Arhive

Serviciul ”Fantezie”

Astăzi a avut loc ultima lecție din anul 2017 a serviciului” Fantezie”  și a fost dedicată sărbătorilor de iarnă. Copii au împletit ghirlande de câteva culori cu multe și diverse mărgele și ulterior au ornat brăduțul la fel confecționat de ei.

Dar au învățat și ceva nou din arta macrameului și anume cum se împletește ”tăblia de la colț și spre colț”.  La împletitul ” tăbliei” avem nevoie de colț, pentru aceasta în fiecare rând lăsăm câte două fire libere din ambele părți, astfel numărul nodurilor pătrate se va micșora  cu fiecare rând, iar ultimul va rămânea singur. La fel acest procedeu îl folosim la ”Tăblia de la colț”, dar de data aceasta începem de la un nod până colțul e gata.

Anunțuri

Oră informativă : Sfântul Nicolae – ocrotitorul copiilor

Anual, pe 6/19 decembrie îl sărbătorim pe Sfântul Nicolae pe nou și pe vechi în dependență de tradiții. În ajun fiecare  copil este informat că Sfântul Nicolae nu iubește copiii care nu au cizmulițile și încălțămintea curată, fiindcă nu va ști ce să le ofere : cadouri sau o nuielușă. Sfântul Nicolae a fost un om blând și iubitor.

Azi, 6 decembrie a fost și prima ninsoare. Activitatea a fost desfășurată extramuros. Elevii de la Liceul Teoretic de Arte Elena Alistar, au putut să remarce cărui fasf-nicolae1pt se datorează această ninsoare. Despre tradițiile și faptele pe care le-a făcut Sfântul Nicolae când era mic și când a devenit preot au fost informații utile pentu copii. Astfel, ei au aflat că în copilărie el oferea orice avea oamenilor necăjiți. A fost  un om milostiv oferind unui bărbat trei pungi de galbeni pentru a-și mărita fetele.

Sfântul Nicolae a înfăptuit multe minuni, și ne ajută în chip minunat chiar și după ce a părăsit această viață. O altă minune este acea a unei familii care pleca cu daruri la biserica cu hramul în cinstea Sfântului Nicolae. Pentru a ajunge acolo au luat o luntre să treacă apa. Băiatul lor în vârstă de trei ani a căzut în apă. Părinții l-au crezut mort. Preotul care slujea în acea bisericăa doua zi când a descuiat ușa a auzit glas de copil, plângând. A fost mirat deoarece seara trecută nu a rămas nimeni în biserică. Era acel băiețel care era crezut mort, însă Sfântul Nicolae l-a salvat.  Preotul a anunțat oamenii să afle al cui este copilul. Părinții copilului, auzind această veste, au venit și au înțeles că s-a făcut o minune, acesta era copilul lor, pe care Sfântul Nicolae l-a scos din apă și l-a adus în biserica sa.

Și astăzi Sfântul Nicolae ajută pe toți cei care i se adresează în rugăciune. El este prietenul, ocrotitorul și binefăcătorul copiilor.

Copiii au menționat că au rude care îi poartă numele și au aflat ce semnificații are Sfântul Nicolae în popor. Și ca temă individuală au de cercetat viața acestui sfânt și cu ce pot să mai adauge. A fost o oră interactivă, cu păreri frumoase, cu informație și din partea copiilor. Au ascultat cu atenție, căci spre final i-am întrebat despre ce le-am spus. Mi-au răspuns foarte frumos și activi la întrebări.

Publicat de : Doina Spătaru

Masă – rotundă : 1 Decembrie – Ziua Internațională a României

Vineri, 1 Decembrie la Biblioteca Ștefan cel Mare a avut loc o Masă – rotundă. Tema discuției a fost : Ziua Internațională a României. Participanții au fost elevii clasei a X-a și a XII-a de la Liceul Iulia Hașdeu.

20171201_140533

În data de 1 Decembrie România își sărbătorește an de an Marea Unire. Unirea de la 1 decembrie 1918 reprezintă Ziua Națională a României, celebrată anual ca zi națională din 1990. Sărbătoarea aniversează Marea Adunare Națională de la Alba Iulia și unirea provinciilor Basarabia, Bucovina ,Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș și Sătmar cu Regatul României.

Elevii care au participat la activitate au privit o prezentare în Power – Point. Prezentarea conținea o mică introducere, scurt istoric, poezii și cântece dedicate României, citate scrise de marii scriitori români ca : Alexandru Vlăhuță, Miai Eminescu, Octavian Paler, ș.a. 20171201_140524

În baza celor aflate elevii au avut și informații din presă. Ca surse de discuție au studiat ziarele : Literatura și Arta, Jurnal de Chișinău, Timpul și Amic.

20171201_140522

Publicat de : Doina Spătaru

 

Prezentare de carte : Anul 1918

În data de 1 decembrie cu prilejul sărbătoririi a 99 -a aniversare a României, Biblioteca Ștefan cel Mare a organizat o expoziție tematică dedicată  Zilei Internaționale a României. Astfel, în cadrul prezentării publicațiilor în care se atestă evenimentul din anul 1918, elevii de la Liceul Iulia Hasdeu au fost informați despre ce s-a întâmplat în20171201_124300 acea zi și despre faptul cum s-a înfăptuit Marea Unire.

Cu totții știm cum s-a format România, dar nu știm ce  a dus la această unire. Realizarea României Mari prin unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu Vechiul Regat a fost rezultatul acţiunii românilor în condiţiile favorabile create de sfârşitul Primului Război Mondial, când Imperiul Ţarist şi cel Austro-Ungar dispăreau de pe harta Europei.

Marea Unire din 1918 încununa aspiraţiile de veacuri ale românilor de a trăi într-un singur stat, fiind rodul luptei tuturor forţelor şi categoriilor sociale interne. Astfel, se desăvârşea formarea României Mari. Noul stat românesc, având o suprafaţă de 295 049 km2 şi o populaţie de 18 milioane de locuitori, va fi recunoscut pe plan internaţional prin tratatele de pace încheiate la Paris, în anii 1919-1920.

Elevii au fost îndemnați să răsfoiască publicațiile expuse și să găsească informații noi sau să-și mai îmbogățească cunoștințele despre Marea Unire și despre România Mare.

Publicat de : Doina Spătaru

Oră de lectură : Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil – obiceiuri și tradiții

În data de 8 noimbrie, pe stil nou cei cu numele de Mihail și Gavriil își sărbătoresc ziua de nume. Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil sunt denumiți conducătorii cetelor îngerești sau cei dintâi dintre îngeri. Activitatea a avut loc la Școala Grădiniță Pas cu Pas nr. 152. Elevii care au participat la activitate au fost entuziasmați de a afla ceva nou, mai ales cei care poartă numelor acestor sfinți.

Sfantul Arhanghel Mihail

In limba ebraica, numele sau inseamna „Cine este ca Dumnezeu?”. El este cel care „striga”: „Sa luam aminte, noi, care suntem fapturi, ce a patimit Lucifer, cel care era cu noi: cel ce era lumina, acum intuneric s-a facut.

Sfantul Arhanghel Gavriil

In limba ebraica, Gavriil inseamna „barbat-Dumnezeu”. Numele sau contine concentrat vestea ca Dumnezeu Se va face barbat, ca va asuma firea omeneasca. Vesteste Sfintilor Parintilor Ioachim si Ana nasterea Maicii Domnului, ii descopera lui Zaharia nasterea Inaintemergatorului. Pastorilor le arata ca li S-a nascut Prunc, pe Iosif, logodnicul Mariei, il intareste ca sa nu se indoiasca de nimic, calauzeste Sfanta Familie in Egipt si aduce femeilor mironosite vestea Invierii Domnului.

Arhanghelul Gavriil este reprezentat in iconografia ortodoxa purtand in mana o floare de crin alb, ca simbol al bucuriei si binecuvantarii. Arhanghelul Gavriil este ingerul bunatatii si milostivirii lui Dumnezeu.

Arhanghelul Gavriil a fost trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria să-i vestească taina cea mare a întrupării Domnului şi tot el a adus drepţilor Ioachim şi Ana vestea zămislirii Maicii Domnului.

În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat în comparaţie cu Arhanghelul Gavriil. El poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască.

Despre Arhanghelul Mihail se ştie că este conducătorul oştilor cereşti-îngereşti, iar despre Arhanghelul Gavril ştim că este vestitorul Fecioarei Maria că va naşte pe Mântuitorul lumii, pruncul Iisus.

Totodată, un vechi obicei spune că de sărbătoarea Sfinţilor Mihail şi Gavril se aprind lumânări atât pentru oamenii în viaţă, cât şi pentru cei trecuţi la cele sfinte fără lumânare sau dispăruţi în împrejurări năprasnice.

Altfel, în ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril se făcea marea pomenire pentru toţi morţii din familie.  Ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril se serbează fiindcă ei iau sufletele oamenilor când mor.

La finalul activități le-am urat omagiaților La Mulți Ani!

31 august-Ziua limbii române

Vasile Alecsandri spunea despre limba română că este “tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, depozitul sacru lăsat de generaţiile trecute.”

Limba română este, între limbile romanice, a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei şi italienei, fiind vorbită în toată lumea de 28 de milioane de persoane, dintre care 24 de milioane o au ca limbă maternă. Peste 17 milioane de vorbitori se află în Romania, unde româna este limbă oficială şi limbă maternă pentru mai mult de 90% din populaţie. În Republica Moldova limba română este limba oficială şi limba maternă pentru trei sferturi din populaţie,

Astăzi, 30 august, ora 15:00 în incinta bibliotecii ”Stefan cel Mare” a avut loc o masă rotundă cu genericul ”31 august – ziua limbii române. Cum o învățăm și de ce o sărbătorim”. Cu acest prilej a fost expusă și o expoziție de carte.

 

La discuții au participat Valentin Dolganiuc, deputat în primul Parlament, fost vice prim-ministru al Republicii Moldova, Inga Druță, director al Centrului de Terminologie al Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei, doctor habilitat în filologie, Viorica Răileanu, secretar științific al Institutului de Filologie al AȘM, doctor în filologie, Andrei Viziru, corespondent  la redacția Cultură, Radio Moldova,  Mihai Vîlcu, poet, Vlad Canțîr, profesor, bibliotecari, elevi și cititori ai bibliotecii.

Dna Viorica Răileanu a vorbit despre originea și evoluția sărbătorii dedicată limbii române. Modul de exprimare corect şi îngrijit care este prea des ignorat,  despre frecventele greşeli de exprimare, prin cuvinte şi expresii scrise sau pronunțate greşit. Despre importanța păstrării calității limbii române, culturii și a identității naționale a vorbit dna Inga Druță și  a prezent și câteva cărți , care ar contribui la învățarea și cultivarea limbii. Domnul Valentin Dolganiuc a reamintit celor prezenți  despre evenimentele din 1989, moment în care ziua de 31 august a fost proclamată  prin lege Ziua Limbii Române. Limba noastră – maternă, oficială, literară, vorbită, scrisă, pe web, îmbogăţită sau sărăcită, cultivată sau maltratată – au fost subiecte de discuție la care au participat invitații la masa rotundă. Domnul Mihai Vîlcu a recitat câteva poezii, din creația proprie, dedicate limbii române.

” În Țara mea de limba mea mi-e dor,

De graiul dulce, care, iată-l, moare,

Și jale mi-e de-acest popor,

Care e pus mereu la încercare….”

Realizat: Lia Canțîr

 

Ziua Drapelului de Stat al Republicii Moldova

Cu ocazia zilei Drapelului de Stat, în incinta  bibliotecii a fost organizată și expusă o expoziție dedicată drapelului.

18191432_1826930884292283_1939067459_n18198086_1826930847625620_1168197372_n                        18155708_1826930874292284_1790838175_n

 

 

 

 

 

 

Ca urmare vă propunem spre informare unele aspecte ce țin de istoricul tricolorului.

Drapelul de Stat al Republicii Moldova — Tricolorul — este simbolul oficial al Republicii Moldova. El simbolizează trecutul, prezentul şi viitorul statului moldovenesc, reflectă principiile lui democratice, tradiţia istorică a poporului moldovenesc, egalitatea în drepturi, prietenia şi solidaritatea tuturor cetăţenilor republicii.

Ziua drapelului național al Republicii Moldova este sărbătorită la 27 aprilie. Ziua Drapelului de Stat a fost instituită de Parlamentul de la Chișinău la 23 aprilie 2010. Tricolorul a fost desemnat oficial drapel de stat pe 27 aprilie 1990 de către deputații primului Legislativ

Drapelul de Stat – tricolorul – reprezintă o pînză dreptunghiulară, formată din trei fîșii de dimensiuni egale, dispuse vertical în următoarea succesiune a culorilor de la hampă: albastru-azuriu, galben, roșu. În centru, pe fâșia de culoare galbenă, este imprimată Stema de Stat a Republicii Moldova. Drapelul de stat al Republicii Moldova este asemănător cu cele ale Andorrei și Ciadului, dar evident nu are nici o legătură cu acestea. Este deasemenea asemănător cu cel al României, dar diferă prin proporția dintre lățime și lungime (1:2, al Republicii Moldova față de 2:3 al României), prin nuanța albastrului (cobalt în România) și prin prezența stemei Republicii Moldova pe culoarea galben.

drapel moldova

Roşu, galben şi albastru flutură în orice zi pe cer. Totuşi, de ce tocmai roşu, galben şi albastru?

 Legenda celor trei culori

  Mulţi se întreabă, poate, de ce albastru,  galben şi roşu? E o întrebare bună, mai ales că la şcoală nu te învaţă nimeni originea culorilor, ci doar semnificaţia lor.

Da, aparent există oameni care-s convinşi că dacii îşi colorau draco-ul în roşu, galben şi albastru. O altă legendă, apărută cel mai probabil după 1860, povesteşte despre contopirea steagului Principatului Moldovei (roşu-albastru) cu cel al Principatului Valahiei (albastru-galben), contopire din care se naşte dragul nostru tricolor. Aceasta rămâne o legendă (deşi cu baze cvasi-reale) chiar dacă a prins la publicul vremii. Chiar şi unii mari intelectuali s-au lăsat vrăjiţi de frumuseţea poveştii, exemplu fiind pictorul Constantin Lecca. Pictura de mai jos este un anacronism, deoarece în centrul picturii apar două figuri medievale: Bogdan cel Orb al Moldovei şi Radu cel Mare al Valahiei, voievozi din secolul XV. Ori steagurile mai sus menţionate apar mult mai târziu, către secolul XIX. „Înfrăţirea moldovenilor şi muntenilor” – Constantin Lecca  Totuşi, culorile roşu, galben şi albastru au fost folosite în vechime de români ca simbol al lor, dar şi de străini pentru a-i desemna pe români.

infratirea-moldovenilor-si-muntenilor-constantin-lecca

Aceleaşi culori apar şi pe diplomele emise de Mihai Viteazul sau pe lambrechinii diferitelor blazoane medievale din cele trei principate române. Aceleaşi culori le regăsim şi pe stemele celor trei principate: Transilvania, Moldova şi Valahia.

 
 Semnificaţia celor trei culori. Dacă vom consulta heraldica, observăm că fiecare culoare înseamnă ceva. Spre exemplu: Albastrul – dreptate, loialitate, înţelepciune, încredere, inteligenţă, credinţă, adevăr. La Răscoala lui Tudor Vladimirescu, în 1821, albastrul ne va duce cu gândul la Libertate („albastrul cerului”). Galbenul – bucurie, energie, speranţă. În 1821, galbenul este un simbol al Dreptăţii („galbenul ogoarelor”). Roşul – energie, război, pericol, putere, determinare, pasiune, dorinţă, iubire. Răscoala din 1821 atribuie culorii semnificaţia Frăţiei („roşul sângelui”).

Drapelul de Stat al Republicii Moldova se arborează:

  • pe clădirile în care au loc sesiunile Parlamentului Republicii Moldova sau şedinţele consiliilor locale — pentru întreaga perioadă a acestora
  • pe clădirile Parlamentului Republicii Moldova, Preşedinţiei Republicii Moldova, Guvernului Republicii Moldova, organelor administraţiei publice locale-permanent
  • pe clădirile ministerelor, departamentelor, ale altor autorităţi publice din Republica Moldova, pe clădirile întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi pe casele de locuit — în zilele de sărbătoare şi memorabile

Drapelul de Stat al Republicii Moldova poate fi arborat de asemenea la ceremonii şi la alte solemnităţi, organizate de autorităţile publice, de întreprinderi, de instituţii şi organizaţii. Drapelul de Stat al Republicii Moldova şi imaginea lui, indiferent de dimensiunile lor, trebuie să corespundă întocmai proporţiilor stabilite şi reprezentării în culori şi celei grafice, care se anexează.

Realizat: A.David; Irina Tabacari