Arhive

Volumul de poezie „Fericirea din clepsidră” de Victoria Fonari

Cuvântul e transparența materei

o așchie de antimaterie

ce plonjează din lumea

spiritului absolut

Victoria Fonari

Miercuri, 6 februarie, la ședința cenaclului „Singur printre cărți„, moderat de scriitorul Nicolae Spătaru,  a fost pus în discuție volumul de poezie”Fericirea din clepsidră” de Victoria Fonari.

Poeta Victoria Fonari, eseistă, traducătoare și doctor în filologie, vine acum cu un nou volum de poezie care este împărțit în trei subteme:  timp, iubire și cuvânt. Timpul are ca motive anotimpul, iubirea apare ca principiu universal, iar cuvântul se va deghiza în literă, în poezie, în arta poetică, într-o stare lirică.

La eveniment au participat: Vitalie Răileanu – crtic literar și scriitor, Maria Pilchin – critic literar, certetător științific, poetă, Grigore Chiper – scriitor, Leo Bordianu – scriitor, Vlad Grecu – prozator, dramaturg, Călina Trifan – poetă, Elena Taragan – bibliotecar la BM „B.P.Hasdeu” , Andrei Viziru – cercetător științific, scriitor. Fiecare din ei au citit câte un poem și  au apreciat și discutat volumul  de poezie al autoarei.

„Poezia Victoriei Fonari este  o poezie plină de lumină. Am întrezărit în versurile poetei o ambiție de a ajunge la astral, dar și o conștientizare a condamnării noastre de a rămâne înrădăcinați în pământ. O lupătă între Luceafăr și om, între pământesc și dumnezeiesc. Avem uneori impresia că poeta se simte capturată în condiția ei de om, că coprul îi este prea strîmt, dorul/rîvna/aspirația de a atinge absolutul riscând să-i producă explozii în propriul corp, prefăcîndu-l în mii de fărîme, în urma căruia să rămînă doar o săgeată țintind cutezător spre infinit”, a precizat Elena Tărăgan.

Lucian Strochi spune despre poezia Victoriei Fonari că e una naturală, firească, o trăire reală. Dar poezia nu poate fi despărțită de autorul ei fizic și moral și poeta își ia ca lampadofor un poet cu adevărat important al literaturii române. Poeta are curajul de a-și data poeziile. Poate fi recunoașterea momentului astral sau marcarea unui moment unic? Sau curajul de a spune că viața noastră nu e altceva decât o succesiune de asemenea momente? Sau câte ceva din toate astea?

După cum evenimentul s-a început cu citire din poemele autoarei, Victoria Fonari a încheiat cu poemul „Fosforecență cu pești zburători”.

Această prezentare necesită JavaScript.

Realizat de

Doina Spătaru, șef-oficiu

Reclame

Concursul „Cartea bună – lume adună”

„Omul ascunde în sine două forțe: cea a binelui și cea a răului.

Prin puterea sa de decizie omul alege, inspiră încredere uneia din ele, care,

la rândul ei, îl înalță spiritual sau îl coboară.”

Marcela Mardare

În ziua de 17 decembrie, a fost organizat concursul „Cartea bună – lume adună” în baza cărții „Mulți chemați, puțini aleși” de Marcela Mardare. S-au propus spre lecturare câteva povestiri: „Dovleacul și ghinda”, „Trei sfaturi înțelepte”, „Încredere în Dumnezeu”, „Modestia, cea mai mare bogăție a omului” ș.a.

Nu întâmplător am ales această carte, motivul fiind că poeta Marcela Mardare și-a sărbătorit recent aniversarea de 70 ani de la naștere. Cu acest prilej, îi aducem cele mai sincere urări de sănătate și multă inspirație.

În cadrul acestui concurs au fost implicați elevii clasei a III-a de la Liceul Teoretic ”Iulia Hasdeu”, însoțiți de învățătoarea lor Galina Palamarciuc. Bibliotecarele Lilia Beșan și Natalia Sofroni au pregătit din timp 30 de întrebări vizavi de povestirile propuse. Iată câteva dintre ele: „Ce cugeta tînărul care se odihnea la umbra stejarului?”, „Ce concluzie și-a făcut acel bărbat despre noroc?”, „Ce mesaj a primit bătrânul Petru din partea speranței?” ș.a.

Din impresiile copiilor, despre lecturarea acestor povestiri, am aflat că au savurat cu plăcere mesajul și morala fiecărei povestiri, unde au trăit alături de personajele cărții momente de răscruce și au fost furați de universal magic al conținutului.

Scopul acestui concurs este promovarea aptitudinilor artistice ale elevilor, dar și stimularea creativității în rolul pe care îl au în activitățile educative. De asemenea, este stimulată activitatea de cunoaștere și de creație a elevilor, precum și disponibilitatea lor pentru lectură și comunicare.

O surpriză plăcută din partea elevilor a fost prezentarea unei scenete, în baza povestirii „Vizita celor trei oaspeți’’.

Membru al juriului a fost șefa bibliotecii „Ștefan cel Mare’’, doamna Lilia Gamarța, care a evaluat obiectiv răspunsurile elevilor.

La final, au fost înmânate diplome de mențiune elevilor Șipitea Samuel, Verlan Sabina și Bantoș Anastasia, dar și diplome de participare pentru Apăvăloaie Maxim, Banaru Loredana, Berezovschi Dumitru ș.a. Îi mai așteptăm cu drag și data viitoare, la un nou concurs.

Felicitări tuturor elevilor și mult succes.

Natalia Sofroni, bibliotecar

Laboratorul de înaltă tensiune

O provocare adevărată în spirit științific este cartea  scrisă de  SienceBob Pflugfolter și  Steve Mokensmith Laboratorul de înaltă tensiune, o carte  atât din  lumea poveștilor științifice, cât și celei educative.

Astăzi, 13 noiembrie, la bibliotecă a avut loc o discuție/dezbatere pe marginea acestei cărți. Copiii antrenați în discuție au fost de-a dreptul entuziasmați de povestea care este atât comică, cât și o poveste despre inventivitate și invenții cu adevărat trăsnite. Copiii au povestit cu lux de amănunte despre aventurile și invențiile celor doi frați, eroii principali din roman, dar și despre misterul și întâmplările haioase din timpul aflării lor la unchiul lor ciudat.  Ei au evidențiat și invențiile trăsnite, cum ar fi soneria cu senzor de greutate, mașina de tuns iarbă și alte experimente pe care le făcea unchiul lor – un om de știință în domeniul fizicii. La fel de mult i-a impresionat curajul eroilor romanului, care au salvat fata răpită, fiind un exemplu demn de urmat. În final, copiii au mărturisit că și-ar dori o continuare a acestui roman cu noi aventuri pline de invenții impresionante.

Realizat: L. Canţîr

 

Universuri paralele de Marcel GHERMAN

În anul 2018, tânăra generație a capitalei este îndemnată de Programul „Chișinăul citește” să-l descopere pe unul din puținii scriitori ce s-a încumetat să abordeze genul literar științifico-fantastic, pe cel ce a publicat  în presa tipărită peste o sută de articole și eseuri, cel ce s-a afirmat ca și critic de film, dar și ca muzician.

Primele povestiri fantastice au fost publicate în 2011 cu titlul Cartea viselor, urmată de o colecție de eseuri: Generația Matrix publicată în 2013, la fel romanul pentru adolescenți cu elemente fantastice  „Cer albastru deasupra Arcadei” în 2014.

Cartea care a fost recomandată pentru adolescenți în acest an în cadrul Programului „Chișinăul citește”este din literatura științifico-fantastică autohtonă cu titlul „Universuri paralele” de Marcel Gherman. Subiectul  cărții  este o încercare de a evoca imensitatea și diversitatea universului imaginar, o  acțiune ce  se petrece concomitent în câteva universuri paralele.

Pentru a promova această carte, la bibliotecă au avut loc mai multe evenimente în care au fost implicați tinerii cititori fiind provocați în discuții, dar și o întâlnire cu tânărul scriitor, care a avut loc pe 17 septembrie în incinta bibliotecii noastre. Cei care au participat la discuții pe marginea cărții autorului  au fost invitații bibliotecii, elevii din clasele liceale , XI-a și  XII-a al liceului „Prosucces”. Elevii au fost entuziasmați de tânărul scriitor, de imaginația lui bogată și de muzica  relaxantă pe care a compus-o dânsul.

În curând, dl Marcel Gherman va împlini frumoasa vârstă de 40 de ani, așadar îi dorim multă sănătate și baftă în toate lucrurile începute și cele ce sunt cuibărite în fază de embrion în imaginația domniei sale.

 

BUNELE MANIERE ÎN BIBLIOTECĂ

Odată cu începutul existenței sale, umanitatea a simțit nevoia unor reguli pe care să le respecte toți membrii dintr-o colectivitate. Bunele maniere au evoluat concomitent cu societatea, variind de la țară la țară. Arta de a trăi frumos în toate împrejurimile vieții e un set de reguli ce trebuie respectat în diferite situații. Cum ne comportăm în familie, în vizită, la masă. Educația si bunele maniere încep cu cei șapte ani de acasă. În ajutorul părinților intervine grădinița, școala, biblioteca.

Biblioteca a devenit un centru de cultură și educație pentru copii, maturi de diferite vârste și diferite interese. În acest context, biblioteca Ștefan cel Mare propune o oferta educațională diversă, iar utilizatorii beneficiază de instruiri, lecții gratuite. Un serviciu solicitat este Bunele maniere, frecventat de un grup de copii de 7-10 ani. În cadrul serviciului, copiii învață prin jocuri practice, masterclass-uri, să folosească în viața cotidiană normele codului purtării corecte.

De ce este necesar să folosim cuvintele magice „mulțumesc”, „te rog”, „scuzați”, ce limbaj folosim, cum ne salutăm, cum întreținem o conversație, cum vorbim la telefon? Indiferent de situație, la bazele bunelor maniere stă bunăvoința și respectul față de cei ce ne înconjoară.  Politețea a fost și este indispensabilă fiecărui om în orice societate. O zicală spune: „Politețea alungă tristețea”. Nu întâmplător, ea a fost comparată cu cheia de aur, care deschide toate porțile.

„Cunoaște-te pe sine însuți” – acest epigraf rămâne și în vremurile noastre un sfat demn de urmat. În cadrul serviciilor „Bunele maniere” am inițiat cu copiii un joc, care se numește Portretul. Copiii răspundeau la un set de întrebări, apoi analizăm răspunsurile, atitudinea acestora: dacă m-aș imagina ca fiind un animal, aș alege  …leul, de exemplu, pentru că …este frumos, îndrăzneț, împăratul animalelor etc. Dacă m-aș imagina ca fiind un instrument muzical, aș alege …vioara,  pentru că …ea cântă melodios, fin, te face să te gândești la ceva frumos etc. Joaca a avut ca scop analiza și descoperirea în sine a acelor calități, care se evidențiază în viața de toate zilele.

La altă activitate din cadrul Bunelor maniere, am discutat cu copiii tema „Vestimentația”. Îmbrăcămintea ne este cartea de vizită. Atunci când cunoaștem pe cineva, primul lucru la care ne uităm este aspectul.  Prima impresie este imaginea noastră, care ne face să ne simțim mai sigur. Haina reflectă caracterul celui ce o poartă. Ea scoate în evidență gustul estetic sau lipsa de gust. Hainele se aleg conform vârstei și nu trebuie să imităm stilul prietenului, vecinului sau al altei persoane. Aceste deprinderi le dezvoltăm copiilor în cadrul activitătii Bunelor maniere. În timpul jocului „Cum ne îmbrăcăm estetic si frumos”, am asortat cu copiii diferite haine pentru păpusi. Hainele de serviciu trebuie să fie clasice si discrete, iar cele sportive pot fi mai ușoare și pot avea o varietate de culori mai mare, dar să nu-și piardă eleganța. Vestimentația pentru  ocazii speciale determină o combinație  între gust si eleganță. Trebuie cumpărate doar acele haine pe care le vom purta cu plăcere si, totodată, vom purta doar ceea ce ne stă bine.

O temă importantă în cadrul Bunelor maniere a fost Comportamentul la masă, în cadrul căruia ținem cont de o serie de norme si atitudini. La masă trebuie respectate o serie de reguli, printre care și cele care se referă la cum trebuie folosite tacâmurile si toate articolele de decor, care completează masa și îi creează un accent de eleganță. În ce privește vesela la mesele speciale, ea se va evidenția prin simplitate si armonie, simplă și albă, cu un desen fin pe marginea farfuriilor.

Manierele în timpul mesei sunt foarte importante. Copiii trebuie să stie că cea ce spunem și felul în care ne purtăm îi face pe ceilalți să se simtă bine sau dimpotrivă. Lucrurile fundamentale respectate la masă vor face masa mai veselă, fiind astfel evitate situațiile neplăcute sau jenante.

Bunele maniere sunt oglinda educației copiilor. Orice copil e frumos, dacă e manierat, orice copil manierat se va încadra în orice societate mai ușor.

PROBLEMA INTEGRĂRII SOCIALE

La 23 august, Biblioteca „Stefan Cel Mare” în parteneriat cu AO,,OPORTUNITATE” a organizat masa rotundă cu tema ,,PROBLEME DE INTEGRARE SOCIALĂ A PERSOANELOR CU CES ȘI A PERSOANELOR SOCIAL-VULNERABILE”

Obiectivele propuse :

  • Evaluarea drepturilor fundamentale ale persoanelor cu CES și social-vulnerabile din perspectiva drepturilor omului;
  • Conştientizarea de către participanţi a cadrului legislativ în domeniul dreptului persoanelor cu CES și social-vulnerabile
  • Analiza şi evaluarea lacunelor sistemului de protecţie socială şi practicii asistenţilor sociali în contextul problemelor persoanelor cu CES și social-vulnerabile.

Au fost abordate  problemele de  integrare socio-profesională a  persoanelor cu CES și social-vulnerabile în societatea contemporană. Problema a  fost abordată sub aspect teoretio-aplicativ, dar și prin prisma viziunii persoanelor cu CES și social-vulnerabile, care și-au expus problemele și dificultățile întâlnite.

S-au expus la tema dată Joci-Bini Olesea, doctorand IPS I. Creangă, psihologia specială  cu prezentarea ,,Probleme de integrare socială a copiilor cu intelect limitat ,,Educaţia incluzivă prevede schimbarea și adaptarea continuă a sistemului educaţional pentru a răspunde diversităţii copiilor și nevoilor ce decurg din aceasta, pentru a oferi educaţie de calitate tuturor în contexte integrate și medii de învăţare comună.

Reformele în domeniul educației, inclusiv reforma sistemului rezidențial de îngrijire a copilului, includerea în învățămîntul general a tot mai mulți copii cu cerințe educaționale speciale impun restructurarea și reconsiderarea culturii, politicilor și practicilor din grădiniță, astfel încît acestea să răspundă diversității copiilor și necesităților lor.

Valentin Ivanenco, responsabil relații cu persoanele social-vulnerabile ONG „OPORTUNITATE”, a participat cu discursul său emoționant ,,Marginalizarea persoanelor social-vulnerabile.

Este de netăgăduit că persoanele cu dizabilităţi sunt într-o poziţie de mare vulnerabilitate socială, vulnerabilitate ridicată pe de o parte de situaţia lor specifică de persoană cu dizabilităţi, dar pe de altă parte şi de reacţia şi modul în care societatea tratează aceste persoane.

Tradiţional, în ţară a existat un sistem de stigmatizare, marginalizare și separare a persoanelor cu CES și  din societate în instituţiile specializate sau închise.

Majoritatea persoanelor cu CES și social-vulnerabile nu au asigurate nici un fel de servicii. Serviciile existente sunt slab diversificate, insuficiente, acoperite preponderent de organizaţiile neguvernamentale. Personalul din cadrul sistemului de protecţie a persoanelor cu CES și social-vulnerabile este insuficient din punct de vedere numeric şi, în general, fără calificare profesională.

Jpeg

Jpeg

Limba noastră cea romănă

„Limba care ne unește” este genericul  mesei rotunde care a avut loc la Biblioteca „Ștefan cel Mare ”, pe 24 august. Grație celor prezenți, evenimentul dedicat limbii române s-a transformat pe parcurs într-o emoționantă întâlnire de suflet,  literar-muzicală.

Participanții au făcut schimb de opinii despre necesitatea studierii limbii române începând  din grădiniță, precum și despre impactul acesteia asupra păstrării spiritualității românești în Republica Moldova.

Dna Lucia Cucu, directoarea Asociației Naționale a Trainerilor Europeni din Moldova, a donat bibliotecii un set de manuale foarte prețios pentru serviciul „Limba care ne unește”, inițiat și organizat la bibliotecă.

Dl Ștefan Sofronovici, poet, cercetător științific la AȘM, membru al Uniunii Scriitorilor, a donat  o antologie și mai multe numere ale Revistei Orizonturile Bucuriei.

Dna Diana Ciugureanu-Zlatan, poetă, cantautoare, jurnalistă, accentuând importanța cunoașterii limbii materne pentru dezvoltarea și manifestarea armonioasă a fiecăruia dintre noi, a încântat publicul cu o melodie din creația proprie  „Două lumi”.

20180824_142021