Arhive

Întâlnire cu scriitorul Nicolae Spătaru – 60 ani de la naștere

În data de 13 ianuarie, pe platforma zoom, a avut loc întâlnire cu poetul, prozatorul, publicistul  și traducătorul Nicolae Spătaru. Fiind și data de naștere a scriitorului, moderatorul și scriitoarea Claudia Partole a condus acea discuție, în care a vorbit despre scriitorul Nicolae Spătaru ca om și ca scriitor. După această mică introducere în viața și activitatea literară a poetului a făcut prezentările de rigoare ale participanților la această întâlnire. Aici îi putem vedea pe scriitorul, eseistul, dramaturgul  și prozatorul Dumitru Crudu, Mihai Vîlcu – scriitor, Maria Pilchin – poetă și critic literar, Ludmila Șimanschi – cercetător, doctor conferențiar,  critic literar, Diana Vrabie – critic literar, conferențiar universitar și colegii noștri de la Biblioteca ”Nicolae Titulescu” și Biblioteca ”Adam Mickiewicz”.

Moderatoarea întâlnirii a pus o întrebare scriitorului Nicolae Spătaru : ”Ce îl face, ce îl provoacă pe un om de creație în aceste vremuri vitrege să stea la masa de gândire” (cum zicea Alexei Marinat), despre Măștile lui Brejnev, unde a anticipat teama de măști, de un dușman nedorit venit în viața noastră.

Participanții la această întâlnire și lansarea cărților ”Apusul unei biciclete” și  ”Măștile lui Brejnev”, apărute în anul pandemiei cât și cu un cuvânt de felicitare la această sărbătoare virtuală.

Primul cititor al romanului ”Măștile lui Brejnev”  a fost Dumitru Crudu care, zicea că ” E bine ca despre un scriitor să vorbim despre cea mai nouă carte a lui ” (Alexandru Mușina), fiind cea mai  bună și una de referință, piesa lui de rezistență.  Acest roman îl reprezintă plenar. Autorul a prevăzut cumva în această carte și ceea ce se întâmplă astăzi, dictatura măștilor din romanul lui se conjugă bine cu teroarea măștilor de astăzi.

Maria Pilchin a venit cu un cuvânt de felicitare, dar și cu un discurs despre proza scriitorului Nicolae Spătaru. Cărțile : ”Îngerașul purta fustă mini”, ”Omul izgonit de ceasuri”, ”Apusul unei biciclete” și ”Măștile lui Brejnev”, unde a găsit o legitate în titlurile acestora  și anume un obiect – fusta, ceasurile, bicicleta și măștile. Pe marginea romanului ”Măștile lui Brejnev”, Maria Pilchin zice că subiectul pornește dintr-un imperiu la răului.

Ludmila Șimanschi : ”Proza lui Nicolae Spătaru propune un stil narativ inedit. Un stil original, bine format, cu formule neobișnuite, straniii în perioada actuală. Romanul este plasat în timpul istoric pe care noi l-am trăit, unii fiind copiii, alții cu o amintire istorică, alții au trăit repercusiunile acestea. Creația lui Nicolae Spătaru, este o încercare de a demonstra că viața noastră este plină de stranietăți, niciodată nu avem siguranța în ce credem, în ce trăim”.

Scriitorul Mihail Vîlcu, s-a axat pe poezia scriitorului Nicolae Spătaru. ”Proza scriitorului Nicolae Spătaru este accesibilă pentru cititor. Cititorul devine pasionat de opera sa. Poeziile sale pun în mișcare gândirea copiilor, fiind bune pentru perioada preșcolară”.

Diana Vrabie a scris mult despre proza lui  Nicolae Spătaru. Romanul îi dă autorului măsura talentului, tot ce a pregătit în proza scurtă dă roade acum. Umorul este elegant, chiar dacă el pare desprins dintre noi, respiră foarte modern, niciodată nu cade în vulgaritate, autorul știind cum să îl gestioneze destul de atent.

Cititorii și criticii literari așteaptă în următorii ani să ne bucure scriitorul Nicolae Spătaru cu noi texte la fel de bune.

Realizat de : Doina Spătaru, șef – sector

Liviu Rebreanu – ctitorul romanului românesc modern

Liviu Rebreanu a fost un prozator și dramaturg român, membru titular al Academiei Române.

Rebreanu, Liviu. Ion/ Liviu Rebreanu.-București: Editura Herra, 2003.- 350p.
În acest roman se vorbește despre viața lui Ion care era un țăran harnic, dar cu o foame de avere și de avutie nemaipomenită. Ion o iubea pe Florica (o frumoasă domnisoara din sat dar fără avere) , dar ii fugeau ochii si după Ana Baciu (fata urâțică dar care avea ca zestre mult pământ). Pe tot parcursul romanului Ion se prezintă ca un personaj complex. Reuseste sa o duca de nas pe Ana și concepe un copil, astfel a fost nevoit Vasile Baciu (tatăl Anei care era bogat) să o dea de soție lui Ion. Bucuria cea mare a lui Ion era că in sfirsit el va avea pământ. Certurile erau la ordinea zilei între Vasile Baciu si Ion. Vasile Baciu nu dorea să îi dea tot pămintul. Ion o alungă pe Ana ca să se razbune pe Vasile Baciu. Ana vedea cum Ion o iubea pe Florica și cum îi fugeau ochii după dânsa la fiecare joc în sat. Fiind obosită de așa căsnicie, Ana nu mai vede nicio soluție și se spînzură. Soțul Floricăi, George îi prinde pe cei doi, îi ia la bătaie pe Ion si îl loveste cu sapa in cap, astfel Ion cade mort în apa din moara de lângă casă.

  Rebreanu, Liviu. Pădurea Spînzuraților/ Liviu Rebreanu.-București: Editura Litera, 2016.-365p.

În urma decesului tatălui său și pentru a-și impresiona iubita prin capabilitatea sa de fapte mărețe, Apostol Bologa pleacă pe frontul de luptă. Luând în calcul sfatul tatălui său de a-și păstra patriotismul și totuși de a-și îndeplini datoria, el se confruntă cu propria conștiință deoarece este pus să lupte împotriva semenilor săi. Desigur, încercarea sa de a fi trimis pe liniile armatei române eșuează, deci este nevoit să dezerteze. La sfârșit acesta moare spânzurat, păstrându-și demnitatea și consideră moartea ca fiind calea spre libertate.

Rebreanu, Liviu. Răscoala/Liviu Rebeanu.-București: Editura Liviu Rebreanu, 2005.-351p.
Amplul roman descrie un moment istoric dramatic: răscoala din 1907. În prima parte, “Se miscă țara!”, sunt consemnate o serie de episoade fără legătură aparentă între ele, care pregatesc și motiveaza “psihoza colectiva” ce îi cuprinde pe țărani. Personajul Titu Herdelea are rolul de observator al crizelor și al efectelor chestiunii țărănești în diferite medii politice și sociale. În satul Amara, țăranii se străduiesc să cumpere moșia Nadiei Iuga, concurând cu moșierul Miron Iuga și arendașul Platamonu. Conflictul social se acutizează treptat prin acumularea de nemulțumiri. Refuzul Nadiei de a vinde țăranilor moșia, arestarea invățatorului Dragoș întrețin și sporesc tensiunea socială existentă. În partea a doua, “Focurile”, țăranii vor cere socoteală singurei autoriățti cunoscute și recunoscute de toți: boierul Miron Iuga. Deși venerat de țărani, boierul este lovit cu bestialitate și ucis intr-un moment de furie colectivă. Sosit la curte pentru a-l apăra pe boier, Petre sfârșește prin a-i conduce pe țăranii dezlănțuiți prin încăperile conacului boieresc. Petre o violează pe Nadia, iar Toader Strâmbu o ucide. Focul care va cuprinde curțile boierești distruge și purifică. Reprimarea sângeroasă a răscoalei cu ajutorul armatei restabilește echilibrul relativ existent înaintea exploziei sociale.

Rebreanu, Liviu. Ciuleandra/ Liviu Rebreanu.-Chișinău: Editura Cartier, 2017.-153p.  
În seara în care avea loc un mare bal la Palat, Puiu Faranga, o ucide pe soția sa, Madeleine, aparent fara niciun motiv. Tatăl sau, Policarp Faranga, fost ministru al justitiei, ia toate masurile de precauție și anunță poliția. Pentru binele fiului sau, hotărește să-l pună să simuleze nebunia. Astfel, Puiu ar fi scăpat doar cu o internare pentru câțiva ani într-un sanatoriu.           
Puiu îi mărturisește doctorului că și-a ucis sotia fără niciun motiv, simulâd în felul acesta nebunia. Îi povestește atunci cum a cunoscut-o el pe Madeleine la un joc numit Ciuleandra.

   Peste cateva zile, Puiu află întâmplător că doctorul era din același sat din care provenea și Mădălina și atunci i-a marturisit faptul ca el o ucisese pe Mădălina din cauza lui, a doctorului. Pentru că simțise cî în inima Mădălinei era un alt barbat.

   Când vine tatal sau pentru a-l transfera din sanatoriu, doctorul îi dă vestea nefericită: fiul lui era nebun. Pus acum in situația aceasta, tatăl lui nu știe dacă e momentul să răsufle ușurat sau nu.

Rebreanu, Liviu. Crăișorul/ Liviu Rebreanu.-București: Editura Liviu Rebreanu, 2004.- 157p.  
Chiar Crăișorul Horia, care-și propunea să evoce răscoala din 1784, nu se concentrează aproape deloc asupra analizei raporturilor dintre clase si părăsește frământarile maselor de iobagi ardeleni, pentru o artificială intrigă sentimentală, ocupând primul plan în roman și creând în jurul lui Horia un fel de aureolă stranie în complet contrast cu figura reală a eroului popular.

Realizat de Irina Haraz

Un vis realizat la 16 ani

 Nenumărate lucruri rămân invizibile, necunoscute, nedescoperite, neluate în considerare, scoase din calcul, scoase din uz. Și așa ne lipsim de oportunități, de ocazii, de vise, de speranțe, de soluții, de bucurii, de surprize noi ale viitorului. Astfel, descoperim mai târziuoportunitățile  care puteau să ne dezvolte personal și intelectual, iar noi am neglijat partea frumoasă a lucrurilor. Le descoperim în orașul Chișinău, sectorul Botanica, pe bulevardul Decebal 91, unde este amplasată biblioteca publică „Ștefan cel Mare”. O instituție unde se creează, studiază, analizează, experimentează, învaţă, întâlnesc, comunică, descoperă noi prietenii. Este localul unde scriitorii, studenții și elevii se unesc într-un singur univers al cunoașterii, unde se descoperă orizonturi necunoscute. Cu toate că este amplasată avantajos teritorial, cu ieșire la bulevard, mulți din locuitorii Chișinăului nu cunosc această bibliotecă. În ultimii ani a fost dezavantajată de unele magazine care s-au construit în preajma acestuia, care au ascuns o parte din vizibilitatea bibliotecii. Iar pe zidurile din jurul bibliotecii au apărut diverse mesaje care lăsau impresia că este o locație uitată de lume sau bântuită de suflete moarte. Ne miră, dar și ne supără, faptul că locuitorii sectorului sunt indiferenți față de localurile culturale, precum și distrugerea acestora.

În 2004 s-a încheiat un protocol între Biblioteca Județeană “Duiliu Zamfirescu” din Județul Vrancea, reprezentată de directorul general Teodora Fîntînaru și Biblioteca Municipală “B.P. Hașdeu” din Chișinău, director general Lidia Kulikovski, împreună cu Consiliul Județean Vrancea – Președinte Marian Oprișan, precum și Primăria municipiului Chișinău primar Serafim Urecheanu împreună cu Direcția Învățământ Cultură a Județului Vrancea Gheorghe Vlăjie, și Direcția Cultură a Primăriei municipiului Chișinău Iulian Filip.

Scopul protocolului este constituirea Bibliotecii Publice cu frumosul nume„Ștefan cel Mare și Sfânt”. Obiectivele protocolului: facilitarea accesului la informație a comunității chișinăuiene, promovarea valorilor culturale prin toate mediile de exprimare, oferind copiilor și adulților întreaga gamă de servicii educaționale, culturale și resursele necesare acestora, precum și realizarea unor schimburi reciproce de specialiști, cercetări, publicații, programe și evenimente comune.

            Un proiect frumos, vizibil, cu susținerea comunității și a administrației locale. În prezent, biblioteca a împlinit 16 ani vârsta adolescenței, cu un suflet de copil cu ambiții, încredere, curaj în realizarea planurilor de perspectivă. Dar și cu zeci de întrebări de cunoaștere, meditare, cu viziuni multilaterale. Descoperă culorile și finețea acestora, apoi pășește pe drumul succesului și surprinde orizontul îndepărtat. Încearcă să descopere ziua de mâine, chiar dacă nu e mulțumită de ziua de azi. Încercă să găsească răspunsuri, să caute întrebări. Căci o întrebare nouă înseamnă o perspectivă nouă. Hal Gregersen  sintetizează, citez: „Formulează o întrebare diferită, care să-ți deschidă o perspectivă diferită, care să-ți arate o cale diferită, care va face toată diferența”. Deoarece întrebările diferite sunt cele care reîncadrează realitatea și capătă un rol catalizator. O întrebare bună, care abordează realitatea diferit, înlătură blocajele în gândire și presupunerile limitative, canalizând energia creatoare pe alte căi. Așa apar noi posibilități și soluții, percepții și cunoștințe, care energizează, motivează și te face să te simți bine.

Cu acest principiu, acum un an jumătate s-a dat start unui nou proiect de amenajare, reparare a bibliotecii, precum și a terenului adiacent, în scopul îmbunătățiri condițiilor prielnice pentru vizitatorii bibliotecii și vizibilității acesteia în sector. Odată ce ne-am propus perspectiva schimbării, am fost conștienți că presupune costuri emoționale și economice, posibilitățile resurselor economice fiind minime. Cu gândul „bate și ți se va deschide”, am cunoscut oameni cu inima mare și cu gânduri de susținere a valorilor culturale. Oamenii care au înțeles importanța culturii, au conștientizat importanța stringentă a utilizatorului, a cetățenilor, au gândit și trăit emoțiile prin experiențele proprii. Este îmbucurător faptul că există oameni care pot aprecia omul diferit de ei, care trăiesc într-o altă lume, într-o altă dimensiune.

De neuitat sunt emoțiile după realizarea mapei proiectului, precum și a design-ulul acestuia. Cu câtă siguranță s-a bătut în ușile care s-au deschis mai greu sau mai ușor. Cu câtă convingere s-a pășit pe drumul încâlcit. Drum care părea invizibil, lung, greu de parcurs, dar nu a fost abandonat. Fiecare reușită o vedeam ca pe un munte depășit, iar toate drumurile existau doar pentru noi.

Momente memorabile de bucurie atunci când am reușit să comunicăm cu primul sponsor al bibliotecii – compania de construcție „Basconslux”, director Nicolae Madan. Au fost primii care au acceptat să ne ajute comunitatea, utilizatorii și totodată să ne susțină cultura. Au înțeles, simțit necesitatea absolută ca și cum le-ar fi trăi ei. Au fost solidari cu acei care își doresc să se cultive educațional, cu persoanele cu disabilități locomotorii, cu mămicile care au copii mici. Au rămas uimiți de mărturisile noastre: din lipsa unei rampe de acces, mămicile fugeau în bibliotecă pentru a împrumuta o carte, copiii râmânând în cărucioare în fața bibliotecii. Necesitatea lecturii este colosală, iar mămicile treceau prin pericolul evident din stradă, dar cu dorință majoră de a studia, cerceta.

Proiectul inițiat a fost susținut și de Pretura sectorului Botanica, de domnul Boris Prepeliță. A fost și este omul inițiativelor, realizărilor practice. S-a accelerat procesul de lucru, în pofida faptului că apăruse factori nefavorabili, precum și alte zeci de proiecte importante care au fost implementate toate cu mult suflet și drag. Au avut încredere în noi  și s-au convins că suntem o bibliotecă activă, vizitată și iubită de cititori. În cadrul lucrărilor executate au dat dovadă de profesionalizm, atitudine binevoitoare și corectidudine. Am fost vizitați mereu de domnul Boris Prepeliță și de persoanele responsabile de  executarea acestor lucrări.

Am reușit să mobilizăm o echipă frumoasă la acest proiect comunitar. Au participat toți cu drag și devotament. Bibliotecarii, precum și utilizatorii bibliotecii, așteptau finalizarea fiecărei etape de lucru cu emoții, iar realizarea acestuia ne dădea putere și entuziasm. Dar cu toate acestea, mai există persoane care caută plăcerea urâtului și a distrugerii. Într-o noapte, ei au vandalizat firma bibliotecii. Aceste fapte te descurajează și deprimă, dar ne-am mobilizat și am pășit înainte.

În prezent am finalizat cu succes proiectul propus, iar vizibilitatea biblioteci este remarcată în comunitate prin numărul mai mare al vizitelor la bibliotecă, precum și al împrumutului de carte. Foarte multe persoane mărturisesc că o descoperă pentru prima dată. Creând o ambianță plăcută, suntem conștienți că aceasta sporește productivitatea, aduce bună  dispoziție oamenilor, celor care muncesc și oferă produse, precum și celor care primesc sau consumă. Multe persoane vin la bibliotecă și în curtea acestea doar pentru a se relaxa, odihni, și nu doar pe parcursul zilei, dar și noaptea. Curtea bibliotecii dispune de 2 piloni cu lumină, la care locuitorii vin pentru a se relaxa într-un mod mai romantic. Tot aici au posibilitatea să se conecteze la wi-fi–ul bibliotecii și să comunice cu cei dragi. Vedem multe cupluri care își dau întâlnire pe banca nou-instalată.  

Mulţumim finanțatorilor care ne-au ajutat și sprijinit financiar. Împreună, am reuşit să atingem obiectivele propuse. Ne simţim onoraţi şi mândri totodată ca ne-aţi ales şi ne-aţi sprijinit prin contribuţia adusă, dar mai ales pentru marinimia sufletului de care ați dat dovadă prin fapta dumneavoastră. Perceperea necesităților bibliotecii au trecut prin inimă prin iubire. Căci Iubirea vede mai multe și înțelege mai bine deoarece, așa cum spune și Rabindranath Tagore, „…a iubi este a cuprinde tot și a înțelege totul”. Bunătatea și respectul ne definesc ca oameni, iar într-un mediu în care aceste calități se întâlnesc din ce în ce mai rar, consider că dorința de a-i ajuta pe cei care au nevoie de sprijin înnobilează ființa umană.

În acest proiect am descoperit oameni deosebiți, minunați, am avut parte de situații și întâmplări, experiențe frumoase datorită oamenilor extraordinari pe care ne-a fost dat să-i întâlnim. Spunea Titu Maiorescu: „Grozav lucru relațiile dintre oameni”. E minunat sentimentul de împlinire, curaj pe care ți-l dau oamenii prin cuvinte, gesturi, priviri sau altfel.  E minunat să construiești fericirea și să simți că și datorită ție roata vietii merge un pic mai bine. Fericirea care pășește mână în mână cu cartea și biblioteca de care beneficiază cei mai diferiți oameni, de la cel mai mic lector din clasele primare la cel mai în vârstă. Cu cât mai multe cărți citite, cu atâtea mai multe lumi, mai mulți oameni, mai diverse vieți. Astfel te vei îmbogăți, vei fi mai conștient, vei înțelege mai multe, vei fi mai atent, mai perspicace, mai implicat. Fii generos cu tine și cu viața. Fii deschis la experiențe noi, neașteptate. Deschide-ți și inima și pornește în explorare.

Încearcă să descoperi ziua de mâine, chiar dacă nu ești mulțumit de ziua de azi. Încercă să găsești răspunsuri, să cauți întrebări. Căci o întrebare nouă înseamnă o perspectivă nouă. Hal Gregersen sintetizează, citez: „Formulează o întrebare diferită, care să-ți deschidă o perspectivă diferită, care să-ți arate o cale diferită, care va face toată diferența”. Deoarece întrebările diferite sunt cele care reîncadrează realitatea și capătă un rol catalizator. O întrebare bună, care abordează realitatea diferit, înlătură blocajele în gândire și presupunerile limitative, canalizând energia creatoare pe alte căi. Cu acest principiu, acum un an jumătate s-a dat start unui nou proiect de amenajare, reparare a bibliotecii, precum și a terenului adiacent, în scopul îmbunătățiri condițiilor prielnice pentru vizitatorii bibliotecii și vizibilității acesteia în sector. Odată ce ne-am propus perspectiva schimbării, am fost conștienți că presupune costuri emoționale și economice, posibilitățile resurselor economice fiind minime. Cu gândul „bate și ți se va deschide”, am cunoscut oameni cu inima mare și cu gânduri de susținere a valorilor culturale. Oamenii care au înțeles importanța culturii, au conștientizat importanța stringentă a utilizatorului, a cetățenilor, au gândit și trăit emoțiile prin experiențele proprii. Este îmbucurător faptul că există oameni care pot aprecia omul diferit de ei, care trăiesc într-o altă lume, într-o altă dimensiune.

De neuitat sunt emoțiile după realizarea mapei proiectului, precum și a design-ulul acestuia. Cu câtă siguranță s-a bătut în ușile care s-au deschis mai greu sau mai ușor. Cu câtă convingere s-a pășit pe drumul încâlcit. Drum care părea invizibil, lung, greu de parcurs, dar nu a fost abandonat. Fiecare reușită o vedeam ca pe un munte depășit, iar toate drumurile existau doar pentru noi.

Mulţumim finanțatorilor: compania de construcție „Basconslux”, director Nicolae Madan, Pretura sectorului Botanica, de domnul Boris Prepeliță care ne-au ajutat și sprijinit financiar. Împreună, am reuşit să atingem obiectivele propuse. Ne simţim onoraţi şi mândri totodată ca ne-aţi ales şi ne-aţi sprijinit prin contribuţia adusă, dar mai ales pentru marinimia sufletului de care ați dat dovadă prin fapta dumneavoastră. Perceperea necesităților bibliotecii au trecut prin inimă prin iubire. Căci Iubirea vede mai multe și înțelege mai bine deoarece, așa cum spune și Rabindranath Tagore, „…a iubi este a cuprinde tot și a înțelege totul”. Bunătatea și respectul ne definesc ca oameni, iar într-un mediu în care aceste calități se întâlnesc din ce în ce mai rar, consider că dorința de a-i ajuta pe cei care au nevoie de sprijin înnobilează ființa umană.

Lilia Gamarța, Șef filială
Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu Filiala „Ștefan cel Mare

Mihail Sadoveanu – Ștefan cel Mare al literaturii române

 Scriitorul, povestitorul, romancierul şi omul politic român Mihail Sadoveanu s-a născut la 5 noiembrie 1880, Pașcani la  Vânători-Neamț.  

PPT - MIHAIL SADOVEANU 1880-1961 PowerPoint Presentation, free download -  ID:3562988

Este unul dintre cei mai importanți prozatori români din prima jumătate a secolului al XX-lea, fiind  cunoscut mai ales pentru romanele sale istorice și de aventuri. Opera sa destul de valoroasă, cuprinde romane, povestiri, nuvele… 

Vă propunem spre cunoaștere o listă bibliografică, pentru a aduce cititorului o modalitate eficientă de-a îl apropia de vasta operă sadoveniană.

  1. Sadoveanu, Mihail. Aventurile șahului / Mihail Sadoveanu. – Chișinău : Eus, 1993. – 111 p.

ISBN 5-88568-068-X2.

2. Sadoveanu, Mihail. Baltagul : Cazul Eugeniței Costea / Mihail Sadoveanu. – București : Arc, 2011. – 363 p.

ISBN 978-973-124-620-8.

3. Ciopraga, Constantin. Baltagul de Mihail Sadoveanu / Constantin Ciopraga. – Cluj – Napoca : Dacia, 2002. – 108 p.

ISBN 973-35-1362-8

4. Sadoveanu, Mihail. Dumbrava minunată : Zâna lacului și alte povestiri / Mihail Sadoveanu. – București : Agora, 2005. – 239 p.

ISBN 973-7744-53-5

5. Sadoveanu, Mihail. Creanga de aur / Mihail Sadoveanu. – București : Editura 100 + 1 Gramar, 2001. – 169.

ISBN 973-591-061-6

6. Sadoveanu, Mihail. Drumuri basarabene / Mihail Sadoveanu. – București : Chișinău, Editura Saeculum : Știința, 1992. – 93 p.

ISBM 973-9071-04-X

7. Sadoveanu, Mihail. Frații Jderi / Mihail Sadoveanu. – București : Regis, s.a. – 575 p.

ISBN 973-8373-44-1

8. Sadoveanu, Mihail. Istorisiri de dragoste / Mihail Sadoveanu. – Iași : Junimea, 1994. – 324 p.

ISBN 973-37-0198-

9. Sadoveanu, Mihail. Măria –sa, puiul păduri / Mihail Sadoveanu. – București : Herra, 2003. – 192 p.

ISBN 973-7923-13-8

10. Sadoveanu, Mihail. Nada florilor / Mihail Sadoveanu. – București : Editura Tineretului, 1968. – 197 p.

11. Sadoveanu, Mihail. Neamul Șoimăreștilor / Mihail Sadoveanu. – București :  Litera Internațional, 2003. –  232 p.

ISBN 973-675-049-3

12. Sadoveanu Mihail. Nicoară Potcoavă / Mihail Sadoveanu. – București : Lucman, s.a. – 480 p.

ISBN 973-8372-70-4

13. Sadoveanu, Mihail. Nuvele. Povestiri / Mihail Sadoveanu. – București : Lucman, s.a. – 400 p.

ISBN 973-8372-68-2

14. Sadoveanu, Mihail. Ochi de urs și alte povestiri / Mihail Sadoveanu. – Iași : Polirom, 2004. – 464 p.

ISBN 973-681-756-3

15. Oprișan, I. Opera lui Mihail Sadoveanu / I. Oprișan. – București : Saeculum I.O, 2004. – 448 p.

ISBN 973-642-057-

16. Sadoveanu, Mihail. Opere alese. Volumul 1 / Mihail Sadoveanu. – Chișinău : Știința, 1993. – 576 p..

ISBN 5-376-01469-X

17. Sadoveanu, Mihail. Opere alese. Volumul 2 / Mihail Sadoveanu. – Chișinău : Știința, 1993. – 640 p.

ISBN 5-376-01470-3

18. Sadoveanu, Mihail. Opere alese. Volumul 3 / Mihail Sadoveanu. – Chișinău : Știința, 1993. – 526 p.

ISBN 5-376-01620-X

19. Sadoveanu, Mihail. Opere alese. Volumul 4 / Mihail Sadoveanu. – Chișinău : Știința, 1993. – 624 p.

ISBN 9975-67-050-4

20. Ciobanu, Mircea. V. Proza lui Mihail Sadoveanu / Mircea V. Ciobanu. – Chișinău : Arc, 2009. – 48 p.

ISBN 978-9975-61-537-2

21. Sadoveanu, Mihail. Șoimii / Mihail Sadoveanu. – București : Agora, 2006. – 167 p.

ISBN 973-7744-69-1

22. Sadoveanu, Mihail. Trei povestiri minunate / Mihail Sadoveanu. – Chișinău : Iulian, 1997. – 33 p.

ISBN 9975-922-16-3

23. Sadoveanu, Mihail. Țara de dincolo de negură: Hanu Ancuței / Mihail Sadoveanu. – București: Jurnalul Național, 2011. – 314 p.

ISBN 978-973-124-650-5

24. Sadoveanu, Mihail. Venea o moară pe Siret / Mihail Sadoveanu. – București : Lucman, s.a. – 399 p.

ISBN 973-8372-23-2

25. Sadoveanu, Mihail. Viața lui Ștefan cel Mare / Mihail Sadoveanu. – Chișinău: Editura Cartea moldovenească, 1989. – 191 p.

ISBN 5-362-00602-9

26. Sadoveanu, Mihail. Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă / Mihail Sadoveanu. – București : Editura Herra, 2001. – 319 p.

ISBN 973-7923-15-4

Mihail Sadoveanu este şi autorul unor citate nemuritoare:

“În aceste urne sacre, în care poeţii şi cugetătorii şi-au închis inimile, găsim acea putere fără moarte care mişcă umanitatea înainte, în progresul ei necontenit”. “Sărmana făptură omenească! E capabilă de toate relele, dar în ea se găseşte şi comoara binelui.” “Fericirea este în noi, niciodată în jurul nostru.” “Patriotismul nu înseamnă ura împotriva altor neamuri, ci datorie către neamul nostru; nu înseamnă pretenţia că suntem cel mai vrednic popor din lume, ci îndemnul să devenim un popor vrednic.” “Fagure de miere sunt cuvintele bune şi dulceaţa tămăduitoare a sufletelor.” “Ţara nu se serveşte cu declaraţii de dragoste, ci cu muncă cinstită şi, la nevoie, cu jertfe.” ”Un prost găseşte totdeauna pe altul mai prost care să-l asculte cu gura căscată.” ”Pentru a înfrâna trebuie legi. Dar trebuie oameni care să împlinească legile.” ”Unii prieteni sunt umbre, nu apar decât când e Soare.”

Realizat de : Doina Spătaru, șef-sector

Atracţii turistice din Republica Moldova

În fiecare an, la 27 septembrie, un număr de 158 de ţări, şase teritorii şi peste 500 de membri afiliaţi, componente ale Organizaţiei Mondiale a Turismului (UNWTO), agenţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite, sărbătoresc Ziua Mondială a Turismului. Sărbătorirea la 27 septembrie a unei Zile Mondiale a Turismului a fost stabilită în cadrul sesiunii Adunării Generale a Organizaţiei Mondiale a Turismului din septembrie 1979, de la Torremolinos (Spania), zi în care se aniversează şi adoptarea statutului UNWTO (1970).
Ziua mondială a turismului a fost sărbătorită prima oară în întreaga lume în anul 1980. UNWTO a dorit ca prin organizarea diferitelor evenimente cu acest prilej să atragă atenţia opiniei publice asupra importanţei de ordin social, cultural, politic şi economic a turismului.
Turismul în Republica Moldova este în ascensiune și este mai degrabă unul de nișă care se adresează turiștilor în căutare de locuri pitorești, autentice și peisaje naturale uimitoare.                                                  Moldova te va cuceri prin frumusețea naturii, bucate tradiționale și vin incredibil, dar și prin ospitalitate:   

 1. Cramele Cricova și Mileștii Mici. Republica Moldova este o ţară viti-vinicolă, plasându-se în topul celor mai importante state viti-vinicole ale lumii. Moldova este cunoscută prin renumitele şi unicele oraşe subterane, cum ar fi Cricova, situat la 11 kilometri de Chişinău și Mileştiii Mici, la aproximativ 30 km sud de Chișinău. În timp ce Cricova reprezintă cel mai mare complex subteran, cunoscut în întreaga lume pentru labirinturile sale imense, cu  galerii cu o lungime totală de 120 de kilometri, Beciurile subterane Mileștii Mici dețin cea mai mare colecție de vinuri din lume (peste 1.5 milioane sticle de colecție) și au intrat în Cartea Recordurilor Guiness în anul 2005. Un astfel de tur va fi o experiență de neuitat pentru orice turist, dar mai ales pentru iubitorii de vin.                             

2. Rezervaţia cultural-naturală Orheiul Vechi. Se află în partea de est a Republicii Moldova, la doar 60 km de capitală, în defileul stâncos al râului Răut, într-un loc de importanţă strategică, aproape de vărsare în fluviul Nistru. Complexul Orheiul Vechi constituie un sistem alcătuit din elemente culturale și naturale, unde sunt prezente vestigii arheologice din toate epocile cunoscute pe teritoriul Republicii Moldova și circa 200 complexe rupestre creştine. În limitele Peisajului Orheiul Vechi sunt documentate 20 de situri arheologice, două dintre care sunt ansambluri de proporţii deosebit de mari denumite în mod tradițional de către populația locală: Peștera și Butuceni. Rezervația cultural-naturală și peisagistică este pe lista de candidați pentru a fi inclusă în patrimoniul UNESCO.

3.Mănăstirea Țîpova. La Țîpova, pe malul stâncos al Nistrului (cca. 100 km nord de Chișinău) se găsește cea mai mare mănăstire rupestră ortodoxă din Moldova, considerată și una dintre cele mai mari din Europa. Mănăstirea rupestră „Ţipova” e perfect armonizată cu natura din jur, săpată în rocile calcaroase. Există mai multe legende legate de acest loc, și o amintim pe cea conform căreia „anume aici Ştefan cel Mare s-a cununat cu soţia sa Voichiţa” şi alta care „spune, cum că aici, în această mănăstire, şi-a sfârşit viaţa poetul mitologic grec Orfeu”. Turiștii sosiți aici mai pot vizita un defileu impresionant din cadrul rezervației peisagistice „Tipova”, un traseu în exclusivitate pietonal. 

4. Cetatea Soroca. Se găsește în mijlocul orașului Soroca, la circa 160 km spre nord de Chișinău și reprezintă cartea de vizită a orașului cu același nume. Este locul potrivit dacă vrei să simți atmosfera epocii medievale. Cetatea Soroca a fost construita la trecatoarea peste Nistru pe locul unor fortificatii mai vechi și mai este cunoscută și drept loc unde s-au întrunit oștirile moldovene sub conducerea celebrului om de stat Dimitrie Cantemir și armatele rusești conduse de țarul Petru I în timpul campaniei de la Prut împotriva ostașilor turci în anul 1711.

5. Lunca Prutului de Jos. Rezervația științifică Prutul de Jos este o arie protejată amplasată în cursul de jos al râului Prut, incluzând Lacul Beleu și împrejurimile sale, în sud-vestul Republicii Moldova. Între satele Văleni și Slobozia Mare din raionul Cahul, lacul Beleu este locul ideal pentru iubitorii de natură. Lacul găzduiește cârdurile de Pelicani care se îndreaptă spre Dunăre, Țigănuși negri, Egrete albe, Stârc cenușiu și alte păsări. În perioada mai-iulie, pe lacul Beleu înfloresc nuferii albi și galbeni. Prin diversitatea impresionantă a habitatelor şi a formelor de viaţă pe care le găzduieşte într-un spaţiu relativ restrâns, ,,Prutul de Jos” constituie un adevărat muzeu al biodiversităţii.       

6. Rezervația Naturală ”Codrii”.  În cadrul aceste rezervaţii funcționează un bogat “ Muzeu al naturii”, situat în centrul deluros al Republicii Moldova, pe Podișul Moldovei Centrale (raionul Strășeni), ocupând cca. 40% din suprafața acestui platou înalt. În rezervație se află sub ocrotire aproximativ 1000 specii de plante,43 specii de mamifere,145 specii de păsări,7 specii de reptile,10 specii de amfibii și mai mult de 10 mii specii de insecte. Rezervația naturală ”Codrii” are o importanță semnificativă în protecția și înmulțirea speciilor de plante și animale pe cale de dispariție. Totodată rezervația contribuie la conservarea biodiversității caracteristice Republicii Moldova, prin aceasta îmbunătățindu-se calitatea mediului înconjurător.         

7. Mănăstirea Saharna. Saharna este un sat din cadrul comunei Saharna Nouă din raionul Rezina, Republica Moldova, situat la aproximativ 110 km nord de Chișinău, pe malul drept al râului Nistru, la o altitudine de 28 de metri deasupra nivelului mării. Mănăstirea Saharna, în întregul ei ansamblu, este unul din cele mai vechi așezăminte monahale din cadrul Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova, compus din două mănăstiri: una rupestră (Bunavestire) și alta terestră (Sf. Treime). Istoria mănăstirii rupestre se cunoaște foarte puțin, neștiindu-se data precisă a întemeierii și cine sunt întemeietorii. Saharna formează 22 de cascade, dintre care cea mai cunoscută este Cascada „Groapa Țiganului” cu o înălțime de 5 metri. 

8. Valea ”o sută  de movile” . Suta de Movile este o arie protejată din apropierea Prutului, amplasată în raionul Rîșcani,  între satele Braniște și Avrămeni. Din denumirea „O sută de movile“ putem trage concluzia că ele sunt 100, dar în realitate, potrivit unor estimări, numărul acestora este mult mai mare (peste 3500), fiecare având înălțimi diferite, 15-30 m. Valea celor o sută de movile face parte din rezervația știintifică „Pădurea Domnească“ si din lista zonelor ocrotite. Unii savanți spun că „O Sută de Movile” („Centum Monticuli” după Dimitrie Cantemir) este unicul loc din Europa unde sunt concentrate într-un număr atât de mare recife submarine ale Mării Mediterane.  Bazin de apă terțiar, ce acoperea vreo 20 milioane de ani în urmă teritoriul de azi al Republicii Moldova.  Alți savanți consideră că movilele s-au format datorită alunecărilor de teren și prăbușirilor.                               

9. Schitul rupestru Bechir . Râpa lui Bechir sau „Bechirov Iar” este un monument al naturii de tip geologic sau paleontologic în raionul Soroca. În stâncile abrupte din acea vale se află schitul rupestru Bechir, considerat cel mai vechi ajuns până în zilele noastre, datând probabil din secolul VI – VIII.  Se presupune, că este o peștera-biserică, săpată în stâncă care amintește de așezările rupestre din diverse colțuri ale lumii creștine. Caverna este amplasată la o înălțime de 12-14 metri pe o stâncă verticală, albă de calcar și este formată dintr-o încăpere mică orientată cu altarul spre nord și cu o ușă-ferestruică mică spre sud. Interiorul este ornamentat cu elemente constructive cioplite în piatră și care imită interiorul unei biserici de lemn de epocă.          

10. Cetatea Tighina.  Este o cetate din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, așezată pe malul Nistrului, în orașul Tighina, la 61 km mai la sud-est de Chișinău.  Cetatea Tighina (redenumită de turci Bender) se constituie într-un ansamblu arhitectonic cu plan în formă de patrulater neregulat, înconjurat de ziduri late, cu grosimea de 2,3 – 3 m și înalte, din piatră de calcar și cărămidă, avînd 10 bastioane pentru artilerie la colțuri și 11 turnuri și 6 porți, fiind înconjurată de un șanț de piatră.             

11. Buncărul sovietic din satul Olișcani. Buncărele imense din pădurea satului Olişcani, raionul Şoldăneşti, se numără printre cele mai enigmatice construcţii de pe teritoriul Republicii Moldova. Cele două cazemate, cu diametrul de 32 de metri şi peste 60 de metri adâncime, făceau parte dintr-un obiectiv militar secret sovietic. Sistemul construcţiei atât de ingenios dă de bănuit că această unitate militară din inima pădurii de la Olișcani avea o destinaţie specială, mai degrabă un punct de comandă al Statului-Major.

 12. Grota din Duruitoarea Veche. Grota Duruitoarea Veche este cunoscută ca o aşezare străveche din epoca de piatră. Ea constă din trei încăperi cu lungimea totală de 49 de m, lăţimea de 5-9 m și se află deasupra satului Duruitoarea (raionul Rîșcani), la o înălțime de 33 de metri. Aici au fost descoperite rămăşiţe de animale, fragmentele unor unelte dar și urme ale omului primitiv de acum 250-300 mii de ani. În apropierea peșterii, este Defileul Duruitoarea, un monument al naturii de tip geologic sau paleontologic.  Masivul stâncos cu coloșii ciudați, parte din toltrele Prutului, creează o atmosferă preistorică în acest defileu adânc, ce pare conservat de milenii.          

 13. Peștera ”Cenușăreasa”. Peștera „Cenușăreasa” sau „Emil Racoviță” este cea mai mare peșteră din Republica Moldova, recunscută, de asemenea, ca a treia cea mai lungă peșteră de ghips din Europa. Peștera este situată în regiunea est-europeană, în satul Criva, în locul unde se intersectează granițele a trei state: Ucraina, Republica Moldova și România. În golurile carstice se află peste 20 de lacuri, dintre care cele mai mari sunt: Lacul Dacilor, Lacul Verde, O gură de apă, Lacul Albastru, Lacul Dinozaurilor, Lacul Nautilus, denumite după cultura, imaginaţia şi pasiunile speologilor. Majoritatea sălilor au plafonul boltit în stil gotic, cu înălţimea de circa 11 metri. Lăţimea tunelurilor este de 30-40m, iar lungimea variază între 60 până la 100m.          

14. Rezervația Naturală Fetești. La 220 de kilometri de Chișinău și la 20 km de Edineț, în Valea Draghiștei, departe de ochii lumii, se ascunde satul Fetești, care poartă cu demnitate și delicatețe o salbă de stânci milenare și păduri mărețe. Rezervația peisagistică Fetești este o arie protejată, cu o suprafață de 555 ha,  care se întinde printre vestitele toltre din preajma Prutului, de-a lungul malurilor abrupte ale micului râuleţ Draghiște. Vegetația rezervaţiei este foarte bogată şi diversă, în total aici se numără aproximativ 160 de specii de plante, dintre ele 15 specii sunt reprezentate de arbori şi arbuşti.     

15. Conacul lui Zamfirache Ralli.  Conacul lui Zamfirache Ralli este o fostă reședință boierească de la începutul secolului al XIX-lea, construită de bogatul boier grec Zamfirache Ralli, situat în raionul Strășeni, satul Dolna (67 km distanță de Chișinău). Locul a devenit mai cu seamă cunoscut datorită faptului că a fost vizitat adeseori de cunoscutul poet rus Aleksandr Pușkin, exilat între 1821 și 1823 la Chișinău. După primul război mondial conacul a rămas satului. Aici a funcționat o bibliotecă, apoi școala muzicală, abia în anii 70 s-a deschis muzeul, cu mici modificări. Muzeul are 2 niveluri, pentru public sunt deschise camerele de la etaj, 15 la număr. 

16. Complexul Memorial „Capul de Pod Şerpeni” . Complexul memorial „Capul de pod Șerpeni” a fost ridicat malul drept al Nistrului, la aproximativ 40 km est de Chișinău, în amintirea soldaților sovietici căzuți în timpul operațiunii Iași-Chișinău din anul 1944. O excursie în acest loc, evocă în egală masură istoria și natura.                   

17. Cheile Buteşti.  Cheile Butești, cunoscute și sub denumirea Defileul sau Reciful Butești, sunt un monument al naturii de tip geologic sau paleontologic în raionul Glodeni.  Aria protejată este amplasată la sud-est de satul Butești. Cea mai mare grotă din stâncă, care de fapt este şi cea mai mare din Moldova, formează concreştere în formă de cascadă de piatră, care de la distanţă seamănă leit cu un elefant care stă întins pe iarbă. Anume acest elefant i-a purtat faimă stâncii, care de altfel este străpuns de mituri şi istorii. În peştera „elefantului” au fost găsite rămăşiţe ale omului preistoric, în aceste locuri fiind descoperite mai multe obiecte de pe timpul Civilizaţiei Cututeni (mileniului VI î.Hristos).                    

18. Parcul Valea Trandafirilor din Chișinău . Chişinău este un oraș verde, plin de parcuri şi cu străzile largi, flancate de arbori înalţi. Unul dintre renumitele parcuri din oraș, este Valea Trandafirilor situat în sectorul Botanica, care se întinde pe o suprafață de 145 de hectare dintre care 9 hectare suprafață de apă. În interiorul parcului se află restaurante, plaje, terenuri pentru copii și pentru sport.  La marginea parcului, lângă str. Trandafirilor, se află Memorialul victimelor de la Cernobîl și un parc de distracție, unicul din Chișinău în care funcționează o roată panoramică. Un simbol al parcului este Podul Îndrăgostiților,  locul de întâlnire al cuplurilor din Chișinău. 

19. Parcul Țaul. Aproximativ la 200 km de Chişinău, la Nord în centrul satului Țaul din raionul Donduşeni se află cel mai mare parc din Moldova. El a fost creat la începutul secolului al XX-lea, împrejurul conacului familiei Pommer. Parcul este una dintre cele mai reuşite creaţii ale arhitectului-peisajist cunoscut I. Vladislavskii-Podalko.  Dintre parcurile Republicii Moldova, parcul Țaul are cele mai multe specii de conifere și foioase de origine străină, aproximativ 150 de specii. Parcul este împărţit convenţional în partea de sus, unde se afla reşedinţa sătească a boierului Pommer, dar şi o reţea întreagă, deasă de alei cu diverse compoziţii florale şi partea de jos, care mai mult aminteşte pădurea, alcătuită din diverse grupuri de copaci, caracteristici pentru diferite zone geografice. Fiind cel mai mare din Moldova, parcul de la Tăul are o mulţime impunătoare de alei, cărări şi cărăruşe, a căror lungime atinge mai mult de 12,5 km.   

20. Vadul lui Vodă.  Valea pitorească a râului Nistru, pădurea-parc şi plajele de pe malul Nistrului au contribuit la transformarea zonei adiacente localităţii Vadul lui Vodă, situată la 23 km est de Chișinău, în loc de odihnă şi agrement. Vadul lui Vodă a devenit un loc îndrăgit de relaxare, nu numai pentru locuitorii oraşului ci şi pentru mulţi oaspeţi ce vin din republică şi de peste hotarele ei. 

Natalia Sofroni, şef-sector

Ziua Internațională a Frumuseții

,,Frumusețea nu se măsoară prin volum.

O singură floare pune în evidență un copac mare.

O singură stea conferă armonie imensității cerului întunecat.”

Rabindranath Tagore

Ziua Internațională a Frumuseții marchează astăzi, 9 septembrie, cea de-a 25-a aniversare.Se sărbătorește începând cu anul 1995, la inițiativa Comitetului Internațional al Esteticii și Cosmeticii (SIDESKO). Este dedicată în special esteticienilor, stiliștilor, designerilor, instructorilor de fitness și tuturor celor ce lucrează în domeniul înfrumusețării. ”Frumusețea este în ochii privitorului”, spune un vechi proverb anglo-saxon. Ce ne facem, însă, când privitorul suntem noi înșine, uitându-ne în oglindă? Cum ne percepem în acele momente ale…adevărului? Aspectul nostru exterior nu poate decât să scoată în evidență sau să ascundă, mai bine sau mai rău, ce transmitem de la acest nivel profund. Trăsăturile noastre de caracter și măsura în care avem o viață sănătoasă și împlinită, personal și profesional, sunt cele care ne aduc lumina în ochi și un zâmbet cald pe față și care dau adevărata măsură a feminității și frumuseții noastre.
Cel mai important este să conștientizăm, mai ales de Ziua Internațională a Frumuseții, marele adevăr că orice femeie este frumoasă atunci când se simte împlinită, se îngrijește și duce o viață sănătoasă! Frumuseţea este un termen abstract, ale cărui aspecte sunt legate de gusturile omului, iar stabilirea frumosului sau aprecierea lui sunt de natură subiectivă. Abilitatea unei persoane de a percepe frumuseţea este condiţionată de mediul în care a crescut sau de educaţia primită, dar dintotdeauna şi oriunde în lume, frumuseţea a ocupat un loc de preţ în viaţa tuturor.

Standardele frumuseţii:

Caracterizarea unei persoane ca frumoasă este adesea bazată pe combinaţia de frumuseţe interioară, care include factori psihologici ce ţin de personalitate, inteligenţă, graţie, carismă, integritate, politeţe, eleganţă, şi de frumuseţe exterioară – care include atribute fizice, evaluate pe baze estetice. Tradiţional, persoanele relativ tinere, cu pielea netedă, cu trupul bine proporţionat şi o faţă cu trăsături regulate au fost considerate, întotdeauna şi oriunde, drept cele mai frumoase. Totuşi, standardele diferă de la ţară la ţară. Esther Honig şi-a trimis fotografia neprelucrată experţilor în Photoshop din toată lumea şi le-a spus: “Făceţi-mă frumoasă!”. Rezultatele au arătat cât de diferite sunt standardele de frumuseţe în lume şi că frumuseţea ţine de ochii privitorului. De-a lungul timpului, standardele de frumuseţe s-au schimbat, odată cu valorile culturale.

La anticii egipteni, înfrumuseţarea era apanajul clasei sacerdotale şi însemna: o baie parfumată urmată de exfoliere, de un masaj cu ulei parfumat şi de ungerea pielii corpului cu tuş galben-auriu. Venele tâmplelor erau îngroşate cu albastru, ochii erau conturaţi cu khol, sprâncenele – alungite şi înnegrite, buzele date cu carmin, unghiile de la mâini şi de la picioare – lăcuite, iar capul era ras şi acoperit cu o perucă de mătase sau din păr animal împodobită cu fire de aur.

Anticii greci puneau mai mult accent pe armonia formelor şi proporţiilor, arta toaletei presupunea igiena, coafura, veşmintele şi bijuteriile, iar fardarea era excesivă. Pentru a-şi păstra frumuseţea corpului şi a feţei, patricienele romane foloseau alifii şi farduri făcute din grăsimi animale, amidon şi oxid de staniu sau ulei de trandafir. Se eplilau, îşi conturau ochii cu antimoniu, îşi albeau dinţii, se parfumau şi foloseau corsete. Pentru frumusețea masculină se recomanda părul proaspăt tuns, barba îndreptată, unghiile tăiate şi curate, respiraţia înmiresmată, pielea bronzată şi corpul zvelt.

Fumuseţea medievală era tânără, zveltă, blondă, cu tenul alb şi buze roşii. Fruntea se epila pentru a fi cât mai înaltă, sprâncenele erau subţiri şi arcuite. Evul Mediu a ignorat însă înfrumuseţarea, fardul fiind asociat cu păcatele desfrâului şi orgoliului.

Renaşterea a apreciat frumuseţea stabilind noi standarde. Femeia frumoasă trebuia să fie împlinită şi să posede trei lucruri albe – pielea, dinţii şi mâinile, trei lucruri roşii – buzele, obrajii şi unghiile, şi trei lucruri negre – ochii, sprâncenele şi genele.

Secolul XX a fost revoluţionar şi în domeniul înfrumuseţării, iar marile concerne din industria frumuseţii au schimbat complet ideile despre modă,  îngrijirea corpului, fitness, cosmetice şi make-up, utilizate de la vârste tot mai mici.

Astăzi, frumuseţea este percepută ca rezultatul unei griji atente pentru curăţenie, îngrijire, un mod sănătos de viaţă şi atitudine.

 Descoperă mai jos câteva curiozități despre frumusețe:

1. Celebra regină egipteană Cleopatra utiliza gândaci de cârmâz (insecte care cresc pe anumiţi cactuşi), uscaţi şi pisaţi, pentru a-şi colora buzele într-o puternică nuanţă de roşu carmin.

2. Primul concurs Miss Universe a fost organizat pentru prima dată în 1926, în oraşul Galveston, Texas, SUA, iar câştigătoarei primei ediţii a „Concursului Internaţional de Trăsături Fizice” a fost Miss Franţa.

3. Coco Chanel a spus că „O fată trebuie să fie în două feluri: clasică şi fabuloasă”.

4. Rujul a devenit popular în secolul al XVI-lea, când regina Elisabeta I a Angliei şi doamnele de la curtea acesteia îşi colorau buzele cu un amestec de ceară de albine şi sulfit de mercur roşu.

5. Make-up artistul Estee Lauder Rick DeCecca poate aplica ruj pe buzele a 303 femei într-o oră. Astfel, el a doborât recordul anterior de 180 de aplicări.

 6. În Egipt, chiar dacă cele mai scumpe reţete de farduri erau exclusiv la dispoziţia nobililor, şi sclavele aveau fardurile lor. Machiajul începea prin trasarea pleoapei inferioare cu khol negru, pentru a le proteja de vânt şi nisip.

7. Ideea de a îngriji și de a înfrumuseța pielea a apărut prima oară în Grecia și Roma. Femeile își doreau să-și albească pielea ca simbol al frumuseții și al nobleței și, în acest sens, au creat o cremă-pastă formată din ipsos, făină de fasole, cretă și plumb alb (carbonat de plumb clasic), iar rimelul folosit de grecoaice și de femeile romane era făcut din ouă de furnici și muște zdrobite.

8. Studiile demonstrează că putem vedea o faţă pentru numai 150 de milisecunde şi să îi apreciem frumuseţea absolut identic cu rezultatul unei analize mult mai îndelungate.

9. În Brazilia există mai multe reprezentante ale companiilor de cosmetice decât membri ai armatei.

10. În Statele Unite se cheltuiesc mai mulţi bani pe frumuseţe decât pe educaţie sau serviciile sociale.

11. În 1715, în Franţa, au izbucnit revolte în urma lipsei hranei, provocate, parţial, de folosirea făinii pentru pudrarea coafurilor aristocraţilor.

Vă prezentăm câteva lucruri mai trăsnite despre frumusete pe care nu le știați:

Frumusetea este acel ceva special care, de-a lungul timpului, a provocat razboaie si crime, a starnit pasiuni si invidii, a facut parte din istorie si chiar a scris-o. Tocmai de aceea, mai ales femeile, au fost dispuse să facă orice doar de dragul de a fi frumoase. Numele persoanei care realiza machiaje in Egiptul antic este derivat din cuvantul „Sesh”, care înseamna „a scrie, a grava”.

Aplicarea machiajului era un procedeu foarte serios în acea perioadă și necesită multă acurateţe. De exemplu, colorarea buzelor era la fel de migăloasă ca scrierea pe un zid. Tot in Egiptul antic, parfumul avea atât întrebuinţări cosmetice, cât şi medicale. Kyphi, unul dintre cele mai faimoase parfumuri egiptene era făcut din flori, miere, vin si mure. Parfumul era folosit si pentru a trata problemele ficatului, rinichilor si ale intestinelor. Grecii din antichitate erau înnebuniţi după părul blond. Cum nu mulţi greci aveau părul blond natural, erau dispuşi să facă orice pentru a obţine culoarea dorită. Astfel, pentru a-şi decolora părul, femeile foloseau o mixtură de plante sau arsenic. Podoaba capilară era spălată cu un amestec de cenuşă, ulei de măsline si apa. Legumele, fructele şi produsele animale au fost, şi încă sunt, folosite pentru a obţine produse cosmetice. Iaurtul se foloseşte pentru a trata acneea, sucul de castravete elimină pistruii şi urzicile fierte lasă tenul neted si luminos. Într-un timp, femeile încercau să scape de riduri cu amestecuri de ceară şi ulei de migdale sau chiar grăsime de crocodil.

În perioada Heiana, frumuseţea unei femei japoneze era direct proporţională cu lungimea părului. Lungimea ideală era cea care depăşea zona taliei cu 30 de centimetri. În perioada renascentistă, femeile din Italia au creat produsul ideal pentru buze si obraji. Ele foloseau carmin, lemn de santal, cinabru în amestec cu ceară sau grasime pentru a obţine produsul dorit. Procesul era complex, însa culoarea roşie rezistă pe buze şi/sau obraji timp de o săptămână, chiar daca femeia se spală pe faţă.    

Un studiu din 1991 a arătat că femeile politician care au angajat makeup artişti si fotografi de la Hollywood au avut mai mult succes în alegeri. Acest lucru a fost posibil deoarece doamnele aveau sprâncenele îngrijite, au purtat anumite bluze şi au zâmbit mult.

Natalia Sofroni, şef-sector

Limba noastră cea română – graiul neamului românesc.

”Limba noastră -i limbă sfântă,

Limba vechilor cazanii,

Care -o o plâng și care o cântă

Pe la vatra lor țăranii

(Alexei Mateevici – Limba noastră)

Limba română este cea în care scriem, o vorbim și în care citim. În limba română gândim, visăm și aspirăm la întregirea neamului românesc. În limba română au cântat mulți interpreți și au scris mulți poeți pentru a fi liberi, să vorbim cu demnitate despre o limbă cu multe valori și nenumărate comori. Chiar dacă este urâtă și ignorată de unele minorități, alții o înlocuiesc cu limba moldovenească, fiind și unii printre ei care vorbesc și scriu în limba română. Oare ce poate fi mai frumoasă decât limba română? Limba în care ne regăsim și suntem fericiți. Cât de frumos o vorbesc și o cântă cei care o simt în suflet și o păstrează în inimă. Limba română este iubită pentru frumusețea ei, pentru naturalețe și cât de semnificativă poate fi. În limba română au fost și sunt scrise cărți, poezii și cântece. Câte ne oferă folclorul românesc și poveștile din copilărie, pe care le citim copiilor noștri. Limba română trebuie păstrată, prețuită și transmisă generațiilor viitoare.

Limba noastră-i numai cântec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zări albastre.

Fără limba română nu trăim, nu respirăm și nu suntem nimic. În limba română mamele le vorbesc și le cântă copiilor din fragedă pruncie. În limba română copiii învață să vorbească, să citească, să numere să cânte și să aibă un viitor.

Limba noastră-i vechi izvoade.
Povestiri din alte vremuri;
Şi citindu-le ‘nşirate, –
Te-nfiori adânc şi tremuri.

Pentru limba română au murit poeți și interpreți dragi inimilor noastre, care ne-au transmis dorul și importanța limbii pe care o vorbim. Versuri care au fost scrise și cântate de către Doina și Ion- Aldea Teodorovici. Ion și Doina Aldea-Teodorovici, care continuă durerea și regretul profund față de dezrădăcinarea poporului român și a existenței hotarului de la Prut.

Pentru ea la Putna clopot bate
Pentru ea mi-i teamă de păcate
Pentru ea e bolta mai albastră
Pentru limba, pentru limba noastră
.

Regretatul și marele poet, Grigore Vieru a presărat dragostea de patrie, neam, mamă și natură în toate poeziile sale:

Pe ramul verde tace
O pasăre măiastră,
Cu drag şi cu mirare
Ascultă limba noastră

De-ar spune şi cuvinte
Când cântă la fereastră,
Ea le-ar lua, ştiu bine,
Din limba sfântă-a noastră.

(Frumoasă e limba noastră)

Cum au scris mari cărturari și scritori români : „Să ne ținem de limba, de istoria noastră, cum se ține un om, în primejdia de a se îneca, de prăjina ce i se aruncă spre scăpare.” (Mihail Kogalniceanu).
Traiască frumoasa și cumintea limba românească! Fie în veci păstrată cu sfințenie această scumpă carte de boierie a unui neam călit de focul atâtor încercări de pierzanie!” (I. L. Caragiale)
Nu noi suntem stăpânii limbii, ci limba e stăpâna noastră.” (Mihai Eminescu)
Limba este întâiul mare poem al unui popor.” (Lucian Blaga)

Limba română este limba noastră de acasă, e limba mamei în care am rostit primele cuvinte, este cea care ne definește ca popor și cultură și ne face cunoscuţi în întreaga lume.

Realizat de : Doina Spătaru, șef-sector

Nicolae Dabija:Personalitate complexă a literaturii române

Poetul, prozatorul, publicistul și academicianul, Nicolae Dabija împlinește astăzi 72 de ani. Cu prilejul acestei aniversări, îi elaborăm o expoziție virtuală, care conține câteva titluri din creația scriitorului.

Dabija, Nicolae. Povești de când Păsărel era mic / Nicolae Dabija. – Chișinău : Editura ”Baștina – Radog”, 2011. – 24 p.

Este o povestire în versuri despre Zăzăică-vlădica peste țânțari, țânțarul B-â-z-z, generalul Zz-u-mm cu soția, doi senatori, trei revizori, patru reformatori si Țâțarița-sanitara…care au participat la” o bătălie grozavă unde Zâzâică s-a umplut de slavă, iar vicleanul de Vânt care fu înfrânt, aproape ca fost prizonier”.

Dabija, Nicolae. Nasc și la Moldova oameni / Nicolae Dabija. – Chișinău : Hyperion : 1992. – 73 p.

Cartea cuprinde o serie de povestiri pentru copii care includ regi ai Daciei, împărați ai Romei, voievozi și domnitori ai Moldovei, Sunt incluse și câteva bătălii ale domnitorului Ștefan cel mare : Lupta de la Baia, Bătălia de la Lipnic, Bătălia de la Podul Înalt și Codrii Cozminului. Autorul ne amintește și despre cronicarii : Miron Costin și Ion Neculce. Dimitrie Cantemir e numit ”Rege între filozofi”, Alexandru Donici ”Cuib de înțelepciune”, Vasile Alecsandri ”Și – acel rege al poeziei…”, Ion Creangă ”Învățătorul copiilor” și alți scriitori.

Dabija, Nicolae. Temă pentru acasă / Nicolae Dabija. – Iași : Princeps Edit, 2009. – 376 p.

Romanul poate fi numit printre cele mai sesizante și mai fascinante creații ale literaturii de dragoste. Autorul dezvăluie lupta cu destinul, într-o înfruntare inegală. Romanul este un eveniment cu totul remarcabil în beletristica românească. E o strigare apolinică și divină la ceruri,o istorie a tragicei noastre izgoniri din grădina Domnului asasinat. Cartea se citește ușor cu sufletul la gură. Romanul este într-adevăr o temă pentru acasă.

Dabija, Nicolae. Nu vă îndrăgostiți primăvara : nuvele / Nicolae Dabija. – Chișinău : Editura pentru Literatură și Artă, 2013. – 210 p.

Romanul este necesar de a fi citit. Un titlu care stârnește interesul, în lumea fermecată a nuvelelor, şaisprezece la număr, scrise într-o manieră uşor fantastică unele,  într-un limbaj simplu uşor de citit şi savurat. Cele 16 nuvele sunt: Leyla, Nu vă îndrăgostiți primăvara!, Casa cu cărţi, Omul care şi-a vândut visurile, Minciuna noastră cea de toate zilele, Trenul spre paradis pleacă la timp, Al treisprezecelea apostol, Vameșul, Moș Frasin, Nunta de șerpi, Despre suflete – pereche, Femeile îmbărbătând lumea, Romeo și Julieta din Bișcotari, Dragoste de mamă, Vânătorii de șerpi, Înger păzitor.

Dabija, Nicolae. Te blestem să te îndrăgostești de mine / Nicolae Dabija. – Chișinău : Editura pentru Literatură și Artă, 2018. – 432 p.

Te blestem să te îndrăgostești de mine însumează toate poveștile de dragoste imposibile. Oana Nour este o tânără care refuză, inițial, să fie fermecătoare, deoarece vrea ca nimeni să nu se îndrăgostească de ea. Dură, rece, imposibil de înțeles, Oana reușește să îl facă pe El să o iubească mai mult decât orice, deși l-a avertizat să nu o facă. Să nu cadă în capcana dragostei, deoarece ea nu poate iubi pe nimeni. Și totuși.. Te blestem să te îndrăgostești de mine încapsulează povestea de iubire a cuplului primordial din Basarabia, poveste care este un soi de ac de siguranță, pilon de sprijin pentru ceea ce numim astăzi n-a fost să fie. Un adevărat poem epic, opera lui Dabija dobândește, pe parcurs, un lirism extraordinar, în care visezi, te pierzi și, într-un final, te regăsești. Exact ca-n viață.

Dabija, Nicolae. Pe urmele lui Orfeu : Eseuri / Nicolae Dabija. – Chișinău : Hyperion, 1990. – 380 p.

E o carte necesară care vine să completeze analele istoriei poporului nostru, trecută fiind prin prisma artistică, înnobilată de gândul și inima poetului. Cartea abordează original probleme de literatură veche moldovenească, fiind o apariție nouă pe acest tărâm. Ținuta stilistică a eseurilor din cartea ”Pe urmele lui Orfeu” e bogată, variată și originală. Eseurile lui N. Dabija nu sunt eseuri numai de aceea că el le denumește eseuri; ele sunt autentice eseuri prin conținutul inspirat, prin stilul lor clar și expresiv.

Realizat de : Doina Spătaru, șef-sector

Cărți jubiliare pentru 2020

Nu există prieten mai loial decât cărţile.
– Ernest Hemingway

Vă invităm să faceți o călătorie prin cărțile citite sau să le recitiți, fiind considerate cărți jubiliare ale acestui an.

Negruzzi, Costache. Alexandru Lăpușneanu / Costache Negruzzi. – București : Corint, 2007. – 120 p. – 180 de ani de la publicare

Sadoveanu, Mihail. Baltagul / Mihail Sadoveanu. – București : Editura Mihail Sadoveanu, 2016. – 205 p. – 90 de ani de la publicare

Russo, Alecu. Cântarea României / Alecu Russo. – Galați : Porto – Franco, 1994. – 155 p. – 170 de ani de la publicare

Preda, Marin. Cel mai iubit dintre pământeni vol. I / Marin Preda. -Litera Internațional, 2009. – 368 p.

Preda, Marin. Cel mai iubit dintre pământeni vol. II / Marin Preda. -Litera Internațional, 2009. – 336 p.

Preda, Marin. Cel mai iubit dintre pământeni vol. III/ Marin Preda. -Litera Internațional, 2009. – 256 p. – 40 de ani de la publicare

Rebreanu, Liviu. Ion Vol. I / Liviu Rebreanu. – Chișinău : Litera, 2001. – 256 p.

Rebreanu, Liviu. Ion Vol. II / Liviu Rebreanu. – Chișinău : Litera, 2001. – 256 p. – 100 de ani de la publicare

Cantemir, Dimitrie. Istoria Iroglifică / Dimitrie Cantemir. – Chișinău : Cartea Moldovei, 2003. – 101 p. – 315 ani de la publicare

Ureche, Grigore, Costin Miron, Neculce Ion. Letopisețul Țării Moldovei / Grigore Ureche, Miorn Costin, Ion Neculce. – Chișinău : Hyperion, 1990. – 638 p. – 345 de ani de la publicare

Preda, Marin. Moromeții vol. I / Marin Preda. – București : Cartex, 2006. – 304 p.

Preda, Marin. Moromeții vol. II / Marin Preda. – București : Cartex, 2006. – 397 p.

Preda, Marin. Moromeții vol. III / Marin Preda. – București : Cartex, 2006. – 397 p. – 65 de ani de la publicare

Gogol, N.V. Taras Bulba / N. V . Gogol. – București : Regis, s.a. – 174 p. – 185 de ani de la publicare

Petrescu, Camil. Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război / Camil Petrescu. – București : Curtea V eche Publishing, 2009. – 365 p. – 90 de ani de la publicare

Carroll, Lewis. Alice în țara minunilor / Lewis Carroll; trad. : Frida Papadache. – București : Litera, 2018. – 187 p. – 155 de ani de la publicare

Twain, Mark. Aventurile lui Huckleberry Finn / Mark Twain; trad.: Alexandra Fenoghen. – Chișinău : Arc, 2018. – 168 p. – 135 de ani de la publicare

Lindgren, Astrid. Pipi Șosețica / Astrid Lindgren; trad.: Alexandra Turturea. – București : RAO International Publishing, 2007. – 186 p. – 75 de ani de la publicare

Andersen. H.C. Degețica / H.C. Andersen; trad.: Lavinia Miloș. – București ; Steaua Nordului, 2015. – 174 p. – 185 de ani de la publicare

Creangă, Ion. Soacra cu trei nurori / Ion Creangă. – Chișinău : Cartea, 1996. – 14 p. – 145 de ani de la publicare

Vă amintim și recomandăm și unele opere:

Mistrețul cu colți de argint”, baladă de Ștefan Augustin Doinaș, 1945; – 75 de ani de la publicare;

Prințesa și bobul de mazăre” (The Princess and the Pea), poveste de Hans Christian Andersen, 1835; 185 de ani de la publicare;

Rapsodii de toamnă”, versuri de George Topârceanu, 1920; – 100 de ani de la publicare;

Ruslan și Ludmila”, poem de Aleksandr Pușkin, 1820; 200 de ani de la publicare;

Muma lui Ștefan cel Mare, poem de Dimitrie Bolintineanu, 1863; – 457 ani de la publicare.

Realizat de Doina Spătaru

Cărți noi captivante și interesante pentru copii.

Oficiul pentru copii se îmbunătățește constant cu cărți recente pentru copii și care sunt recomandate cu drag și cu plăcere cititorilor bibliotecii noastre.

Vă așteptăm să citiți și să cunoașteți ce cărți minunate și frumoase, sunt în așteptare zi de zi pentru a fi luate și lecturate de către voi dragi cititori ai bibliotecii ”Ștefan cel Mare”.

Anderson, Ellen Laura. Amelia von Vamp și Balul Groazei / Laura Ellen Anderson; trad.: Justina Bandol. – București: Litera, 2018. –  224 p.

ISBN: 978-606-33-2364-5.

Cârchelan, Iuliu.  Surpriza: povestiri pentru copii / Iuliu Cârchela. – Chișinău: Sn: Sfat. Centrală. – 90 p.

ISBN: 978-9975-146-81-4.

Cheng, Jack. Ne vedem în Cosmos, prieteni! / Jack Cheng; trad.: Cristina Jinga. – București: Corint Books, 2018. – 349 p.

ISBN : 978-606-793-318-5

Cholewinska – Szkolik, Aniela. Mira și micii ei pacienți  / Aniela Cholewinska-Szkolik; trad.: Justina Bandol. – București: Litera, 2019. – 48 p.

ISBN: 978-606-33-3620-1

Cousteau, Yves – Jacques. Lumea tăcerii / Jacques-Yves Cousteau, Frederic Dumas; trad.:  Alfred Neagu. –  București: Art, 2018. – 202 p.

ISBN: 978-606-710-555-1.

Covalschi, Viorica. Moldița-Crăița și Zimbrișor-Cornișor de pe muntele Dor / Viorica Covalschi. – Chișinău: ARC, 2019. – 59 p.

ISBN: 978-9975-0-0278-3.

Craighead George, Jean. Julie din neamul lupilor / Jean Craighead George; trad.:  Mădălina Ivoniciu. – București: Arthur, 2018. – 148 p.

ISBN: 978-66-788-308-4..

Dalh, Roald.  Domnul Fox, vulpoi fantastic / Roald Dahl; trad.: Florin Bican. – București: Arthur, 2016. – 110 p.

ISBN: 978-606-788-075-5.

Dalh, Roald. George și medicamente miraculoase pentru ei / Roald Dahl; trad.: Florin Bican. – București: Arthur, 2016. – 114 p.

ISBN: 978-606-788-136-3

Daywatt, Drew. Colectivul creioanele Ziua când au plecat / Drew Daywatt; trad.:  Florin Bican. – București: Arthur, 2017. – 34 p.

ISBN: 978-606-788-227-8.

Graff, Lisa. Aproape sigur / Lisa Graff; trad.: Tatiana Dragomir. – București: Arthur, 2018. –  279 p.

ISBN: 978-606-788-305-3.

Greewald, Tommy. Cum să faci să ne citești dar să ai ai note mari: ghidul lui Charlie Joe Jackson / Tommy Greenwald; trad.:  Mihaela Buruiană. – București: Arthur, 2019. – 330 p.

ISBN: 978-606-788-410-4.

Greenwald, Tommy. Cum să faci să ne cităm în vacanța de vară: Ghidul lui Charlie Joe Jackson / Tommy Greenwald; il. de JP Coovert. –  București: Arthur, 2019. – 244 p.

ISBN: 978-606-788-418-0.

Hissey, Jane.  La Mulți ani Tomi ! / Jane Hissey; trad.: Justina Bandol. – București : Litera, 2019. – 32 p.

ISBN : 978-606-33-3652-2

Hissey, Jane. Povestea lui Tomi / Jane Hissey; trad. : Justina Bandol. – București: Litera, 2019. – 32 p.

ISBN: 978-606-33-3654-6.

Hlib, Lidia. Prințul Zburatic și Zâna Cerurilor / Lidia Hlib; desene de Lică Sainciuc. – Chișinău: Lumina, 2019. – 48 p.

ISBN: 978-9975-65-452-4.

Kinney, Jeff. Jurnalul unui puști tare de treabă. Însemnările Lui Rowley Jefferson / Jeff Kinney; trad.: Ioana Vîlcu. – București: Arthur, 2019. – 217 p.

ISBN: 978-606-788-540-8.

Kinney, Jeff . Jurnalul unui puști. Vol. 13: Dezghețul / Jeff Kinney. – București: Arthur, 2018. – 217 p. : il.

ISBN: 978-606-788-476-0.

Morrison, Toni. Cântecul lui Solomon / Toni Morrison; trad.: Irina Negrea. – București: Art, 2018. – 465 p.

ISBN: 978-606-710-578-0.

Palacio, RJ. Cartea lui Julian / RJ Palacio; trad.: Iulia Arsintescu. – București: Arthur, 2016. – 118 p.

ISBN: 978-606-788-003-8.

O’Dell, Scott. Descântec pentru lună / Scott O’Dell; trad.: Alex Moldovan și Mariana Buruiană. – București: Arthur, 2018. – 128 p.

ISBN: 978-606-788-489-0.

Peck, Richard. Departe de Chicago: un roman din povestiri / Richard Peck; trad.: Iulia Arsintescu. – București: Arthur, 2019. – 156 p.

ISBN: 978-606-788-486-9.

Rabe, Tish. Atlasul penelor / Tish Rabe; trad.: Florin Bican. – București: Arthur, 2019. – 39 p.

ISBN: 978-606-788-438-8.

Walliams, David. Bunicuța hoțomană / David Walliams; trad.: Lavinia Braniște. – București: Arthur, 2013. –  213 p.

ISBN: 978-606-8044-56-9.

Weiner, Jennifer. Cel mai mic mic Bigfoot / Jennifer Weiner; trad.: Maria Adam.-  București: RAO, 2017. – 250 p.

ISBN: 978-606-8905-70-9.

Wolk, Hollow. Wolf Hollow / Lauren Wolk; trad.:  Alina Popescu. – București: Arthur, 2017. –  254 p.

ISBN: 978-606-788-239-1.

Wood, Audrey. Căsuța somnoroasă / Audrey Wood, Don Wood; trad.: Andreea Caleman. –  București: Arthur, 2019. – 32 p.

ISBN: 978-606-788-374-9.

Yousafzai, Malala. Malala și creionul magic / Malala Yousafzai; trad.: Ioana Bâldea Constantinescu; il. de Kerascoët. – București: Arthur, 2019. –  42 p.

ISBN: 978-606-788-441-8.

Realizat de : Doina Spătaru

.