestive pe atât de tranşante. Ca un antidot la aceste realităţi maladive, în care suntem cu toţii apatrizi, emblematică, în acest sens, fiind poezia care dă titlul antologiei, trăirea poeziei semnifică evadarea în universul infinit, unde eul devine liber ( Pânzele albe ale libertăţii).
Persistând în ideea că poezia este lucrare orifică, Leo Bordeianu, îşi confiră statutul de poeta vates. Stăpânind o frază care denotă improvizaţie, continuitate şi repetitivitate, o recuzită complexă, care scoate în evidenţă tragismul decorului, poetul Leo Bordeianu navetează între profan şi sublim, între deznădejde şi speranţă, între miasmele lumii comune şi miresmele antice ale poeziei.

La discuţie au vorbit : Victoria Fonari, Grigore Chiper, Ion Cuzuioc,  Călina Trifan, Andrei Viziru, Dumitru Crudu şi alţii. Grigore Chiper a declamat poemul „În lumină” din volumul „Harta” de Leo Bordeianu. Autorul a dclamat poemele : Puterea, Harta, Pânzele albe, Suspans neprevăzut, Solar, Ruleta rusească.

Victoria Fonari a vorbit despre antologia lui Leo Bordeianu ca : fiind simţită în poemele sale durerea despre Nistru. A făcut şi o asemănare între romanul lui Vladimir Beşleagă „Zbor frînt” şi poemul „Harta” de Leo Bordeianu. Victoria Fonari a abordat şi unele semne zodiacale cum ar fi taurul şi semnificaţia lui din poemul lui Leo Bordeianu. Poezia lui Leo Bordeianu este una extraordinară, una plină de sensibilitate, de dezvăluire, o poezie deschisă, una în care autorul nu mai acceptă valul al Floridei, unde a revenit spre textul anterior. Poemul „Ochiul din întuneric” vine ca într-o antiteză cu ochiul Homeric. Leo Bordeianu ne oferă o poezie profundă, o poezie care ştie să valorifice teme cunoscute, însă de fiecare dată printr-o optică personalizată. Motivul „Meşterului” din poemul „Harta”, care sună altfel, un meşter care nu vrea să se dezică de aripile sale, un meşter care îşi sacrifică sângele pentru a-şi realiza propria dorinţă.

Grigore Chiper a menţionat că : Leo Bordeianu este un poet important şi cunoscut prin prisma paradigmei anilor 80, în care s-a format şi a debutat. Drept mărturie este şi această carte „Antologia” lui Leo Bordeianu. Volumul are o scurtă prefaţă a lui Vsevolod Ciornei. Cartea este structurată pe trei bariere, poetul a vrut să ne ofere texte nu numai cu tentă politică, care au o anumită trăire socială, care la noi este foarte politizată. În anul apariţiei cărţii în Republica Moldova era şi o forfotă politică, care acum a luat o altă turnură. Volumul începe cu poemul „Harta„, care este emblematic din mai multe puncte de vedere. Leo Bordeianu prin acest volum ne prezintă o marcă a acestui stat, autorul fiind în căutarea hărţii sale. Volumul ne prezintă în prima parte textele cu temă socială, politică, naţională; în a doua parte avem poeme în care îl recunoaştem pe Leo Bordeianu : poetul prin care s-a remarcat încă de la primele cărţi, poetul extrem de delicat, extrem de fin în alegerea imaginilor, în construirea poeziei. Poetul caută diverse forme ocolitoare ca să ajungă la ţinta dorită.  A treia parte ne prezintă poeme în stil haiku, în stil aforistic.

Ion Cuzuioc a vorbit despr poezia lui Leo Bordeianu ca una scrisă cu suflet. Mesajul autorului va ajunge cu siguranţă la cititor. Autorul mânuieşte cu dibăcie şi versul alb şi versul clasic. Prin actuala discuţie asistăm la botezul volumului lui Leo Bordeianu.

Călina Trifan a venit cu o apreciere a volumului de poeme, care a inspirat-o şi a determinat-o să facă şi ea un pas înainte. Leo Bordeianu ne-a obişnuit cu volume de poeme de valoare. Poezia lui este într-un fel o instanţă supremă, în pofida timpului. Poemele lui fac cinste întregului spaţiu românesc. Leo Bordeianu are darul inspiraţiei şi cultura scrisului. Acest volum de poezie este exact  despre evenimente şi stări pe care autorul le trăieşte.

În prefaţa cărţii a lui Leo Bordeianu avem un articol al lui Vsevolod Ciornei intitulat : Poezia între formule şi revelaţii. „Poezia lui Leo Bordeianu este o sinteză între sensibilitate şi cerebralitate, între gingăşie şi rigoare, între autohtonie şi universalitate. Autorul se situează şi îşi situează cititorul în faţa marilor întrebări ale eternităţii, cele căror el le găseşte foarte multe răspunsuri, toate diferite şi toate corecte. Poezia lui Leo Bordeianu defineşte s-a furtificat într-un volum de versuri de certă valoare, care se înscrie firesc în concertul liric al epocii noastre. Această carte merită să îşi aibă locul în librării, biblioteci, inimi şi creiere”

La final, aş vrea să afirm şi opinia lui Alexandru Lungu. „Poezia lui Leo Bordeianu planează atât tematic, cât şi expresiv, în spaţii diferite. Poezia lui Leo Bordeianu poate fi catalogată când simbolistă, când romantică, ba chiar şi suprarealistă”.

Realizat de : Doina Spătaru

Şef – sector

Concursul de erudiție „Ne amuzăm și ne distrăm”

Pe meleagurile noastre a sosit primăvara, care înverzește tot pe unde trece, care ne pune mărțișoare în piept, care aduce păsările migratoare acasă. Dar și cea care aduce zâmbete, umor și bună dispoziție.

1 aprilie este ziua păcălelelor și glumelor. Se serbează în toată lumea, tuturor le plac glumele și umorul. Se zice că pe 1 aprilie nu trebuie să crezi pe nimeni, pentru că poți deveni ținta păcălelelor și glumelor.

Noi am respectat această tradiție și am organizat o activitate cu glume și umor în formă de concurs, la care au participat elevii clasei a II-a V. Profesoara clasei, Viorica Butnaru, a venit cu copiii în incinta bibliotecii “Ștefan cel Mare”, unde deja erau așteptați de membrii juriului din care au făcut parte: scriitorul pentru copii, Ion Diordiev, directoarea bibliotecii, Lilia Gamarța,  și bibliotecarul Gheorghe Lupușoru. Cele două echipe – „Prietenii” și „Creativii” – s-au întrecut în istețime, răspunzând la întrebări cu subtext. Concursul a decurs vesel, deoarece copiii aveau în față premii neobișnuite și erau foarte curioși să vadă ce e înăuntru, sperând să le câștige.

Într-un final, s-au bucurat de aplauze, premii și medalia de campion membrii echipei „Prietenii”, care au învins acumulând doar cu un punct mai mult decât „Creativii”. Dar surpriza cea mai mare a fost cartea dăruită de scriitorul Ion Diordiev fiecărui copil și o carte specială pentru profesoar : „Pâinea cea caldă”. Copiii din echipa învinsă s-au bucurat și ei de surprize, toți fiind mulțumți și bine dispuși.

Așa s-a desfășurat o activitate din multe altele la biblioteca „Ștefan cel Mare”. Au moderat concursul Doina Spătaru și Diana Abdrahmanov.

Articol scris de Diana Abdrahmanov, bibliotecar

 

 

Comemorarea victimelor Holocaustului

La Biblioteca „Ștefan cel Mare” a fost comemorată Ziua victimelor Holocaustului, fiind organizată o lecție publică în cadrul căreia s-a discutat despre cel mai mare măcel din istoria omenirii. Invitatul Anatol Petrencu, doctor habilitat în științe istorice, profesor universitar USM, a ținut o prelegere captivantă în fața elevilor de la Școala profesională nr.3, Liceul teoretic „Iulia Hasdeu” și Colegiul de Ecologie.

Participanții la discuție și-au pus întrebarea cum a fost posibil ca o țară cu o cultură admirabilă, cum este Germania, să comită atrocități de genul Holocaustului? Domnul profesor a ținut să remarce că măcelul nazist fusese precedat de pogromuri organizate în Rusia țaristă, unde evreii erau persecutați pe motive religioase. Anume din această cauză, în cadrul mișcărilor antițariste și erau implicați numeroși activiști de origine evreiască. Apoi a urmat revoluția bolșevică, iar evreii erau suspectați în Europa de organizarea ei.

Germania a fost învinsă în Primul Război Mondial, fiind obligată să plătească despăgubiri de război uriașe, suferind în plus și pierderi de teritorii. În rândul populației au început să se formeze atitudini resentimentare față de evrei, bazate de regulă pe fantasmagorii și mituri. De exemplu, dacă niște foști soldați de pe front își aminteau că în timpul luptelor nu ajungeau obuze sau pâine, iar șefi la întreprinderile respective erau evrei, se ajungea la ideea că a fost vorba de un sabotaj, de un complot evreiesc și că, respectiv, aceștia erau vinovați de înfrângerea Germaniei, nu armata germană.

În anii 30 ai secolului trecut, în Germania accede la putere un partid revanșard național-socialist, al cărui lider a devenit Adolf Hitler, fiind vehiculată intens teza superiorității rasei ariene față de alte rase care urmau să se supună. Germanii, umiliți în Primul Război Mondial, și-au găsit consolare în această teorie. După accederea național-socialiștilor la putere, primele victime au fost evreii. Ei erau învinuiți că nu produc bunuri, că parazitează pe spatele altor popoare și altele. În 1933 încep pogromurile antievreiești. Au fost adoptate legile privitoare la ocrotirea sângelui și cetățeniei, care prevedeau interdicția căsătoriei cu evrei, iar cetățenia germană o puteau deține doar arienii.

În 1939 începe tragedia evreilor din Germania, care sunt închiși în lagăre și ghetouri, fiindu-le aplicat un tratament inuman. În 1942, liderii naziști iau decizia ca evreii să fie exterminați fizic. Noțiunea de Holocaust a fost extinsă, în sensul că evreii urmau să fie nimiciți nu doar în Germania. Țările aliate sunt implicate în acest proiect nazist.

Numărul evreilor exterminați în timpul Holocaustului este uriaș. Se vehiculează cifra de 6 mln. de oameni. Doar în lagărul de concentrare de la Auschwitz au fost nimiciți 3 mln. de evrei. Au fost comise masacre și în alte țări. La Chișinău a fost creat cel mai mare ghetou din România. În decembrie 1941 – ianuarie 1942, evreii locali au fost deportați peste Nistru. Totodată, ostașii români au împușcat mulți evrei.

Deși nu există un consens între istorici privitor la numărul total de victime ale Holocaustului, elevii care au asistat la lecție au înțeles ideea ce se impune: omenirea ar fi trebuit să tragă învățăminte odată și pentru totdeauna după producerea acestui măcel terifiant, învățând să prevină pe viitor discriminarea sau chiar uciderea în masă a unor oameni doar pentru că țin de o etnie, rasă, confesiune sau alte criterii similare.

Întâlnire cu scriitorii : Istoria revistei Alunelul

În data de 19 decembrie în incinta Bibliotecii Ștefan cel Mare a avut loc o întâlnire cu scriitorul Nicolae Spătaru și Victor Prohin care, începînd cu anul 2002 este secretar responsabil la revista „Alunelul„. El a prezentat elevilor clasei a II-a de la „Școala – Grădiniță Pas cu Pas” o scurtă incursiune în istoria revistei „Alunelul„. Revista datează din anul 1982 cînd purta numele de Steluța, iar din 1990 a luat numele de Alunelul. „Alunelul” este o revistă pe placul celor mici și conține multe rubrici unde putem afla date despre personalitățile literaturii basarabene dar și române, despre anumite lucruri interante, poezii, ghicitori și glume. Copiii au discutat cu Domnul Prohin și i-au zis că și ei citesc această revistă deoarece anual școala se abonează, însă pot veni și la noi să o citească sau să o ia acasă cu împrumut. Eleva Andreea Baban a recitat poezia Iarna din creație proprie. Spre final elevii au pus întrebări despre revista Alunelul și au solicitat noi rubrici care îi pasionează.

 

 

Această prezentare necesită JavaScript.

Publicat  de : Doina Spătaru