Arhive

Importanţa inteligenţei emoţionale

La 16 septembrie 2018, Biblioteca “Ștefan cel Mare”, în parteneriat cu Centrul de Asistență Psihologică și Socială OPORTUNITATE”, a organizat masa rotundă cu tema “Importanţa și perfecționarea inteligenţei emoţionale”.

Problema inteligenţei emoţionale prezintă o importanţă deosebită, fiind apreciată esenţial la nivel empiric pentru performanţa socială a unui individ.

Nu numai la nivel politic şi de reprezentare socială, dar și în relaţiile obişnuite, interindividuale rolul inteligenţei emoţionale este presupus a fi unul deosebit. Inteligenţa emoţională, ca fenomen psihic complex, îşi pune amprenta pe parcursul întregii vieţi a omului, pe comportamentul său, fără de care ar fi dificil de explicat relaţia persoanei cu cei din jur, comunicarea interpersonală, înţelegerea celorlalţi şi construirea proprii strategii de acţiune în societate.

Cercetările ştiinţifice demonstrează necesitatea dezvoltării inteligenţei emoţionale, asigurând adaptarea de succes, păstrarea sănătăţii mentale şi a rezistenţei la situaţii de stres.

Au fost abordate un șir de subiecte importante:

  • Gestionarea eficienta a propriilor emoții și creșterea semnificativă a calității vieții;

  • Aspectul fizic și nivelul inteligenței emoționale;

  • Strategii de dezvoltare a inteligenţei emoţionale;

  • Studiul relaţiei dintre inteligenţa emoţională şi succesul şcolar;

  • Inteligenta emoțională și capacitățile de comunicare la copii cu intelect limită.

Rapoartele au fost prezentate de specialiști în diverse domenii: A.Cojocaru, psiholog practician, expert în comunicare; Marina Sleahtici, medic cosmetolog, Director-Studio cosmetologic, Angela Ganea, formator, specialist probleme protecție și integrare socială a copiilor; Natalia Cabac, formator, consultant; Bini Olesea, doctorand IPS I.Creangă, psihologia specială.

Rezultatele mesei rotunde:

  • Identificarea și înțelegerea mai bună a propriilor emoții;

  • Înțelegerea mai bună a celor din jur și o conviețuire cu un grad de confort ridicat;

  • Crearea de relații mai bune la toate nivelele cu cei din jur și creșterea productivității și a imaginii personale;

  • Dezvoltarea abilităţilor de autoreglare emoțională – cunoașterea emoţiilor, identificarea propriilor emoţii în diferite situaţii, explicarea emoţiilor, verbalizarea emoţiilor, controlul furiei.41965182_2205508366373236_520787401937780736_n

Reclame

PROBLEMA INTEGRĂRII SOCIALE

La 23 august, Biblioteca „Stefan Cel Mare” în parteneriat cu AO,,OPORTUNITATE” a organizat masa rotundă cu tema ,,PROBLEME DE INTEGRARE SOCIALĂ A PERSOANELOR CU CES ȘI A PERSOANELOR SOCIAL-VULNERABILE”

Obiectivele propuse :

  • Evaluarea drepturilor fundamentale ale persoanelor cu CES și social-vulnerabile din perspectiva drepturilor omului;
  • Conştientizarea de către participanţi a cadrului legislativ în domeniul dreptului persoanelor cu CES și social-vulnerabile
  • Analiza şi evaluarea lacunelor sistemului de protecţie socială şi practicii asistenţilor sociali în contextul problemelor persoanelor cu CES și social-vulnerabile.

Au fost abordate  problemele de  integrare socio-profesională a  persoanelor cu CES și social-vulnerabile în societatea contemporană. Problema a  fost abordată sub aspect teoretio-aplicativ, dar și prin prisma viziunii persoanelor cu CES și social-vulnerabile, care și-au expus problemele și dificultățile întâlnite.

S-au expus la tema dată Joci-Bini Olesea, doctorand IPS I. Creangă, psihologia specială  cu prezentarea ,,Probleme de integrare socială a copiilor cu intelect limitat ,,Educaţia incluzivă prevede schimbarea și adaptarea continuă a sistemului educaţional pentru a răspunde diversităţii copiilor și nevoilor ce decurg din aceasta, pentru a oferi educaţie de calitate tuturor în contexte integrate și medii de învăţare comună.

Reformele în domeniul educației, inclusiv reforma sistemului rezidențial de îngrijire a copilului, includerea în învățămîntul general a tot mai mulți copii cu cerințe educaționale speciale impun restructurarea și reconsiderarea culturii, politicilor și practicilor din grădiniță, astfel încît acestea să răspundă diversității copiilor și necesităților lor.

Valentin Ivanenco, responsabil relații cu persoanele social-vulnerabile ONG „OPORTUNITATE”, a participat cu discursul său emoționant ,,Marginalizarea persoanelor social-vulnerabile.

Este de netăgăduit că persoanele cu dizabilităţi sunt într-o poziţie de mare vulnerabilitate socială, vulnerabilitate ridicată pe de o parte de situaţia lor specifică de persoană cu dizabilităţi, dar pe de altă parte şi de reacţia şi modul în care societatea tratează aceste persoane.

Tradiţional, în ţară a existat un sistem de stigmatizare, marginalizare și separare a persoanelor cu CES și  din societate în instituţiile specializate sau închise.

Majoritatea persoanelor cu CES și social-vulnerabile nu au asigurate nici un fel de servicii. Serviciile existente sunt slab diversificate, insuficiente, acoperite preponderent de organizaţiile neguvernamentale. Personalul din cadrul sistemului de protecţie a persoanelor cu CES și social-vulnerabile este insuficient din punct de vedere numeric şi, în general, fără calificare profesională.

Jpeg

Jpeg

Limba noastră cea romănă

„Limba care ne unește” este genericul  mesei rotunde care a avut loc la Biblioteca „Ștefan cel Mare ”, pe 24 august. Grație celor prezenți, evenimentul dedicat limbii române s-a transformat pe parcurs într-o emoționantă întâlnire de suflet,  literar-muzicală.

Participanții au făcut schimb de opinii despre necesitatea studierii limbii române începând  din grădiniță, precum și despre impactul acesteia asupra păstrării spiritualității românești în Republica Moldova.

Dna Lucia Cucu, directoarea Asociației Naționale a Trainerilor Europeni din Moldova, a donat bibliotecii un set de manuale foarte prețios pentru serviciul „Limba care ne unește”, inițiat și organizat la bibliotecă.

Dl Ștefan Sofronovici, poet, cercetător științific la AȘM, membru al Uniunii Scriitorilor, a donat  o antologie și mai multe numere ale Revistei Orizonturile Bucuriei.

Dna Diana Ciugureanu-Zlatan, poetă, cantautoare, jurnalistă, accentuând importanța cunoașterii limbii materne pentru dezvoltarea și manifestarea armonioasă a fiecăruia dintre noi, a încântat publicul cu o melodie din creația proprie  „Două lumi”.

20180824_142021

Centenarul Marii Uniri

La 18 mai curent, la bibliotecă s-a desfășurat masa rotundă cu genericul „Centenarul Marii Unirii.   Participanți au fost: Val Butnaru – scriitor și analist politic; Vâlcu Mihai – scriitor; precum  și  elevii de la Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”.

În comunicatele lor, vorbitorii au relatat următoarele:

În anul 2018, comemorăm 100 de ani de la evenimentul politic major al anului 1918: desăvârșirea statului național român, realizată prin unirea provinciilor românești cu România. La început a fost unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918), mai apoi  unirea Bucovinei cu România  (28 noiembrie 1918), iar în final unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Țara Mamă, România  (1 decembrie 1918). Cele trei uniri formează împreună Marea Unire de la 1918, iar în 2018, la 100 de ani de la acele evenimente, sărbătorim CENTENARUL MARII UNIRI.

La această dezbatere, opiniile participanților s-au axat pe evenimentul Marii Uniri și pe importanța ei. Ideea principală, dar și cea mai discutată, a fost însăși unirea. Dacă va fi atunci cum? ce facem? cum procedăm? La aceste întrebări au răspuns atât elevii, cât și invitații Val Butnaru și Mihai Vâlcu.

Unirea ne reaminteşte rezoluţia adoptată la Alba Iulia, în urmă cu 99 de ani. A fost asociată explicit cu o condiţionalitate politică, şi anume „înfăptuirea desăvârşită a unui regim democratic pe toate tărâmurile vieţii publice”.

Deci, la 100 de ani de la Marea Unire, trebuie să știm că România nu este întreagă fără Basarabia și fără nordul Bucovinei!

Publicat de Doina Spătaru

 

 

 

Prevenirea și combaterea traficului de ființe umane

 

”Umilă sclavia este tot sclavie și-n epocile de aur”

(Gheorghe Mihail)

Azi, 25 aprilie, în incinta Bibliotecii Ștefan cel Mare a fost organizată o masă rotundă cu genericul : Prevenirea și combaterea trafcului de ființe umane. Moderatorul activității a fost Adrian Manole de la Centrul pentru combaterea traficului de ființe umane. Au fost prezenți elevi de la Colegiul de ecologie cu psihologul Elena Albot și de la Colegiul Cooperatist cu profesoara de limba română Liliana Tarasov.  Discuția s-a axat pe manipularea adolscenților prin oferirea unor posturi de lucru profitabile și cu salariu mare; prin ademenirea cu scopuri de traficare și prelevare de organe; prin obținerea celulelor fertile de la femei tinere și practicarea prostituției în Țările Baltice și unde proxeneții au nevoie. Astfel, prin cunoașterea acestor lucruri și informare, putem preveni aceste tragedii și tineretul să rămână în țară. La final, elevi au vizionat un filmuleț despre fetele care au fost traficate și care au dispărut. Este o lecție dură pentru noi toți.

Traficul de fiinţe umane (TFU) rămâne a fi o formă a sclaviei moderne, a cărei extindere nu cunoaşte frontiere, care continuă să atenteze la drepturile şi valorile societăţii, agresând perfid orice ţară. De la primele cazuri înregistrate şi până în prezent, Poliția Republicii Moldova îşi consolidează poziţia în faţa respectivului fenomen, or pentru prevenirea şi combaterea TFU se întreprind toate măsurile ce se impun în vederea prevenirii și combaterii fenomenului traficului de persoane, dar şi se creează parteneriate cu societatea civilă şi organizaţii internaţionale.

Traficul de ființe umane este un fenomen pe cât de complex, pe atât şi de flexibil, or formele de manifestare a lui pot suferi schimbări în funcție de mai mulți factori interni sau externi. În acest sens, Ministerul Afacerilor Interne, în parteneriat cu organismele internaţionale, a depus eforturi considerabile, de ordin legislativ, instituţional, precum şi a întreprins acţiuni pro-active de combatere, orientate spre eradicarea acestui fenomen, inclusiv în afara frontierelor statului.

20180425_101118[1]20180425_103120[1]

 

„Fii atent la prietenia celor din jur !…

Traficul de persoane există !”

 

Publicat de Doina Spătaru

27 martie 1918 – 27 martie 2018: Centenarul Unirii Basarabiei cu România

La 28 aprilie curent, la bibliotecă s-a desfășurat masa rotundă cu genericul „Centenarul Unirii Basarabiei cu România”. Organizatorul activității a fost Lia Canțîr, care a prezentat invitații și a vorbit despre importanța temei puse în desbateri. Participanți au fost: Savin Alexandru – lector universitar; Dolganiuc Valentin – analist politic; Vâlcu Mihai – scriitor; Pelivan Constantin – descendent a lui Ion Pelivan; Gheorghe Negru – istoric; Andrei Viziru – jurnalist la Radio Moldova 1 și profesorii de istorie – Adrian Cojocaru (moderatorul activității), Ruslan Sebastian, precum și elevi de la Liceele Teoretice „L.Rebreanu”; „V. Alecsandri”; Liceul de Arte „Elena Alistar”; Școala Grădiniță „Pas cu Pas” nr.152.

În comunicatele lor, vorbitorii au relatat următoarele:

Primul război mondial (1914-1918), Revoluţia bolşevică din 1917 au constituit împrejurări istorice favorabile pentru oprirea suferinţelor românilor din provinciile aflate sub vremelnică stăpânire străină. Se cuvine însă să precizăm că realizarea Unirii şi desăvârşirea statului naţional unitar a fost opera naţiunii române, a acţiunii energice a acesteia, având ca bază acumulările istorice, seculare, încă de la naşterea poporului român ca popor romanic şi creştin.

În Basarabia se crease o situaţie favorabilă în urma ieşirii Rusiei lui Lenin din război şi a declarării de către acesta a principiului autodeterminării, „ca noroadele singure să-şi hotărască soarta. Ion G. Pelivan în „ La Bessarabie sous le regime russe”, Paris,1919.p.58 îl cita pe mareşalul rus Prozorovski care arăta că „Basarabia a  fost transformată de trupele ruseşti într-un pustiu total”.

Rolul principal în revenirea acestei provincii româneşti la Regatul României îl va juca Sfatul Ţării constituit la 25 septembrie 1917 ca Reprezentanţă naţională, 156 de deputaţi, din care 105 români, 51 reprezentanţi ai naţionaliăţilor. Preşedinte a fost ales Ioan Inculeţ, vicepreşedinte Pantelimon Halippa, iar secretar I.Buzdugan.

 

În acelaşi început de an se crease Partidul Naţional Moldovean care va folosi ziarul „Cuvânt Moldovenesc” ca tribună de propagare a ideilor unioniste. După proclamarea Republicii Democratice Moldoveneşti, aceasta îşi declară independenţa, iar Consiliul Directorilor (organul executiv) cere sprijinul armatei române pentru a proteja populaţia împotriva soldaţilor ruşi constituţi în bande ce jefuiau localităţile basarabene, căci armata imperială se afla într-un proces de bolşevizare şi descompunere.

Sfatul Ţării întrunit la 27 martie 1918 avea ca subiect de dezbatere Unirea cu România. C. Stere, cooptat în sfat, declara: „Astăzi noi trebuie să hotărâm ce va avea o importanţă hotărâtoare asupra sorții viitoare a poporului nostru. Mersul de fier al istoriei pune asupra umerilor noştri o răspundere pe care noi o putem ignora cu nici un fel de sofisme”. Cu 86 de voturi pentru Unire din cei 136 de deputaţi prezenţi aceasta este aprobată;  Vă prezentăm o parte din Hotărârea Sfatului Ţării : „În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarelei ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum 100 de ani mai bine (106 ani s.n.) din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama ei România. Trăiasca Unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna”! (M.Manea, B.Teodorescu – Istoria românilor, Bucureşti 1996, p. 232).

prima-poza-actul-unirii

Primul Ministru Al. Marghiloman recunoaşte acest act: „În numele poporului român şi al regelui său, Majestatea sa Ferdinand I, iau act de unirea Basarabiei cu România şi proclamă Basarabia  Unită  de data aceasta pentru totdeauna cu România şi nedivizibilă. La 9 aprilie 1918, Regele Ferdinand I prin decret regal sancţionează Unirea. Conferinţa de pace de la Paris din 1920, prin Tratatul României cu Marea Britanie, Franţa, Italia, Japonia este recunoscută de jure şi de facto (juridic internaţional) unirea Basarabiei cu Patria mamă.

Rusia sovietică nu va accepta aceasta realitate şi va căuta să-şi „recupere” teritoriul care istoric şi  juridic, cum am arătat anterior, aparţinea Moldovei lui Ştefan.

În 1940, după două ultimatum-uri, Basarabia este ocupată de armata roşie, la fel ca şi Bucovina de Nord. Începe Golgota românilor: depotări în Gulagul siberian, mutări de sate întregi în Asia Centrală, asasinate, închisori, luarea pământurilor în colhozuri şi dărâmarea bisericilor. Se produce o sovietizare şi rusificare a basarabenilor, limba rusă înlocuieşte româna în şcoli, istoria este mutilată. Urmele acestei politici au fost atât de adânci încât se văd şi astăzi.

Nădăjduim însă că Dumnezeu va ocroti neamul nostru şi că va veni iar o zi măreaţă pentru moldovenii din stânga Prutului de a reveni la patria strămoşească și sperăm ca elevii participanți la discuții vor fi martori la întregirea neamului.

Realizat de A. David

 

 

1 decembrie – Ziua Internațională a României

Vineri, 1 Decembrie la Biblioteca Ștefan cel Mare a avut loc o Masă – rotundă. Tema discuției a fost : Ziua Internațională a României. Participanții au fost elevii clasei a X-a și a XII-a de la Liceul Iulia Hașdeu.

 

În data de 1 Decembrie România își sărbătorește an de an Marea Unire. Unirea de la 1 decembrie 1918 reprezintă Ziua Națională a României, celebrată anual ca zi națională din 1990. Sărbătoarea aniversează Marea Adunare Națională de la Alba Iulia și unirea provinciilor Basarabia, Bucovina ,Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș și Sătmar cu Regatul României.

Elevii care au participat la activitate au privit o prezentare în Power – Point. Prezentarea conținea o mică introducere, scurt istoric, poezii și cântece dedicate României, citate scrise de marii scriitori români ca : Alexandru Vlăhuță, Miai Eminescu, Octavian Paler, ș.a. 20171201_140524

În baza celor aflate elevii au avut și informații din presă. Ca surse de discuție au studiat ziarele : Literatura și Arta, Jurnal de Chișinău, Timpul și Amic.

 

Publicat de : Doina Spătaru