Arhive

Ştefan cel Mare din istorie în veşnicie

Astăzi se împlinesc 514 ani de la moartea lui  Ștefan cel Mare, a marelui voievod  care a marcat istoria Moldovei. Cel care a domnit aproape o jumătate de veac (47 ani) și a dus peste 40 de războaie, câștigându-le aproape pe toate. Cel care, după fiecare bătălie, construia un locaș sfânt.

Anul 2018 a fost declarat Anul lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Cu această ocazie, la biblioteca „Ștefan cel Mare” au fost desfășurate mai multe activități dedicate marelui domnitor. Programul a început chiar de dimineață cu un flashmob. Participanții au fost întâmpinați de Ștefan cel Mare în „carne și oase”  invitându-i la o CAFENEA LITERARĂ. Copii au recitat și au cântat, demonstrând că sunt adevărați urmași ai lui Ștefan cel Mare

Apoi, cei prezenți au avut ocazia să participe  la o expoziție de tablouri  ale pictorului Grigorie Plămădeală. La 80 de ani pe care în curând o să-i împlinească, maestrul se mândrește cu o  colecție ce reprezintă o bună parte din mănăstirile construite după bătăliile purtate de Domnitor. Participanții au  desenat  sub bagheta maiestrului şi au avut ocazia să admire și unele desene ale copiilor  în care sunt reflectate cele mai importante evenimente istorice din perioada domniei lui Ștefan cel Mare.

Pe lângă activitățile culturale, copiii s-au delectat ascultând o legendă  despre  marele voievod al neamului la o oră de lectură cu domnișoara Daniela Danu.

Deosebit de interesant a decurs lecția publică pentru cei care au dorit să cunoască  mult mai multe evenimente din viața marelui voievod. Alexandru Savin,  profesor de istorie, lector superior la Universitatea  de Stat de Educație Fizică și Sport,  a povestit și a răspuns la întrebările dedicate personalității istorice  – Ştefan cel Mare şi Sfânt, astfel cultivând dragostea de neam, de ţară, de popor tuturor celor interesați de istoria Ţării Moldovei, de a aduce omagiu  celui care a fost, este şi va fi Domnitorul Ştefan cel Mare şi Sfânt.

Alexandru Savin, lector universitar, vorbește publicului despre marele voievod, Ștefan cel Mare.

În cadrul manifestărilor comemorării a 514 ani  de la trecerea în nefiinţă a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt s-a organizat prezentarea unei expoziţii  de carte „Ştefan cel Mare şi Sfânt – 514 ani de nemurire”. Au fost expuse  documente conform următoarelor compartimente: Ştefan cel Mare – Domn al Moldovei (1457-1504); Luptele marelui voievod Ştefan cel Mare;  Ştefan cel Mare – ctitor de biserici şi mănăstiri;  Ştefan cel Mare în literatură şi folclor.

Spre final, doritorii de a privi  filmul „Ștefan cel Mare și Sfânt. Vaslui 1475.” au participat mai întâi la un master-class de pregătire a prăjiturilor în forma coroanei Marelui Voevod, ca mai apoi să le savureze fericiți și cu mare plăcere pe parcursul vizionării filmului.

Realizat: L.Canţîr

Reclame

Diversitate culturală

„Limba noastră-i o comoară…

Limba noastră-i numai cântec…

Limba noastră-i graiul pâinii…

Limba noastră-i frunză verde…

Limba noastră-i limbă sfântă…”           A. Mateevici

Ziua Internațională a limbii Materne este o  sărbătoare ținută anual la 21 februarie în întreaga lume cu scopul de a promova diversitatea lingvistică și culturală.

Limba maternă este foarte importantă în viața noastră, a tuturor, fiind limba în care am rostit primele cuvinte, cu ea am crescut, ne-am dezvoltat, așa că este de datoria noastră să o promovăm și s-o păstrăm ca pe o avere spirituală moștenită din tată în fiu și transmisă ca pe o ștafetă mai departe din generație în generație.

 Așadar, limba e opera cea mai de seamă a unui popor.  Este  limba și  sufletul unui popor. Un popor fără de limbă este ca o țară fără de popor. A nu-ți iubi limba este identic cu a nu-ți iubi Patria. Limba e cea care ne ține împreună pe noi. Limba face parte din noi înșine, ca și sufletul nostru, ca și creierul nostru, ca și conștiința noastră.

În acest context, la biblioteca „Ștefan cel Mare” s-a desfășurat un medalion literar-artistic cu genericul diversitate culturală și lingvistică.  Participanții la activitate au fost elevii din Liceul Teoretic „Iulia Hasdeu” și Școala-Grădiniță  nr. 15 „Pas cu Pas”, dar și cititori ai bibliotecii, care au recitat poezii, au cântat și dansat , astfel promovând atât cultura poporului român, cât și pe cea a altor popoare.

 

 

Întâlnire de suflet cu Maria Tomița -Corini

Frunze verzi, frunze uscate…frunzulițe colorate  stau presărate haotic pe podea, lângă molbertul plin de cărți stă un coș plin cu bunătățile Toamnei. Pe acest fundal își face apariția, copleșită de emoții, scriitoarea Maria Tomița-Corini.

Mai târziu am aflat , că reîntâlnirea cu dragii ei copilași a fost motivul emoțiilor atât de puternice.  Fost educator la grădinița de copii” Andrieș” din satul Leca, r-nul Cantemir și mai apoi și director al acestei instituții au implantat în sufletul ei dragostea față de copii, dorul a fost cel, care departe de țară a îndemnat-o să scrie pentru ei. Primele trofee le-a luat în Italia. Dar cele mai frumoase aprecieri le-a primit aici, în Țara ei: Moldova. Cărțile ” Snop de raze aurii”; ” Șoricelul și umbrela”;  ” Ghicitori”  sunt pline de poezii și povestiri distractive, amuzante și  completate cu imagini și desene reprezentative.

Cei care au beneficiat de  întâlnirea emoționantă cu scriitoarea au fost  copii de la Școala – Grădiniță nr.152 ” Pas cu Pas”. Împreună cu ea au recitat poezii, primind cărți cu autografe în dar. Cei prezenți au  ascultat și versuri în limba italiană, cele care i-au adus lauri în Italia. Dna Maria Tomița-Corini a venit și cu o surpriză pentru copii, citindu-le poveștile lui Ion Creangă în versuri, pe care le-a scris ea.  Spre finalul întâlnirii copii au pus  multe întrebări la care au primit răspunsuri sincere și cuprinși de emoții au început să o îmbrățișeze , rugând-o să mai vină.

Realizat: Lia Canțîr

Dansul florilor

Încurajarea lecturii ca mijloc de dezvoltare culturală și creativă direcționează cititul spre valorile autohtone  prin programul de lectură “Chișinăul citește”,  inițiat încă din anul 2004 de BM “B.P. Hasdeu”. Dintre cele trei cărți promovate prin acest program este frumoasa și misterioasa carte   “ Dansul florilor” de Ianuș Țurcanu.

IMG_20170518_142651

Micii cititori au avut parte de mai multe activități privind această carte: discuții, recital de poezie, întâlnire cu autorul la o oră de lectură etc. De data aceasta, copii au fost provocați pentru o altă activitate, una în care, să dea  o nouă viață cărții obișnuite  într-o formă nouă a acesteia. Miercuri, 25 mai, primele pagini au devenit senzoriale datorită acestor mici copii creativi, inspirați și plini de idei.

Cartea va fi plăcută la atingere și într-o altă dimensiune, spre finele lunii septembrie. Faptul , că acești mici utilizatori au învățat de la bibliotecari arta creării aceste cărți și vice-versa a fost senzațional.

“M-am simțit fericită, curajoasă, încrezătoare în sine și am înțeles că pot face orice îmi doresc “ -spunea spre finele activității o mica principesă cu frumosul nume , Amalia.

Vă așteptăm cu drag, pentru a da viață altor șapte pagini ai acestei cărți în fiecare miercuri- ziua creativității din programul Rucsacul de Vacanță  de pe 7 iunie începând cu ora 11,00-16,00,  în incinta bibliotecii “Ștefan cel Mare”.

Clubul „Poeților Copii”

Revenită la școală

Clopoțelul sună,

Zice: Bun venit!

Pe toți ne adună

La școală am sosit.

E prima zi de școală,

Toți sunt fericiți.

Mama iar ne scoală

Să ne spălăm pe dinți!

Hai să primim un 10

C-am venit la timp,

Mîncăm înghețată rece

Să sărbătorim.

Nicoleta Dimitriu „Școală-Grădiniță” nr. 152, cl. a IV „L”

 

Tudor Arghezi : Niciodată toamna

Dacă suntem totuși deja în acest minunat anotimp plin de nostalgii, farmec și mister vă invit la o poezie:

Niciodată toamna nu fu mai frumoasă

Sufletului nostru bucuros de moarte.

Palid așternut e șesul cu mătasă.

Norilor copacii le urzesc brocarte.

 

Casele – adunate, cu niște urcioare

Cu vin îngroșat în fundul lor de lut,

Stau în țărmu-albastru-al râului de soare,

Din mocirla cărui aur am băut.

 

Păsările negre suie în apus,

Ca frunza bolnavă-a carpenului sur

Ce se desfrunzește, scuturând în sus

Foile-n azur.

 

Cine vrea să plângă, cine să jelească

Vie să asculte-ndemnul ne-nțeles,

Și cu ochii-n facla plopilor cerească

Să-și îngroape umbra -n umbra lor, în șes.

Doina Spătaru

Șef-oficiu