Arhive

Oră de lectură : Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil – obiceiuri și tradiții

În data de 8 noimbrie, pe stil nou cei cu numele de Mihail și Gavriil își sărbătoresc ziua de nume. Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil sunt denumiți conducătorii cetelor îngerești sau cei dintâi dintre îngeri. Activitatea a avut loc la Școala Grădiniță Pas cu Pas nr. 152. Elevii care au participat la activitate au fost entuziasmați de a afla ceva nou, mai ales cei care poartă numelor acestor sfinți.

Sfantul Arhanghel Mihail

In limba ebraica, numele sau inseamna „Cine este ca Dumnezeu?”. El este cel care „striga”: „Sa luam aminte, noi, care suntem fapturi, ce a patimit Lucifer, cel care era cu noi: cel ce era lumina, acum intuneric s-a facut.

Sfantul Arhanghel Gavriil

In limba ebraica, Gavriil inseamna „barbat-Dumnezeu”. Numele sau contine concentrat vestea ca Dumnezeu Se va face barbat, ca va asuma firea omeneasca. Vesteste Sfintilor Parintilor Ioachim si Ana nasterea Maicii Domnului, ii descopera lui Zaharia nasterea Inaintemergatorului. Pastorilor le arata ca li S-a nascut Prunc, pe Iosif, logodnicul Mariei, il intareste ca sa nu se indoiasca de nimic, calauzeste Sfanta Familie in Egipt si aduce femeilor mironosite vestea Invierii Domnului.

Arhanghelul Gavriil este reprezentat in iconografia ortodoxa purtand in mana o floare de crin alb, ca simbol al bucuriei si binecuvantarii. Arhanghelul Gavriil este ingerul bunatatii si milostivirii lui Dumnezeu.

Arhanghelul Gavriil a fost trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria să-i vestească taina cea mare a întrupării Domnului şi tot el a adus drepţilor Ioachim şi Ana vestea zămislirii Maicii Domnului.

În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat în comparaţie cu Arhanghelul Gavriil. El poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască.

Despre Arhanghelul Mihail se ştie că este conducătorul oştilor cereşti-îngereşti, iar despre Arhanghelul Gavril ştim că este vestitorul Fecioarei Maria că va naşte pe Mântuitorul lumii, pruncul Iisus.

Totodată, un vechi obicei spune că de sărbătoarea Sfinţilor Mihail şi Gavril se aprind lumânări atât pentru oamenii în viaţă, cât şi pentru cei trecuţi la cele sfinte fără lumânare sau dispăruţi în împrejurări năprasnice.

Altfel, în ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril se făcea marea pomenire pentru toţi morţii din familie.  Ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril se serbează fiindcă ei iau sufletele oamenilor când mor.

La finalul activități le-am urat omagiaților La Mulți Ani!

Anunțuri

Programul Chișinău citește : Dansul Florilor de Ianoș Țurcanu

Joi, 10 august s-a desfășurat o oră de lectură la grădinița nr. 165. Activitatea a avut loc extramuros din cauza caniculei și din cauza acestui timp  copiii sunt predispuși la accidente în afara grădiniței. Ca și data trecută au fost bucuroși să facă cunoștință cu altă carte, alt autor. Deoarece această carte face parte din Programul Chișinăul Citește copii au aflat mai multe detalii. Le-am povestit că Dansul Florilor este o carte propusă spre lectură cititorilor Bibliotecii Ștefan cel Mare.  Au aflat și că această carte  senzorială confecționată  handmade  din fetru și bumbac  este o alternativă educativă  excelentă a cărții clasice, care  susține și încurajează dezvoltarea abilităților psiho-motorice ale copiilor : dezvoltarea mușchilor mici ai  mâinilor, coordonare ochi-mână. De asemenea, stimulează puterea de concentrare, imaginația și memoria.

Pentru copii, ele sunt plăcute la atingere și implică și alte simțuri. Cartea confecționată este liniștitoare și emoționantă, oferindu-le posibilitatea de a folosi și alte materiale plăcute.

Spre final copiii au ascultat unele poezii din cartea Dansul Florilor : Fapte bune aduni; Coca – Cola pentru Nola; Două mâțe și -un motan; Șoricelul educat; O girafă supărată; Vine broasca de la mare.

Pentru noi este un lucru plăcut și pentru că suntem bibliotecari să fim niște naratori buni pentru preșcolari și copiii. Să îi incităm mereu cu noi cărți interesante și desigur că ei ne vor aștepta din nou la ei.

Publicat de : Doina Spătaru

Șef – Oficiu

Oră de lectură : Sofia – Păpădia de Stela Popa

 

Ieri, 8 august la Grădinița nr. 165 s-a desfășurat o oră de lectură. Copiii au ascultat  povestea Sofia – Păpădia de Stela Popa.  Cartea-poveste „Sofia – Păpădia” este o carte plină de învățăminte. Dar subtil sugerate copiilor. Autoarea vrea să  le spună copiilor, prin poveste, cum să se ferească de oamenii răi. Cum să nu se încreadă în oricine le întinde o bomboană. Să aibă curaj să înfrunte răul, așa cum face Sofia-Păpădia în poveste. Este o carte care îi învață pe pici despre bine faci, bine ajungi. Nu este nici pe departe însă o carte-poveste tristă. Nu. Dimpotrivă. Este o poveste frumoasă, vioaie și din care micii cititori vor învăța anotimpurile, prin desenele realizate de Stela Damaschin Popa. Cartea, odată răsfoind-o, picii nu vor mai lăsa  din mâini. Povestea Sofiei este foarte emoționantă și redă o poveste dintre ea și Vântul, o poveste care ne îndeamnă să o citim mai des, este o carte nemaipomenită. Aici autoarea ne face să înțelegem că orice poatre să fie frumos, că putem să trecem peste greutăți și că iubirea nu are margini. Însă iubirea poate fi și grea și tristă. Această poveste ne oferă o lecție pentru toți.

Totodată, Stela Popa este autoarea a mai multor volume, 100 de zile (roman), Editura Tritonic, București, dedicat Revoluției Twitter din Republica Moldova, Îngerii Mării (carte-poveste), Editura Cartier, 2015, seria Povești pentru Dănuț, Semincioara fermecată (carte-poveste), Editura Cartier, 2016, seria Povești pentru Dănuț, CD-audio „Semincioara fermecată”, teatru radiofonic citit de vedete din Republica Moldova.

Publicat de  : Doina Spătaru

Șef – Oficiu

Această prezentare necesită JavaScript.

Ziua Lecturii : Maimuțoiul judecător

Luni, 17 iulie, de Ziua Lecturii  a fost citită povestea „Maimuțoiul judecător„.

În cadrul discuției vis-a vis de poveste copiii au răspuns la întrebările moderatoarei Alexandra David, oferind răspunsuri corect. Astfel, au făcut concluzia  că lenevia maimuțoiului a dus la faptul că Săracul s-a întors acasă neîndreptățit, mai mult ca atât, toate animalele, participante la proces, au devenit dușmani.

În partea a doua a orei de lectură, la dorința copiilor s-a vorbit despre enigma „Șarpelui de mare„. Denumirea sa este dată de primii marinari, care au adăugat apelativul „de mare”, pentru a-i defini arealul de viață, deoarece aspectul său exterior semăna foarte mult cu acela  al unui șarpe obișnuit.

Copiii au fost familiarizați cu lucrarea lui Jules VerneȘarpele de mare„, unde autorul a descris pieirea ambarcațiunii din cauza loviturii monstrului marin și pe care nu l-a văzut nimeni.

Ulterior, s-a discutat și s-au demonstrat imagini a diverșilor  reprezentanți ai acestor reptile. Totodată, s-a vorbit și despre protecția  împotriva șerpilor veninoși, care sînt răspândiți pe teritoriul Republicii Moldova. 

 A publicat : Doina Spătaru

Șef – Oficiu

Oră de lectură : Povestea Crocodilului de Vladimir Colin

Luni, 10 iulie de Ziua Lecturii la Biblioteca Ștefan cel Mare, preșcolarii de la Grădinița nr. 96 au ascultat câteva povești interesante care le-au stârnit interesul și curiozitatea relatând alte povești cu aceeași morală. Prima poveste este cea a crocodilului de Vladimir Colin unde un crocodil pentru a păcăli o căprioară cu scopul de a o mînca plînge cu lacrimi de crocodil. El îi povestește  că a mâncat un explorator și că îi părea rău. Căprioara la început l-a mustrat apoi i s-a alăturat și i-a propus să pască iarbă împreună cu ea. Neștiind cum să pască a rugat-o să vină mai aproape să-i arate  și astfel a mâncat-o. Această poveste copiii au  asociat-o cu cea a lui Ion Creangă : Ursul păcălit de vulpe; Gogoașa și  Scufița Roșie. A doua poveste se numea : Povestea celor șapte rațe în care cele șapte rațe fiind ba chioare, ba strâmbe, ba jumulite, ba fără coadă, ba surde vroiau să știe care este cea mai frumoasă. Se apropie de motan ăla face miau, se apropie de câine ăla face ham, se apropie de bou ăla face mu-u-u. În final se apropie de vulpe care le spune că sunt gustoase. Și fiecare dintre cele șapte rațe vroiau să știe care e cea mai gustoasă. În final vulpea le mănâncă pe toate și spune că erau și proaste nu numai gustoase. Ultima poveste se numea Banul muncit de Alexandru Mitru. În această poveste avem soarta unui potcovar care vroia să-și învețe unicul fiu să poată munci un ban cinstit. Ăla cerea de la mama sa și peste zi venea la tatăl său și îi arăta banul și ăla îl azvîrlea în foc, așa a repetat încă o dată și iar banul era azvârlit în foc. Însă cînd a venit cu banul său și tatăl său la-a aruncat iar în foc băiatul a băgat mâna  în foc pentru a-l scoate de acolo fiind muncit de el și îi părea rău. În final tatăl său i-a zis că pentru cei doi bani nu s-a aruncat în foc dar pentru al său da. Fiindcă era un ban muncit. Fiecare poveste a fost discutată cu prichindeii de unde am dedus și morala fiecăreia.

Publicat de : Doina Spătaru

                                                                                                                                         Șef – Oficiu

Această prezentare necesită JavaScript.

Ziua Lecturii : In memoriam lui Ștefan cel Mare

În cadrul Zilei Lecturii, în data de  03.07, activitatea  a fost dedicată lui Ștefan cel Mare. Moderatoarea , bibliotecara Alexandra David, în cuvîntul de introducere a povestit despre marele voievod și a accentuat faptul, că la data de 2 iulie 1504, la ora patru după-amiază, Ștefan ce Mare intra în legendă. S-au împlint 153 de ani de la moartea voievodului.
Omagiat de străini, lăudat de dușmani și prețuit de aliați, imaginea lui Ștefan cel Mare a intrat în conștiința românilor fiind una dintre cele mai luminoase figuri din Istoria Națională.

Urmre a celor menționate, bibliotecara, a dat citirii a două legende despre Ștefan cel Mare.

Una despre băiatul Ștefăniță, care a dobîndit arcul din peșterele munților Neamțului, arc despre care se știe că Ștefan cel Mare  nu s-a mai despărțit de el până la moarte.

Legenda a doua , despre vitejia feciorilor matușei Vrîncioaei, grație numelor acestora au apărut  satele după numele lor: Bodești, Spirești, Negrilești, Bârsești, Spulber, Păulești, Nistorești.

Copiii au ascultat cu mare interes legendele și comentariile bibliotecarei.

Publicat de : Doina Spătaru

                                                                                                                   Șef – Oficiu

 

Ziua Lecturii : 2 povești cu tâlc

De Ziua Lecturii, 26 iunie la Biblioteca Ștefan cel Mare au venit sa asculte povești preșcolarii grupei a 7-A de la Grădinița nr. 96. Prima poveste îi aparține lui Tudor Arghezi : Hoțul. Aici avem povestea unui urs din catifea care  fura dulciuri. El era pedepsit ori de câte ori era prins că fura, și era dus în pod. Dar povestea are și alte personaje. Autorul evidențiază pe doi berbeci năpârliți, trei vaci fără picioare și un armăsar. Apare și un miel care fura și mingile și Tătuțu. Tătuțu a permis ca ursul să fure din dulap bomboane și să se bage în borcane și ursul continua să fure. La finalul primei povești copiii au răspuns la 4 întrebări : De ce a fost trimis în pod ursul de catifea? Care era înfățișarea ursului? Cine îl numea pe urs hoț și de ce? Cine era vinovat pentru dispariția dulciurilor?.

A doua poveste se numea Cufărul zburător de Hans Christian Andersen.  Acest cufăr a fost dăruit unui fiu de negustor care nu avea nimic și era fără nici avere nici prieteni. Numai unul i-a trimis cufărul. Cu acest cufăr a ajuns în Turcia. Acolo a întrebat de o doică de un palat cu ferestre înalte și i s-a spus că acolo stă fata sultanului. Și cu ajutorul cufărului a ajuns la prințesă. Și ia spus că este dumnezeul turcilor și multe cuvinte frumoase. Prințesa ia spus să vină sâmbătă cu o poveste când va fi și sultana și sultanul la ceai. Până sâmbătă a găsit povestea și s-a apropiat de palat. După ce a spus povestea sultanul i-a dat-o pe fiica lui dar din păcate nu a mai ajuns la palat. Cufărul a luat foc și nu a put să revină. Așa a ajuns fiul de negustor să spună povești în lumea întreagă. Copiii au răspuns la următoarele întrebări : Ce a făcut feciorul negustorului cu banii moșteniți? Cum a ajuns tânărul în țara turcilor? De ce l-au ales sultanul și sultana ca ginere? Cum s-a sfârșit povestea?

A publicat : Doina Spătaru

Șef – oficiu