Arhive

Ziua Nistrului

is (1)Nistrul izvorăşte în Carpaţii orientali (pe versantul de nord-vest al Muntelui Rozluci, în Ucraina, la altitudinea de 760 m şi se revarsă prin limanul omonim în Marea Neagră

 În fiecare an, în ultima zi de duminică a lunii mai, conform Hotărîrii Parlamentului, în R.Moldova este sărbătorită Ziua Nistrului.

Instituirea acestei zile era absolut necesară “ţinând cont de importanţa majoră a fluviului Nistru pentru Republica Moldova”, pentru că Nistrul are un rol important în economia regiunii, în menţinerea balanţei ecologice, dar şi o importanţă social, istorico-culturală, inclusiv turistică.

În limitele Republicii Moldova, fluviul cuprinde sectorul de la Naslavcea (cea mai nordică localitate din Republica Moldova) până la Palanca, unde hotarul Republicii Moldova se întâlneşte din nou cu al Ucrainei

Nistru este rîul cel mai mare după debit şi cel mai frumos al Moldovei. Dar, datorită activităţii nechibzuite a omului, această arteră acvatică se confruntă cu cele mai grele, şi, probabil, cele mai tragice timpuri pentru ea.                                                                      . 

Este responsabilitatea noastră să ajutăm acest rîu, datoria noastră faţă de generaţiile viitoare. Astăzi, aceasta este o sarcină naţională şi internaţională, statală şi interstatală. 

Pe întreaga sa lungime, apele rîului curg printre localităţile dens populate.              

La darea în exploatare a hidrocentralei electrice de la Dubăsari, a avut loc o dereglare a debitului rîului pe cursul său inferior. Pe această lungime a Nistrului au început procese ecologice puțin observabile, dar ireversibile. Foarte curând, aceasta a afectat rezerva de peşte în Nistrul inferior. Treptat, dar foarte curând, au dispărut peştii semimigratori, deoarece nu au putut ajunge la locurile lor de reproducere, din cauza barajelor de pe râu. A dispărut morunul, a scăzut brusc populaţia de nisetri, de şalău, heringului de Dunăre şi alte specii valoroase de peşti. S-au intensificat procesele alunecărilor de teren ale malurilor râului, la care a contribuit şi extracţia intensă, cu dragele de aspiraţie, a amestecului de nisip şi pietriş pe această porţiune. Această extragere a dus la deteriorarea fundului râului, la distrugerea locurilor de reproducere a peştilor, cu toate consecinţele care decurg din aceasta.                                                                                  . 

A doua lovitură suferită de Nistru a avut loc la sfârşitul secolului al XX-lea. În 1986, la Novodnestrovsk, regiunea Sokiryanskaya din Ucraina, a început să funcţioneze a doua staţie hidroelectrică

Apa rece de pe segmentul de la Naslavcea la Soroca a afectat imediat componenţa faunei piscicole din această regiune. Au dispărut cleanul şi scobarul, somnul şi bibanul, morunaşul, mreana, şi alte specii care nu se pot reproduce în apă rece. Au apărut specii noi de peşti mai puţin valoroase, ce nu sunt specifice pentru aceste locuri: cleanul mic, babuşca, iar din cauza creşterii exagerate a vegetaţiei în râu, s-a mărit cantitatea de biban şi ştiucă.

Se mai poate scrie multe despre necazurile frumosului nostru rîu, despre care s-au compus o mulţime de cîntece, poezii şi legende. Dar este timpul să acţionăm pentru a salva principalul rîu al Moldovei.

Rîul Nistru – principala arteră acvatică a Republicii Moldova, joacă un rol vital în aprovizionarea populaţiei cu apă potabilă, în asigurarea necesităţilor agriculturii, industriei şi, în general, în dezvoltarea durabilă a ţării. Concomitent, fluviul Nistru reprezintă sursa principală de aprovizionare cu apă potabilă a unor localităţi ale Ucrainei, inclusiv a regiunii Odesa, sursa ce determină existenţa unor zone umede de importanţă internaţională, precum şi starea ecosistemului Mării Negre.

A.David

 

Reclame

Ziua internațională a diversității biologice

 

bioZiua a fost aleasă după data de 22 mai 1992 când a fost adoptat, cu prilejul Conferinței de la Nairobi, textul Convenției privind Diversitatea Biologică. Principalele obiective ale acestei Convenții sunt conservarea diversității biologice, utilizarea componentelor sale într-un mod durabil și partajarea corectă și echitabilă a beneficiilor care decurg din utilizarea resurselor genetice.

Inițial această zi a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluția 49/119, din 19 decembrie 1994, spre a fi celebrată la 29 decembrie, reprezentând data la care a intrat în vigoare Convenția privind Diversitatea Biologică (29 decembrie 1993). Data stabilită fiind foarte aproape de sfârșitul anului, o perioadă marcată de vacanțe în multe țări, a făcut dificilă organizarea evenimentelor dedicate zilei, ceea ce a dus, ulterior, la schimbarea acesteia.

Anul 2018 marchează cea de-a 25-a aniversare a intrării în vigoare a Convenției privind diversitatea biologică. De la intrarea în vigoare, Convenția a fost pusă în aplicare prin viziunea și conducerea afișate de țări, organizații neguvernamentale și interguvernamentale, popoare indigene și comunități locale, comunitatea științifică și indivizii.

A 25-a aniversare a Convenției prezintă o ocazie unică de a evidenția realizarea obiectivelor sale la nivel național și global. De asemenea, oferă o oportunitate de a privi spre viitor, în special, pe măsură ce începem să luăm în considerare continuarea Planului strategic pentru biodiversitate 2011-2020.

Planul strategic este alcătuit dintr-o viziune comună, o misiune, obiective strategice și 20 de obiective ambițioase, dar realizabile, țintele Aichi. Planul funcționează ca un cadru flexibil pentru stabilirea obiectivelor naționale și regionale și promovează implementarea coerentă și eficientă a celor trei obiective ale Convenției privind diversitatea biologică.

Misiunea noului plan este: „să ia măsuri eficiente și urgente pentru a stopa pierderea biodiversității, pentru a se asigura că până în 2020 ecosistemele sunt rezistente și continuă să furnizeze servicii esențiale, asigurând astfel diversitatea vieții planetei și contribuind la bunăstarea umană și la eradicarea sărăciei. asigurarea acestui fapt, reducerea presiunilor asupra biodiversității, restabilirea ecosistemelor, utilizarea resurselor biologice și valorificarea echitabilă a avantajelor generate de utilizarea resurselor genetice, asigurarea unor resurse financiare adecvate, consolidarea capacităților, aspecte legate de biodiversitate și valori integrate, politicile adecvate sunt implementate efectiv, iar luarea deciziilor se bazează pe știința solidă și pe abordarea preventivă.”

A.David

 

Serviciul „Bunele maniere”

Manierele din timpul mesei sunt foarte importante. La multe dintre reuniunile cu familia sau prietenii are loc și o masă. Ceea ce spunem și felul în care ne purtăm îi va face pe ceilalți să se simtă bine, sau dimpotrivă. În cadrul Serviciului ”Bunele maniere”, s-a discutat despre comportamentul din timpul mesei – iată câteva dintre manierele care ne luminează asupra lucrurilor pe care le avem de făcut: pune-ți șervetul de pânză în poală; stai drept în scaun, și nu pe o rână; ține-ți coatele lipite de corp și nu pe masă, în timp ce mănânci; mestecă cu gura închisă și nu plescăi; nu vorbi cu gura plină; așteaptă să înghiți ce ai în gură și abia după aceea răspunde la o eventuală întrebare; nu face observații critice despre mâncare; roagă să ți se dea un platou sau altul;  spune ”te rog”, nu te întinde după el; nu face zgomote nepoliticoase, cum ar fi să râgâi, să-ți sufli sau să-ți tragi nasul; când termini, spune ”Mulțumesc pentru masă”. Elevii, au privit și un video despre folosirea corectă a tacâmurilor – cum se aranjează furculița și cuțitul în farfurie dacă: „încă mănânc”, „aștept felul următor”, „a fost delicios”, „am terminat de mâncat”, „nu mi-a plăcut”. În final, copiii au vorbit despre manierele din timpul unei mese din propria familie.

Programul ”Chișinăul citește” : În ospeție la ursulețul Marmi de Mircea și Jana Grecu

 

În data de 4 mai, în incinta Bibliotecii Ștefan cel Mare, a avut loc o întâlnire cu scriitorul Mircea Grecu. Activitatea i-a avut ca participanți pe copiii de la Liceul Teoretic de Arte Plastice ”Elena Alistar”, clasa a II-D. Discuția s-a axat pe cartea ”În ospeție la ursulețul Marmi” de Mircea și Jana Grecu. Această carte este inclusă în Programul de lectură ”Chișinăul citește” care se află la a 15-a ediție. Scopul cărții este de  a combate dependența de vicii.

„Consider că este inutil să prevenim la 14, 15 ani consumul de droguri, când unii copii și adolescenți au și consumat astfel de substanțe nocive. De aceea, am găsit un altfel de limbaj, o altfel de metodă și anume: trebuie să intervenim la vârsta preșcolară și școlară mică”, a spus coautorul cărții „În ospeție la ursulețul Marmi”, Mircea Grecu.

”În ospeție la ursulețul Marmi”, este o carte educațională care permite copilului să discerne corect timpul pentru citit și calculator. Poveștile terapeutice scrise de Mircea și Jana Grecu au fost traduse în mai multe limbi străine și editate într-un tiraj total de peste 100 de mii de exemplare.

  • În căutarea fericiri pierdute, o poveste antidrog;

Actorii Teatrului Republican “Luceafărul” din Chișinău au pus în scenă “În căutarea fericirii”,  a anunțat scritorul în cadrul activității.

  • Ghetuța și Papucel, o poveste pentru prevenirea dependenței de jocurile pe calculator;
  • Ursulețul Marmi, o poveste pentru cultivarea simțului măsurii;
  • Căpcăun cel Fioros, o poveste pentru prevenirea apariției sentimentului de frică;
  • Pe urmele infractorului, o poveste pentru corectarea comportamentului agresiv.

În acest context pentru a înțelege mai bine aceste povești scriitorul a propus copiilor să însceneze poveștile pe roluri și astfel, au primit cărți din partea autorului.

Poveștile joacă un rol foarte important în viața copiilor, stimulează imaginația și creativitatea, dezvoltă gândirea, limbajul, contribuie esențial la formarea principiilor morale. În lumea poveștilor e o lume în care binele învinge răul, iar copii se identifică mereu cu personajele pozitive.

Copiii au înscenat unele dintre poveşti.

La finalul întîlnirii copiii au primit cărți cu autograf.

 

 

Publicat de : Doina Spătaru

Povești cu drept de autor

Astăzi, 26 aprilie în incinta bibliotecii a fost creată o nouă carte senzorială.Cei care i-au dat viață sunt elevii clasei a II-a „A”, învățător Ala Panait al Școlii-Grădiniță „Pas cu Pas”.

Cartea conține o gamă variată de  povești cu zâne, cu animale năzdrăvane și fenomene supranaturale și vrăjitoare, bazate pe proverbe și aforisme. Lumea fantastică a copiilor  debordează de idei și întâmplări nemaipomenite. Poveștile scrise de ei sunt amuzante, dar tot odată au un impact major și benefic asupra educației lor și fiind unul din cele mai eficiente moduri de a-și stimula creativitatea, imaginația. Morala  proverbelor oferă copiilor învățămintele necesare pentru o educație corectă și un caracter puternic. Paginile cărții sunt interesante, ingenioase, plăcute la atingere, compuse din diferite materiale, ce redau conținutul poveștilor.

Poftiți la lectură!

Ziua drapelului naţional al Republicii Moldova

 

„Până la ultima suflare, până mor,iro_2698_82742100

Port cu mândrie-al meu Tricolor!”

 

 

 

Ziua drapelului naţional al Republicii Moldova este sărbătorită la 27 aprilie, după ce în 2010 s-a decis să se revină la marcarea acestei zile. Culoarea albastră de pe steagul moldovenesc e diferită de cea de pe drapelul României. Nici stemele cu vulturul auriu şi capul de bour nu sunt identice pe cele două maluri ale Prutului.

Drapelul de Stat al Republicii Moldova este un simbol oficial major al suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova. Drapelul de Stat reprezintă o pânză dreptunghiulară, cu proporţia dintre înălţimea şi lungimea pânzei de 1:2, tripartită vertical egal, începând de la lance în culorile albastru, galben şi roşu, şi având în mijlocul câmpului galben imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova, a cărei lăţime constituie 1/5 din lungimea drapelului.

Cetăţenii Republicii Moldova şi străinii aflaţi în Republica Moldova sunt datori să manifeste respect faţă de Drapelul de Stat şi să nu comită acte prin care s-ar aduce ovens acestuia.

La ceremoniile de arborare a Drapelului de Stat cu prilejul solemnităţilor, asistenţa va sta în picioare, bărbaţii îl vor onora cu capul descoperit, iar militarii de toate gradele vor da onorul conform regulamentelor militare.

10 lucruri pe care nu le ştiai despre tricolorul moldovenesc:

507531-drapele1. Combinaţia de trei culori verticale – albastru, galben, roşu – de pe drapelul Republicii Moldova se mai regăseşte pe steagul României, cel al Ciadului şi pe cel al Andorrei;

2. La fel ca şi stema României, cea a Moldovei, adoptată în 1990, ilustrează un vultur auriu care ţine în plisc o cruce ortodoxă. Vulturul de pe stema Moldovei ţine în gheare un sceptru şi, în locul unei săbii, o ramură de măslin care simbolizează pacea;
3. Scutul roş-albastru de pe stema Moldovei înfăţişează capul de bour cu o roză, o lună crai-nou şi o stea, toate din aur. Aceste simboluri au fost atestate pentru prima dată din hrisovul din 30 martie 1392, emis de către domnitorul Roman I;

4. Spre deosebire de albastrul ultramarin de pe drapelul României, albastrul-smarald de pe steagul Moldovei este inspirat după albastrul de Voroneţ;
5. În 2010 au fost derivate patru variante de steaguri pentru preşedinte, preşedintele Parlamentui, prim-ministru şi Ministerul Apărării, după drapelul naţional. Astfel au fost stabilite steaguri cu marginile conturate în pătrate cu dimensiunea de 1/9 din lăţimea drapelului naţional. Fundalul stemei a fost ales violet pentru preşedinte, roşu pentru preşedintele Parlamentului şi albastru pentru premier. Standardul Ministerului Apărării urma să fie stabilit, până atunci funcţionând sub drapelul naţional;

6. Mai multe organizaţii guvernamentale au steaguri stabilite de Guvern şi Parlament, derivate din însemnele stemei naţionale. E vorba despre Departamentul pentru Situaţii Excepţionale, Serviciul Vamal, Poliţia de Frontieră, Serviciul de Informaţii şi Securitate şi Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravegherea Tehnică a Obiectelor Industriale Periculoase;
7. Ziua drapelului este sărbătorită din 2010. În această zi, în 1990 tricolorul a fost aprobat oficial ca şi steag naţional al Moldovei;drapel
8. Steagul Moldovei este unul dintre cele trei drapeluri naţionale din lume care nu arată identic pe faţă şi pe verso. Celelalte două sunt al Paraguay-ului şi al Arabiei Saudite;
9. Cele două feţe ale steagului moldovenesc – faţă şi oglindirea de pe verso – au fost stabilite printr-o lege adoptată pe 26 noiembrie 2010;

10. Indicele de culoare ale tricolorului moldovenesc apar înscrise în Albumul steagurilor naţionale şi al mărcilor distinctive tipărit în Franţa, în anul 2000.11822692_893345397368920_5717085188802367191_n_87786800

A. David

Imaginea bibliotecii prin comunicarea eficientă cu utilizatorii

Biblioteca este instituţia în cadrul căreia procesul de comunicare capătă sensuri multilaterale, iar imaginea pe care o are aceasta depinde în mare măsură de calitatea procesului menţionat şi, respectiv, de gradul de satisfacţie al utilizatorilor de cărţi, reviste, materiale informative etc. Rolul de bază în iniţierea şi menţinerea unei comunicări eficiente revine, desigur, bibliotecarului, care trebuie să aibă un nivel de pregătire corespunzător solicitărilor venite de la cititori, având în vedere diversitatea domeniilor de cercetare, belitristică cât și serviciile prestate de bibliotecă . Bibliotecarul nu este doar cel care mijloceşte conexiunea dintre carte şi cititorul ei, ci este şi cel care organizează facilitarea accesului la materialul potrivit, asigurând exploatarea eficientă a informaţiei de care are nevoie utilizatorul.

Este adevărat faptul că tehnologiile informaţionale au modificat imaginea bibliotecii şi, mai ales, a bibliotecarului în societate, dar această tendinţă nu trebuie să însemne neapărat un lucru negativ. Spiritul inovator trebuie să constituie calitatea de bază a bibliotecarului, care trebuie să utilizeze progresul tehnologic ca pe un avantaj şi o oportunitate de a comunica mai eficient cu utilizatorii bibliotecii şi de a fi cât mai aproape de necesităţile acestora vizavi de explorarea informaţiei în toate domeniile și la toate categoriile de cititori.

Bibliotecarul trebuie să fie bine informat, trebuie să cunoască toate noutăţile ce ţin de domeniul său şi să aibă capacitatea de a le utiliza pentru promovarea unei imagini cât mai bune în timp şi spaţiu.

La mulți ani, dragi bibliotecari!!!

Realizat de L. Canțîr