Arhive

27 martie 1918 – 27 martie 2018: Centenarul Unirii Basarabiei cu România

La 28 aprilie curent, la bibliotecă s-a desfășurat masa rotundă cu genericul „ Centenarul Unirii Basarabiei cu România„.    Organizatorul activității a fost Lia Canțîr, care a prezentat invitații și a vorbit despre importanța temei puse în desbateri. Participanți au fost: Savin Alexandru – lector universitar; Dolganiuc Valentin – analist politic; Vâlcu Mihai – scriitor; Pelivan Constantin – descendent a lui Ion Pelivan; Gheorghe Negru – istoric; Anrei Viziru – jurnalist la Radio Moldova 1 și profesorii de istorie – Adrian Cojocaru( moderatorul activității), Ruslan Sebastian precum  și  elevi de la Liceele Teoretice „L.Rebreanu”; „ V. Alecsandri”; Liceul de Arte „Elena Alistar”; Școala Grădiniță „Pas cu Pas” nr.152.

În comunicatele sale vorbitorii au relatat următoarele:

Primul război mondial ( 1914-1918), Revoluţia bolşevică din 1917, au constituit împrejurări istorice favorabile pentru oprirea suferinţelor românilor din provinciile aflate sub vremelnică stăpânire străină. Se cuvine însă să precizăm că realizarea Unirii şi desăvârşirea statului naţional unitar a fost opera naţiunii române, a acţiunii energice a acesteia, având ca bază acumulările istorice, seculare, încă de la naşterea poporului român ca popor romanic şi creştin.

În Basarabia se crease o situaţie favorabilă în urma ieşirii Rusiei lui Lenin din război şi a declarării de către acesta a principiului autodeterminării, „ca noroadele singure să-şi hotărască soarta. Ion G. Pelivan în „ La Bessarabie sous le regime russe”, Paris,1919.p.58 îl cita pe mareşalul rus Prozorovski care arăta că „Basarabia a  fost transformată de trupele ruseşti într-un pustiu total”.

Rolul principal în revenirea acestei provincii româneşti la Regatul României îl va juca Sfatul Ţării constituit la 25 septembrie 1917 ca Reprezentanţă naţională, 156 de deputaţi, din care 105 români, 51 reprezentanţi ai naţionaliăţilor. Preşedinte a fost ales Ioan Inculeţ, vicepreşedinte Pantelimon Halippa iar secretar I.Buzdugan.

1280x720-4sJ

În acelaşi început de an se crease Partidul Naţional Moldovean care va folosi ziarul„ „Cuvânt Moldovenesc” ca tribună de propagare a ideilor unioniste. După proclamarea Republicii Democraticii Moldoveneşti aceasta îşi declaraă independenţa, iar Consiliul Directorilor ( organul executiv) cere sprijinul armatei române pentru a proteja populaţia împotriva soldaţilor ruşi constituţi în bande ce jefuiau localităţile basarabene căci armata imperială se afla într-un proces de bolşevizare şi descompunere.

Sfatul Ţării întrunit la 27 martie 1918 avea ca subiect de dezbatere Unirea cu România. C.Stere, cooptat în sfat declara: „Astăzi noi trebuie să hotărâm ce va avea o importanţă hotărâtoare asupra sortii viitoare a poporului nostru. Mersul de fier al istoriei pune asupra umerilor noştri o răspundere pe care noi o putem ignora cu nici un fel de sofisme”. Cu 86 de voturi pentru Unire din cei 136 de deputaţi prezenţi aceasta este aprobată;  Vă prezentăm o parte din Hotărârea Sfatului Ţării : „În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară Republica Democratică Moldovenească ( Basarabia) în hotarelei ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum 100 de ani mai bine ( 106 ani s.n.) din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama ei România. Trăiasca Unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna”! (M.Manea, B.Teodorescu – Istoria românilor, Bucureşti 1996, p. 232).

prima-poza-actul-unirii

Primul Ministru Al. Marghiloman recunoaşte acest act: „ în numele poporului român şi al regelui său Majestatea sa Ferdinand I i-au act de unirea Basarabiei cu România  şi proclamă Basarabia  Unită  de data aceasta pentru totdeauna cu România şi nedivizibilă. La 9 aprilie 1918 Regele Ferdinand I prin decret regal  sansţionează Unirea. Conferinţa de pace de la Paris din 1920, prin Tratatul României cu Marea Britanie, Franţa, Italia, Japonia este recunoscută de jure şi de facto ( juridic internaţional) unirea Basarabiei cu Patria mamă.

Rusia sovietică nu va accepta aceasta realitate şi va căuta să-şi „recupere” teritoriul care istoric şi  juridic, cum am arătat anterior, aparţinea Moldovei lui Ştefan.

În 1940 după două ultimatum-uri, Basarabia este ocupată de armata roşie, la fel ca şi Bucovina de Nord. Începe Golgota românilor: depotări în Gulagul siberian, mutări de sate întregi în Asia Centrală, asasinate, închisori, luarea pământurilor în colhozuri şi dărâmarea bisericilor. Se produce o sovietizare şi rusificare a basarabenilor, limba rusă înlocuieşte româna în şcoli, istoria este mutilată. Urmele acestei politici au fost atât de adânci încât se văd şi astăzi.

Nădăjduim însă că Dumnezeu va ocroti neamul nostru şi că va veni iar o zi măreaţă pentru moldovenii din stânga Prutului de a reveni la patria strămoşească și sperăm ca elevii participanți la discuții vor fi martori la întregirea neamului.

Realizat de A. David

 

 

Anunțuri

Masă – rotundă : 1 Decembrie – Ziua Internațională a României

Vineri, 1 Decembrie la Biblioteca Ștefan cel Mare a avut loc o Masă – rotundă. Tema discuției a fost : Ziua Internațională a României. Participanții au fost elevii clasei a X-a și a XII-a de la Liceul Iulia Hașdeu.

20171201_140533

În data de 1 Decembrie România își sărbătorește an de an Marea Unire. Unirea de la 1 decembrie 1918 reprezintă Ziua Națională a României, celebrată anual ca zi națională din 1990. Sărbătoarea aniversează Marea Adunare Națională de la Alba Iulia și unirea provinciilor Basarabia, Bucovina ,Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș și Sătmar cu Regatul României.

Elevii care au participat la activitate au privit o prezentare în Power – Point. Prezentarea conținea o mică introducere, scurt istoric, poezii și cântece dedicate României, citate scrise de marii scriitori români ca : Alexandru Vlăhuță, Miai Eminescu, Octavian Paler, ș.a. 20171201_140524

În baza celor aflate elevii au avut și informații din presă. Ca surse de discuție au studiat ziarele : Literatura și Arta, Jurnal de Chișinău, Timpul și Amic.

20171201_140522

Publicat de : Doina Spătaru

 

Masă – rotundă : Arborii – importanța și frumusețea lor

Copacul fără rădăcini se prăbuşeşte, la fel ca omul.

(Andrzej Majewski).

Vineri 10 noiembrie, în incinta Bibliotecii Ștefan cel Mare a avut loc o masă – rotundă cu elevii de la Școala Profesională nr. 3.

În cadrul mesei rotunde elevii au urmărit temele abordate prin intermediul proframului Power Point. Astfel, ei au însușit terminologia arborilor, clasificarea, importanța lor, rolul lor în viața noastră, arbori legendari din întreaga lume, citate despre arbori și curiozități.

Pădurea are un rol foarte important în păstrarea echilibrului din natură. Dar și în orașe pomii, verdeața în general, schimbă cu totul aerul. Tăierea necontrolată a copacilor este o crimă, pur și simplu.

Importanța lor constă în :

  • Ne oferă umbră;
  • Oferă hrană şi habitat pentru floră şi faună;
  • Produc oxigen,
  • Imbunătăţesc calitatea aerului;
  • Micşorează zgomotul;
  • Reduc temperatura;
  • Filtrează aerul;
  • Protejează solul;
  • Copacii reduc poluarea;
  • Plantele faţă de fotosinteză dezvoltă şi alte procese, cum ar fi evapotranspiraţia;
  • Reducerea poluării sonore;
  • Fiecare copac funcţionează ca un adevărat ecosistem;
  • Rădăcinile copacilor reţin apa din ploaie;
  • Elimină CO2 din spaţiu. 

Spre finalul activității elevii au avut ca însărcinare să discute fiecare subiect în parte și să scrie un mesaj despre masa – rotundă pe frunze uscate aduse de fiecare în parte. Majoritatea au fost surprinși de ceea ce au aflat nou, astfel am discutat ce știau și ei.

În baza power – point -lui va fi elaborat și un fimuleț.

Această prezentare necesită JavaScript.

Publicat de : Doina Spătaru

Șef – Oficiu

 

 

31 august-Ziua limbii române

Vasile Alecsandri spunea despre limba română că este “tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, depozitul sacru lăsat de generaţiile trecute.”

Limba română este, între limbile romanice, a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei şi italienei, fiind vorbită în toată lumea de 28 de milioane de persoane, dintre care 24 de milioane o au ca limbă maternă. Peste 17 milioane de vorbitori se află în Romania, unde româna este limbă oficială şi limbă maternă pentru mai mult de 90% din populaţie. În Republica Moldova limba română este limba oficială şi limba maternă pentru trei sferturi din populaţie,

Astăzi, 30 august, ora 15:00 în incinta bibliotecii ”Stefan cel Mare” a avut loc o masă rotundă cu genericul ”31 august – ziua limbii române. Cum o învățăm și de ce o sărbătorim”. Cu acest prilej a fost expusă și o expoziție de carte.

 

La discuții au participat Valentin Dolganiuc, deputat în primul Parlament, fost vice prim-ministru al Republicii Moldova, Inga Druță, director al Centrului de Terminologie al Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei, doctor habilitat în filologie, Viorica Răileanu, secretar științific al Institutului de Filologie al AȘM, doctor în filologie, Andrei Viziru, corespondent  la redacția Cultură, Radio Moldova,  Mihai Vîlcu, poet, Vlad Canțîr, profesor, bibliotecari, elevi și cititori ai bibliotecii.

Dna Viorica Răileanu a vorbit despre originea și evoluția sărbătorii dedicată limbii române. Modul de exprimare corect şi îngrijit care este prea des ignorat,  despre frecventele greşeli de exprimare, prin cuvinte şi expresii scrise sau pronunțate greşit. Despre importanța păstrării calității limbii române, culturii și a identității naționale a vorbit dna Inga Druță și  a prezent și câteva cărți , care ar contribui la învățarea și cultivarea limbii. Domnul Valentin Dolganiuc a reamintit celor prezenți  despre evenimentele din 1989, moment în care ziua de 31 august a fost proclamată  prin lege Ziua Limbii Române. Limba noastră – maternă, oficială, literară, vorbită, scrisă, pe web, îmbogăţită sau sărăcită, cultivată sau maltratată – au fost subiecte de discuție la care au participat invitații la masa rotundă. Domnul Mihai Vîlcu a recitat câteva poezii, din creația proprie, dedicate limbii române.

” În Țara mea de limba mea mi-e dor,

De graiul dulce, care, iată-l, moare,

Și jale mi-e de-acest popor,

Care e pus mereu la încercare….”

Realizat: Lia Canțîr

 

Relația părinți-copii în societatea modernă

Astăzi, 23 iulie, la biblioteca”Ștefan cel Mare” a avut loc un training educațional-psihologic. Cu părere de rău, educația se află în declin, nemaifiind în locul de cinste pe care-l ocupa odinioară, iar aceasta se vede în comportamentul cotidian al oamenilor. În aceste vremuri asistăm la un fapt greu de imaginat, când rolul educației nu mai este unul fundamental pentru societatea modernă. Familia și anume părinții sunt datori de creșterea armonioasă a copiilor lor, pentru că de ei depinde în mare măsură formarea personalității copilului. Deasemenea, este foarte importantă relația dintre părinți, precum și cea dintre părinte-copil. Cu ajutorul părinților şi al celorlalți membri ai mediului familial, copilul își creează prima imagine despre lume și societate, își formează concepția lui despre lume și își cultivă respectul sau disprețul față de aproapele său. Dar cel mai important, copii au nevoie de dragoste: să fie iubiți, să li se spună că sunt iubiți, să li se arate că sunt iubiți și asta indiferent de comportamentul lor, la bine și la rău. Despre toate acestea au aflat participanții la training.

Dezvoltarea capacităților de comunicare eficientă

Comunicarea eficientă ne ajută să dezvoltăm calitativ relațiile de iubire, prietenie și profesionale cu cei din jur și să evităm situațiile conflictuale din viața noastră.

Pentru a ne dezvolta  abilități  de comunicare  trebuie să conștientizăm  la care din acestea  avem carențe și trebuie să le studiem  pentru  ca să le putem stăpâni mai bine. Întotdeauna primul pas în rezolvarea unei probleme este să recunoști că ai acea problemă. Abilitățile de comunicare se dezvoltă pe parcurs, nu ne naștem cu ele. În funcție de mediul în care trăim și de preocupările noastre învățăm să comunicăm mai eficient sau mai puțin eficient.

Cele două traininguri pentru cititorii bibliotecii au fost foarte importante. Dna Angela Cojocaru, expert în comunicare și analiză psihologică a abordat mai multe subiecte: elaborarea strategiilor individuale de comunicare și comportamentale pentru fiecare participant, formarea abilităților de comunicare neverbală în dependență de tipul de personalitate a participanților, de convingere în baza trăsăturilor de bază a fiecăruia, situații dificile în comunicare, interpretarea meta-comunicării, dezvoltarea capacităților de formare și aplicare a intonației corecte.