Arhive

Ziua mondială a scriitorilor

„Un scriitor nu îşi ia niciodată vacanţă.

Viaţa înseamnă pentru el fie să scrie, fie să gândească la ce va scrie.”

(Eugene Ionesco)

Scriitori, poeți, prozatori, romancieri, nuveliști, publiciști, eseiști, critici literari din toată lumea celebrează astăzi ziua de creație. Această sărbătoare, mai degrabă universală decât profesională, reprezintă un bun prilej pentru evocarea rolului pe care îl are scrisul în viața omului. Dacă „la început a fost Cuvântul”, atunci Scrisul este nu doar mărturia celor spuse, dar și a celor făcute, descoperite și trăite

Stabilită în 1986, la cel de-al 48-lea Congres Internațional PEN Club, Ziua Mondială a Scriitorilor ne reamintește, în fiecare an, de importanța literaturii în dezvoltarea culturii mondiale, de cei care ne creează noi lumi și ne deschid noi orizonturi. De la romancieri, nuveliști, poeți și eseiști, până la istorici și jurnaliști, cu toții merită aprecierea și gratitudinea noastră.

Doar prin scris putem înţelege problemele existenţiale, putem păstra și transmite informații generațiilor viitoare, fără a depinde de resursele epuizabile ale tehnologiilor moderne. Anume prin literatură ne redescoperim pe noi înșine, dar şi pe cei din jurul nostru, în toate formele posibile.

De Ziua Mondială a Scriitorilor aducem omagiu celor care prin condeiul și talentul lor au dat lumii literatură de mare valoare, contribuind esențial la dezvoltarea culturii și a spiritualității, la îmbogățirea lexicului și a exprimării în limba maternă.

În prezent, PEN Club International are filiale în peste 130 de tari si reprezintă cea mai mare organizație literara, care accentuează rolul literaturii în dezvoltarea culturii mondiale și lupta pentru libertatea de expresie. Cel mai mare și important centru PEN Club se afla in SUA.
PEN Clubul Roman a fost înființat în anul 1923, printre inițiatori aflându-se Liviu Rebreanu. Evenimentele care au urmat, dar si instaurarea regimului comunist i-au întrerupt activitatea pana in anul 1964, când a existat din nou, la nivel formal. Renașterea clubului s-a realizat in 1990, când Ana Blandiana a devenit conducătorul clubului din Romania si a încercat sa refacă legătura cu marii scriitori aflați în exil.

https://radiochisinau.md/astazi-este-ziua-mondiala-a-scriitorilor–104884.html

Mai jos voi reda textul unei poezii : Rugăciuea unei flori de Alexandru Vona  3 martie 1922București – d. 12 noiembrie 2004,

Dă, Doamne,

O vară nesfârșită,

C-o ploaie aurită,

Cu câmpul veșnic verde,

Cu un vânt să ne dezmierde

A noastre chipuri mici.

(Versuri, București, 1936)

Articol realizat de Doina Spătaru

Șef-sector

Nu iese nimeni la fereastră

 Acum tu ești cel ales

Zeii ți-au permis să ai propria-ți  ghilotină

Alergi înnebunit pe străzile fierbinți și pustii

Te oprești apoi în fața geamurilor întunecate

Ca în  fața unor altare și strigi :

Uitați-vă, a venit primăvara!

Vă rog vă implor faceți abstracție de ghilotina

Ce-o port subsuoară

Și pe care în zadar încerc s-o acopăr

Cu haina îmbibată în sânge

Dar știți : nu este ghilotina mea

Eu pur și simplu

O scot la marginea orașului

Pentru că a venit primăvara

Și ce să fac cu o ghilotină în oraș

Pe timp de primăvară?

Dar nu iese nimeni la fereastră

Pentru că ghilotina pe care-ncerci

Cu disperare s-o ascunzi

Se face tot mai mare

(Nicolae Spătaru : Citirea zidului)

 

Grigore Vieru – poetul neamului românesc

 
 
Vieru, Grigore. Numele tău / Grigore Vieru. – Chișinău : Cartier, 2018. – 272 p.
 
4
 

”Numele tău. Ediție jubiliară cu o prefață de Bogdan Crețu Numele tău a avut, prin toată această pledoarie extraordinară în epocă, forța de a marca începutul unui reviriment național nu numai în literatura de dincolo de Prut, dar și în istoria ei. Volumul nu este o colecție de lozinci, ci cartea unui poet adevărat, care a știut să își acordeze lira în așa fel încât cântecul său orfic (orfismul e una dintre dominantele poeziei lui Vieru) să miște conștiințele. Și a făcut-o, chiar dacă această adecvare la nevoile unor cititori pentru care marea poezie modernă era o necunoscută a însemnat o simplificare voită a discursului! – Bogdan Crețu.

În această lucrare apar, pentru prima dată în literatura așa-zis, ”sovetică” din Basarabia, trimiteri directe și repetate la autori români precum Eminescu, Creangă, Arhezi, Blaga, Nicolae Labiș, Marin Sorescu, ca și la Brâncuși. Cartea este, de la cap la coadă, un manifest pentru recuperarea identității naționale.

 
 
 
Vieru, Grigore. Cele mai frumoase flori / Grigore Vieru. – Chișinău : Cartier, 2015. – 24 p.
 
 
” – Albiniță, albiniță,
 
             Pe un fir de romaniță!
 
              Tu de-aici la șapte poști
 
                                      Toate florile cunoști”. – Grigore Vieru
 
 

Mitru, un băieţel curios şi foarte curajos, aştepta cu nerăbdare ziua mamei ca să-i facă cadou un buchet din cele mai frumoase flori! Hei, dar cine ştie cele mai frumoase flori? Ş-apoi Mitru nici că voia să afle cineva despre ce-i pregăteşte el mamei!  Era o surpriză.

6

Am să mă duc la albină, s-a gândit Mitru. Ea știe toate florile.

Dar mare i-a fost mirarea când a văzut cum alegea albina florile pentru buchetul mamei… Nici pe departe nu erau cele mai frumoase, ba chiar nici cele mai mari şi mai frumos colorate. Dar, culmea, mamei i-a plăcut foarte mult buchetul, recunoscându-i lui Mitru că era cel mai frumos buchet pe care l-a primit vreodată în dar!

Dacă vreţi să aflaţi cum a ales albina florile şi de ce buchetul i-a plăcut atât de mult mamei, citiţi neapărat cartea lui Grigore Vieru  Cele mai frumoase flori, o carte foarte frumos colorată şi plină de surprize, dragă cititorule!

Vieru, Grigore. Iarna / Grigore Vieru. – Chișinău : Cartier, 2017. – 24 p.

                        Nuța și Mitru, doi frați, în plină iarnă doresc să miroase în casă a harbuz.

7

Tatăl lor, care venea zilnic de la moară cu noaptea în cap, făcea ce făcea pe afară și intra în casă. Și le-a zis că așa miroase iarna. Gerul. Însă Mitru o îmbia să iasă afară la joacă. Fiind luați cu aruncatul de bulgări, obrajii Nuței s-au făcut roșii ca harbuzul. Și așa o alinta tata – harbujelul tatei.

Această carte este despre Iarnă. Despre  cât de minunat este să auzi cum scârțâie zăpada sub picoare. Așa e iarna în copilărie, frumoasă și dulce ca un harbuz.

 

 

Realizat de Doina Spătaru, șef-sector

Clubul: DEVORATORII DE CĂRȚI

O nouă ședință, în cadrul clubului DEVORATORII DE CĂRȚI, s-a desfășurat 18 decembrie 2017, participanții căreia au fost elevii din clasa X–a, Liceul Teoretic ”Vasile Alecsandri”. Ca invitat de onoare a fost doamna Alina Trofim – poet, doctor în știință.
La o ceașcă de ceai/cafea a avut loc o discuție – dezbatere relaxantă pe marginea cărților: „Lumini din umbre” și „Poeme din zborul gândului”. Pe parcursul discuției, elevii au descoperit evenimente și fenomene ascunse în substratul poeziilor. Autoarea a dezvăluit tainele ce s-au ascuns în conținutul poeziilor sale. Elevii au rămas impresionați de maniera scrisului poeziilor autoarei făcând remarce mai ales la poeziile: „Dragostea”; „Rivala” ; „De ce?”; „Bătută de vânt”; Dă-le, Doamne” ș.a.
Pentru deschidere, sinceritate și bunăvoință, pentru cărțile dăruite bibliotecii, MULȚUMIM autoarei și o așteptăm cu mare drag la alte întâlniri la biblioteca „Ștefan cel Mare”.collage_photocat