Arhive

Dorești să fii fericit?

    De multe ori suntem prizonierii tristeții. Fiecare din noi nu o dată a trecut prin această stare de suflet. Și astăzi îmi amintesc versurile din poezia lui Grigore Vieru ,,Cîntecul puișorului de melc’’ :

,,S-a stins soarele cel bun,

Eu mă culc, povești îmi spun,

Dar nici una nu-i frumoasă…

Greu e singurel în casă.’’

    Dorești să fii fericit? Ce trebuie să faci ca să te simți fericit?

    Pe mine, de exemplu, în momentele triste m-ar face să zîmbesc mai multe lucruri, nu pot spune cu exactitate că unul singur. Depinde de personalitatea fiecăruia, desigur de vîrstă și de generație. Cred că fericirea este foarte aproape, în inima noastră.

    Iți propun o listă cu cîteva lucruri care ar trebui să contribuie la fericirea ta.

    Iubește natura – o sursă eternă de fericire

    Petrecerea timpului în natură ne ajută să devenim mai sociabili și automat mai buni și mai generoși. Este inutil să te opui fericirii cînd ești înconjurat de un miros plin de iasomie sau de un miros îmbietor de lavandă abia înflorită.

    Înconjoară-te de oameni optimiști!

    Chiar și întîlnirile cu prietenii te pot ajuta să te simți mai fericit. Simplu fapt că aveți alături oameni pozitivi va fi de ajuns ca să zîmbiți mai des. Petrece-ți timpul cu un prieten care ține la tine, te apreciază!

   Păstrează pacea în familie!

    Chiar dacă suntem supărați sau avem nevoie de ajutor membrii familiei vor fi mereu lîngă noi pentru a ne susține. Să vă iubiți ca florile și atunci fiecare lacrimă se va transforma într-o clipă de fericire. Iubirea necondiționată pe care familia ne-o oferă ne ajută să trecem peste cele mai grele momente. Orice urmă de tristețe trece atunci cînd auzi un sincer Te iubesc! de la omul drag.

     Citiți o carte!

    Citind o carte poți să gasești ceva captivant sau nostim care te-ar face să uiți de probleme, dar și să birui tristețea din suflet pentru un timp îndelungat.

    Nu există o ocupație mai plăcută decît cea de a rămîne tête-à-tête cu cartea, de a trăi în toată profunzimea cele exprimate de scriitor, încît să vrei să-i continui gîndurile.

 1O carte care merită citită este ,,Hoțul de cărți’’ de Markus Zusak. E un amestec de lacrimi, repulsie și o fericire ciudată. Din roman afli despre o fetiță de zece ani ce încearcă să supraviețuiască printre străini, despre plăcerea și fericirea ei de a citi și de a fura cărți. Această carte îmi aduce în suflet o nemărginită bucurie.

Realizat: Irina Haraz, bibliotecar

Lectura – o necesitate a sufletului

    Există locuri unde se opresc sufletele noastre, cel puțin pentru o clipă, pentru împlinire și liniște… Acest loc este biblioteca.

    Lectura este o lume de ginduri, de mesaje și de cuvinte. Ea este precum o cetate ce pune baza dezvoltării eului din noi și apără frumosul de perzanie.

    Prin lectură, copilul este condus să își formeze capacitatea de a surprinde, de a descoperi conținuturi și forme ale realității, exprimate într-o multitudine de modalități de expresie, de a le asocia unele cu altele, ceea ce le permite să își extindă astfel aria cunoașterii.

    Cititul este o abilitate foarte importantă pe care trebuie să o poata stăpâni copiii nostri. Cea mai eficientă metodă de a-i încuraja pe copii să iubească și să aprecieze carțile și cititul este să le citim de mici.

    Lectura contribuie intr-o masură însemnată la îmbogățirea cunoștințelor, la formarea unui vocabular activ, bogat si colorat, la dezvoltarea gustului estetic. Varietatea de texte literare reprezintă un suport material ce poate asigura dezvoltarea vocabularului și a limbajului literar, a creativității, precum și dezvoltarea capacității intelectuale, imaginative și motivaționale. Lecturile literare, prin accesibilitatea lor, îi apropie pe copii de realitate, le oferă o diversitate de informații și experiențe umane, modele morale, emoții si sentimente.

    Formarea, cultivarea și dezvoltarea gustului pentru lectură reprezintă unul dintre obiectivele fundamentale ale bibliotecii.

    Anume prin intermediul lecturii atingem cele mai fine și mai înalte coarde ale sufletului ca să auzim și să înțelegem tot ce ne înconjoară.

    Într-o carte se ascund taine pe care doar citindu-le le descoperi. Se ascund împărății fără regi și război. Găsești numai bogății spirituale, răspunsuri la întrebările vieții și pe tine însuți te regăsești. Cînd citești o carte, te cufunzi într-un vis în care tu ești acel personaj, acel prinț puternic care înfruntă răul pentru ca binele din nou să triumfe.

    Dar, spre regret, tinerii de astăzi, atrași de posibilitățile infinite ale internetului, se îndepărtează tot mai mult de carte. Lectura este tratată acum ca o cenușăreasă, nu ca o regină.

    Cartea, această floare a bibliotecii poate rămîne necunoscută daca nu-i căutăm frumusețea ascunsă.

    Noi, bibliotecarii de la filiala ,, Ștefan cel Mare descoperim pentru cititori frumusețea și înțelepciunea cărții prin organizarea a numeroase expoziții,  lansări de carte, întîlniri cu scriitorii și multe manifestări menite să popularizeze Cuvîntul artistic.

    Acum cînd avem la dispoziție atîta timp liber vă îndemn să răsfoiți paginile cărților și să savurați din plin de ele.

Cartea-om și omul-carte de Ion Hadîrcă.

Înca stau timizi, de-o parte,

Micul om și marea Carte:

Ea-și visează Tatăl-ram,

El deschide primul geam !

Prin biblioteci, uitată,

Cartea cea însingurată

Frunzărește fără vînt

Negre foi cu alb cuvînt.

Pom cu om și încă-un strop,

Greu se-aprinde acest Glob

Dornic lumii să-nveșminte

Adevărurile sfinte.

Dar minune! Ce-i în mina

Celui răsfoind lumina?

Împreună-s fără moarte

Cartea – Om și Omul – Carte !

        Realizat: Irina Haraz, bibliotecar

Antologia de poeme : Harta de Leo Bordeianu

 

Miercuri, 26 iunie 2019, în incinta Bibliotecii „Ștefan cel Mare” (str. Decebal 91) a avut loc ședința cenaclului „Singur printre cărți…”. În discuție: volumul de poeme „Harta” de Leo Bordeianu. Cartea a apărut la Ed. PRUT, Chișinău.

Moderatorul, Nicolae Spătaru a început discuţia cu o apreciere a volumului „Hora” citind din recenzia Margaretei Curtescu : „Pentru Leo Bordeianu, a scrie echivalează cu un act de exorcism, căci, întâi de toate, poetul este preocupat de identificarea şi definirea răului din realitatea imediată, de ivestigarea şi revelarea obiceilor  acestei lumi dezagregante în care trăim. Colaborarea sa cu realitatea imediată, pe care o personifică, o trece printr-o optică hiperbolizantă (Puterea, Întunericul dintre cuvinte, Patria mea, Zilele), îi situează poezia în zonele parabolei (Câinii, Descompunere, Spuma), acolo unde, transfigurate, însemnele realului sunt comprimate în imagini plastice, în scenarii retorico-elegiace.  Demersul mai multor poeme din antologia Hora înglobează, prin prisma impresionistă, absurdul perpetuu al spaţiului basarabean, Leo Bordeianu apelând, în acest scop, la imagini pe cât de sugestive pe atât de tranşante. Ca un antidot la aceste realităţi maladive, în care suntem cu toţii apatrizi, emblematică, în acest sens, fiind poezia care dă titlul antologiei, trăirea poeziei semnifică evadarea în universul infinit, unde eul devine liber ( Pânzele albe ale libertăţii).
Persistând în ideea că poezia este lucrare orifică, Leo Bordeianu, îşi confiră statutul de poeta vates. Stăpânind o frază care denotă improvizaţie, continuitate şi repetitivitate, o recuzită complexă, care scoate în evidenţă tragismul decorului, poetul Leo Bordeianu navetează între profan şi sublim, între deznădejde şi speranţă, între miasmele lumii comune şi miresmele antice ale poeziei.

La discuţie au vorbit : Victoria Fonari, Grigore Chiper, Ion Cuzuioc,  Călina Trifan, Andrei Viziru, Dumitru Crudu şi alţii. Grigore Chiper a declamat poemul „În lumină” din volumul „Harta” de Leo Bordeianu. Autorul a dclamat poemele : Puterea, Harta, Pânzele albe, Suspans neprevăzut, Solar, Ruleta rusească.

Victoria Fonari a vorbit despre antologia lui Leo Bordeianu ca : fiind simţită în poemele sale durerea despre Nistru. A făcut şi o asemănare între romanul lui Vladimir Beşleagă „Zbor frînt” şi poemul „Harta” de Leo Bordeianu. Victoria Fonari a abordat şi unele semne zodiacale cum ar fi taurul şi semnificaţia lui din poemul lui Leo Bordeianu. Poezia lui Leo Bordeianu este una extraordinară, una plină de sensibilitate, de dezvăluire, o poezie deschisă, una în care autorul nu mai acceptă valul al Floridei, unde a revenit spre textul anterior. Poemul „Ochiul din întuneric” vine ca într-o antiteză cu ochiul Homeric. Leo Bordeianu ne oferă o poezie profundă, o poezie care ştie să valorifice teme cunoscute, însă de fiecare dată printr-o optică personalizată. Motivul „Meşterului” din poemul „Harta”, care sună altfel, un meşter care nu vrea să se dezică de aripile sale, un meşter care îşi sacrifică sângele pentru a-şi realiza propria dorinţă.

Grigore Chiper a menţionat că : Leo Bordeianu este un poet important şi cunoscut prin prisma paradigmei anilor 80, în care s-a format şi a debutat. Drept mărturie este şi această carte „Antologia” lui Leo Bordeianu. Volumul are o scurtă prefaţă a lui Vsevolod Ciornei. Cartea este structurată pe trei bariere, poetul a vrut să ne ofere texte nu numai cu tentă politică, care au o anumită trăire socială, care la noi este foarte politizată. În anul apariţiei cărţii în Republica Moldova era şi o forfotă politică, care acum a luat o altă turnură. Volumul începe cu poemul „Harta„, care este emblematic din mai multe puncte de vedere. Leo Bordeianu prin acest volum ne prezintă o marcă a acestui stat, autorul fiind în căutarea hărţii sale. Volumul ne prezintă în prima parte textele cu temă socială, politică, naţională; în a doua parte avem poeme în care îl recunoaştem pe Leo Bordeianu : poetul prin care s-a remarcat încă de la primele cărţi, poetul extrem de delicat, extrem de fin în alegerea imaginilor, în construirea poeziei. Poetul caută diverse forme ocolitoare ca să ajungă la ţinta dorită.  A treia parte ne prezintă poeme în stil haiku, în stil aforistic.

Ion Cuzuioc a vorbit despr poezia lui Leo Bordeianu ca una scrisă cu suflet. Mesajul autorului va ajunge cu siguranţă la cititor. Autorul mânuieşte cu dibăcie şi versul alb şi versul clasic. Prin actuala discuţie asistăm la botezul volumului lui Leo Bordeianu.

Călina Trifan a venit cu o apreciere a volumului de poeme, care a inspirat-o şi a determinat-o să facă şi ea un pas înainte. Leo Bordeianu ne-a obişnuit cu volume de poeme de valoare. Poezia lui este într-un fel o instanţă supremă, în pofida timpului. Poemele lui fac cinste întregului spaţiu românesc. Leo Bordeianu are darul inspiraţiei şi cultura scrisului. Acest volum de poezie este exact  despre evenimente şi stări pe care autorul le trăieşte.

În prefaţa cărţii a lui Leo Bordeianu avem un articol al lui Vsevolod Ciornei intitulat : Poezia între formule şi revelaţii. „Poezia lui Leo Bordeianu este o sinteză între sensibilitate şi cerebralitate, între gingăşie şi rigoare, între autohtonie şi universalitate. Autorul se situează şi îşi situează cititorul în faţa marilor întrebări ale eternităţii, cele căror el le găseşte foarte multe răspunsuri, toate diferite şi toate corecte. Poezia lui Leo Bordeianu defineşte s-a furtificat într-un volum de versuri de certă valoare, care se înscrie firesc în concertul liric al epocii noastre. Această carte merită să îşi aibă locul în librării, biblioteci, inimi şi creiere”

La final, aş vrea să afirm şi opinia lui Alexandru Lungu. „Poezia lui Leo Bordeianu planează atât tematic, cât şi expresiv, în spaţii diferite. Poezia lui Leo Bordeianu poate fi catalogată când simbolistă, când romantică, ba chiar şi suprarealistă”.

Realizat de : Doina Spătaru

Şef – sector

Poeme pe trepte încinse de Ianoș Țurcanu

În cadrul cenaclului „Singur printre cărți” din 24 aprilie,  s-a discutat despre volumul „Poeme pe trepte încinse” de Ianoș Țurcanu. Cartea a apărut la Ed. PRUT, Chișinău, 2018. Au participat : Ianoș Țurcanu, autorul; Nicolae Spătaru (moderatorul evenimentului); Leo Bordeianu; Aurelian Silvestru; Claudia Partole; Mihail Vâlcu; Mihaela Perciun; Vlad Grecu, Viorel Cozma, poet; Zina Bivol; Victoria Fonari; Călina Trifan; Virgil Botnaru; Viorel Cozma (actor); Andrei Viziru (jurnalist) ș.a.

”Ianoș Țurcanu este un nume sonor în cultura noastră” a menționat Nicolae Spătaru.

Este un scriitor polivalent. Este un bun textier, pe care s-au făcut 600 de melodii. În opera sa găsim multe repere culturale și geografice.

La eveniment au vorbit cei prezenți și au recitat din carte. Viorel Cozma a citit poezia ”doi poeți”.

Viorel Cozma la citat pe Aurelian Silvestru despre volumul de poeme al lui Ianoș Țurcanu. ”Balansând între modernism și tradiționalism, Ianoș Țurcanu îmbracă pe rând veșminte de oștean, de preot, de învățător, de filozof, fără a scăpa plugul din mână. Brazdele lui rodesc imagini. Poemele rodesc lumină. Versurile sale sunt sincere și sugestive, pătrunse de o sensibilitate debordantă. Apoteotic și solemn, el nu se teme să exploreze dorul, durerea, despărțirea, însingurarea sau tristețea. O face însă cu evlavia unui agricultor care mângâie spicele sau cu îndărătnicia unui marinar care înfruntă marea. Opera lui trăiește, respiră și inspiră. Inspiră optimism și bunătate. Volumul miroase a pâine proaspătă scoasă din cuptor!”.

58576566_2343709522553119_535675820170018816_o

Postat de Doina Spătaru

Recital de poezie: Mihai Eminescu –  poet al neamului nostru

  “Recitindu-l pe Eminescu ne reîntoarcem, ca într-un dulce somn, la noi acasă”.

                                                                                                    (Mircea Eliade)

              Cu prilejul a  169  ani de la naşterea „Luceafărului” poeziei româneşti, pe  28 ianuarie  la Biblioteca „Ștefan cel Mare  și Sfânt” a avut loc un recital de  poezie dedicat marelui poet român Mihai Eminescu.  Creația eminesciană este încă actuală în rândul  celor care mai vibrează la auzul unei poezii sau al numelui  poetului nepereche. Opera lui Mihai Eminescu este cunoscută de la mic la mare, cântată și admirată de cei care încă aduc omagiu geniului neamului românesc.

               Protagoniștii  recitalului au fost elevii de la Liceul Teoretic cu Profil de Arte “Elena Alistar”, Liceul Teoretic “Iulia Hașdeu” și “Școala-Grădiniță Pas cu Pas nr. 152”, care au fost însoțiți de profesoarele Gomeniuc  Natalia de la “Elena Alistar”,  Cerneleanu  Maria – de la “Școala- Grădiniță Pas cu Pas nr.152” și Nona Bejan – de la “Iulia Hașdeu”.

              Un grup de elevi ai claselor a II-a, III-a  și a IV-a,  Liceul Teoretic cu profil de Arte de la “Elena Alistar”, au încântat publicul  cu un Omagiu și un Elogiu dedicate lui  Eminescu –  Luceafăr. Ei   au recitat fragmente din scrisoarea a II-a și  a  III-a, din poemul “Luceafărul” și unele  poezii:  “Lacul”, “Somnoroase păsărele”, “Codrule,  codruțule”,  “De ce  nu-mi vii”, “Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”.

          Elevii prezenți din alte instituții au prezentat  poeziile „Și era ploaie cu senin”, „Codrule, Măria ta!”, „Crăiasa din povești”, „Ce te legeni, codrule”, „Povestea codrului(fragment) ”, „Glossă”, „De-aș avea”, intercalate cu repere biografice ale poetului. Prestația elevilor a demonstrat încă o data că  opera marelui  poet este actuală,  plină de frumusețe,  de muzicalitate, memorându-se  foarte ușor.  Toți cei prezenți au rămas plăcut încântați  de modul de  recitare  și citire  a  vastei  creații a geniului  poeziei românești.

          Membrii  juriului  –   scriitorul “Ianoș Țurcanu” și șefa bibliotecii Lilia Gamarța – au desemnat  cei mai buni elevi declamatori și au decernat în mod obiectiv și corect  diplome pentru locul I, II și III.

        Profesorii și elevii au rămas mulțumiți de desfășurarea recitalului și au fost invitați să mai participe la astfel de recitaluri de poezie,  organizate de bibliotecă.

IMG-43c980e35be4279cae69f9cba03e74c6-V

 

 

 

 

 

 

 

Doina Spătaru

Șef- Oficiu

 

Ştefan cel Mare din istorie în veşnicie

Astăzi se împlinesc 514 ani de la moartea lui  Ștefan cel Mare, a marelui voievod  care a marcat istoria Moldovei. Cel care a domnit aproape o jumătate de veac (47 ani) și a dus peste 40 de războaie, câștigându-le aproape pe toate. Cel care, după fiecare bătălie, construia un locaș sfânt.

Anul 2018 a fost declarat Anul lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Cu această ocazie, la biblioteca „Ștefan cel Mare” au fost desfășurate mai multe activități dedicate marelui domnitor. Programul a început chiar de dimineață cu un flashmob. Participanții au fost întâmpinați de Ștefan cel Mare în „carne și oase”  invitându-i la o CAFENEA LITERARĂ. Copii au recitat și au cântat, demonstrând că sunt adevărați urmași ai lui Ștefan cel Mare

Apoi, cei prezenți au avut ocazia să participe  la o expoziție de tablouri  ale pictorului Grigorie Plămădeală. La 80 de ani pe care în curând o să-i împlinească, maestrul se mândrește cu o  colecție ce reprezintă o bună parte din mănăstirile construite după bătăliile purtate de Domnitor. Participanții au  desenat  sub bagheta maiestrului şi au avut ocazia să admire și unele desene ale copiilor  în care sunt reflectate cele mai importante evenimente istorice din perioada domniei lui Ștefan cel Mare.

Pe lângă activitățile culturale, copiii s-au delectat ascultând o legendă  despre  marele voievod al neamului la o oră de lectură cu domnișoara Daniela Danu.

Deosebit de interesant a decurs lecția publică pentru cei care au dorit să cunoască  mult mai multe evenimente din viața marelui voievod. Alexandru Savin,  profesor de istorie, lector superior la Universitatea  de Stat de Educație Fizică și Sport,  a povestit și a răspuns la întrebările dedicate personalității istorice  – Ştefan cel Mare şi Sfânt, astfel cultivând dragostea de neam, de ţară, de popor tuturor celor interesați de istoria Ţării Moldovei, de a aduce omagiu  celui care a fost, este şi va fi Domnitorul Ştefan cel Mare şi Sfânt.

Alexandru Savin, lector universitar, vorbește publicului despre marele voievod, Ștefan cel Mare.

În cadrul manifestărilor comemorării a 514 ani  de la trecerea în nefiinţă a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt s-a organizat prezentarea unei expoziţii  de carte „Ştefan cel Mare şi Sfânt – 514 ani de nemurire”. Au fost expuse  documente conform următoarelor compartimente: Ştefan cel Mare – Domn al Moldovei (1457-1504); Luptele marelui voievod Ştefan cel Mare;  Ştefan cel Mare – ctitor de biserici şi mănăstiri;  Ştefan cel Mare în literatură şi folclor.

Spre final, doritorii de a privi  filmul „Ștefan cel Mare și Sfânt. Vaslui 1475.” au participat mai întâi la un master-class de pregătire a prăjiturilor în forma coroanei Marelui Voevod, ca mai apoi să le savureze fericiți și cu mare plăcere pe parcursul vizionării filmului.

Realizat: L.Canţîr

Spectacol literar-artistic

   

Eminescu (…) a fost și rămâne cea mai copleşitoare mărturie despre forma inegalabilă pe care o poate atinge geniul creator românesc, atunci când se  alimentează din adâncimile fertile şi insondabile ale unui fond autentic.

                                                                                                                  Ştefan Augustin Doinaş

        În memoria marelui poet român, Mihai Eminescu, la bibliotecă s-a desfăşurat un mic spectacol literar-artistic, cu participarea elevilor din clasa a II-a de la Liceul „Iulia Hasdeu”. Copiii, au recitat poezii din creaţia geniului român, printre care: Somnoroase păsărele, Ce te legeni…, La steaua, Fiind băiet păduri cutreieram, Revedere, Freamăt de codru, La mijloc de codru des, O, rămâi…şi un fragment din poemul Luceafărul. Modul de prezentare a poeziilor, a fost apreciat de un juriu, care a ţinut cont de următoarele criterii: pronunţare corectă, articularea corectă a sunetelor, folosirea accentului şi a intonaţiei corespunzătoare, ţinută scenică, expresivitate, stăpânirea emoţiilor. Respectiv, elevii au beneficiat de câte o diplomă de gradul I,II,III şi câte o diplomă de participare. De asemenea, în cadrul acestei manifestări culturale, a avut loc un dialog dintre bibliotecară şi copii, despre viaţa şi creaţia autorului, iar în final, elevilor li sa prezentat expoziţia de carte şi s-a lansat provocarea la lectură. Mulţumim dnei învăţătoare, Galina Palamarciuc, pentru munca depusă în rândul elevilor şi pentru o colaborare fructuoasă.

                                                                                                                        de Lilia Beş