Arhive

Oră de lectură : Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil – obiceiuri și tradiții

În data de 8 noimbrie, pe stil nou cei cu numele de Mihail și Gavriil își sărbătoresc ziua de nume. Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil sunt denumiți conducătorii cetelor îngerești sau cei dintâi dintre îngeri. Activitatea a avut loc la Școala Grădiniță Pas cu Pas nr. 152. Elevii care au participat la activitate au fost entuziasmați de a afla ceva nou, mai ales cei care poartă numelor acestor sfinți.

Sfantul Arhanghel Mihail

In limba ebraica, numele sau inseamna „Cine este ca Dumnezeu?”. El este cel care „striga”: „Sa luam aminte, noi, care suntem fapturi, ce a patimit Lucifer, cel care era cu noi: cel ce era lumina, acum intuneric s-a facut.

Sfantul Arhanghel Gavriil

In limba ebraica, Gavriil inseamna „barbat-Dumnezeu”. Numele sau contine concentrat vestea ca Dumnezeu Se va face barbat, ca va asuma firea omeneasca. Vesteste Sfintilor Parintilor Ioachim si Ana nasterea Maicii Domnului, ii descopera lui Zaharia nasterea Inaintemergatorului. Pastorilor le arata ca li S-a nascut Prunc, pe Iosif, logodnicul Mariei, il intareste ca sa nu se indoiasca de nimic, calauzeste Sfanta Familie in Egipt si aduce femeilor mironosite vestea Invierii Domnului.

Arhanghelul Gavriil este reprezentat in iconografia ortodoxa purtand in mana o floare de crin alb, ca simbol al bucuriei si binecuvantarii. Arhanghelul Gavriil este ingerul bunatatii si milostivirii lui Dumnezeu.

Arhanghelul Gavriil a fost trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria să-i vestească taina cea mare a întrupării Domnului şi tot el a adus drepţilor Ioachim şi Ana vestea zămislirii Maicii Domnului.

În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat în comparaţie cu Arhanghelul Gavriil. El poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască.

Despre Arhanghelul Mihail se ştie că este conducătorul oştilor cereşti-îngereşti, iar despre Arhanghelul Gavril ştim că este vestitorul Fecioarei Maria că va naşte pe Mântuitorul lumii, pruncul Iisus.

Totodată, un vechi obicei spune că de sărbătoarea Sfinţilor Mihail şi Gavril se aprind lumânări atât pentru oamenii în viaţă, cât şi pentru cei trecuţi la cele sfinte fără lumânare sau dispăruţi în împrejurări năprasnice.

Altfel, în ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril se făcea marea pomenire pentru toţi morţii din familie.  Ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril se serbează fiindcă ei iau sufletele oamenilor când mor.

La finalul activități le-am urat omagiaților La Mulți Ani!

Anunțuri

31 august-Ziua limbii române

Vasile Alecsandri spunea despre limba română că este “tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, depozitul sacru lăsat de generaţiile trecute.”

Limba română este, între limbile romanice, a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei şi italienei, fiind vorbită în toată lumea de 28 de milioane de persoane, dintre care 24 de milioane o au ca limbă maternă. Peste 17 milioane de vorbitori se află în Romania, unde româna este limbă oficială şi limbă maternă pentru mai mult de 90% din populaţie. În Republica Moldova limba română este limba oficială şi limba maternă pentru trei sferturi din populaţie,

Astăzi, 30 august, ora 15:00 în incinta bibliotecii ”Stefan cel Mare” a avut loc o masă rotundă cu genericul ”31 august – ziua limbii române. Cum o învățăm și de ce o sărbătorim”. Cu acest prilej a fost expusă și o expoziție de carte.

 

La discuții au participat Valentin Dolganiuc, deputat în primul Parlament, fost vice prim-ministru al Republicii Moldova, Inga Druță, director al Centrului de Terminologie al Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei, doctor habilitat în filologie, Viorica Răileanu, secretar științific al Institutului de Filologie al AȘM, doctor în filologie, Andrei Viziru, corespondent  la redacția Cultură, Radio Moldova,  Mihai Vîlcu, poet, Vlad Canțîr, profesor, bibliotecari, elevi și cititori ai bibliotecii.

Dna Viorica Răileanu a vorbit despre originea și evoluția sărbătorii dedicată limbii române. Modul de exprimare corect şi îngrijit care este prea des ignorat,  despre frecventele greşeli de exprimare, prin cuvinte şi expresii scrise sau pronunțate greşit. Despre importanța păstrării calității limbii române, culturii și a identității naționale a vorbit dna Inga Druță și  a prezent și câteva cărți , care ar contribui la învățarea și cultivarea limbii. Domnul Valentin Dolganiuc a reamintit celor prezenți  despre evenimentele din 1989, moment în care ziua de 31 august a fost proclamată  prin lege Ziua Limbii Române. Limba noastră – maternă, oficială, literară, vorbită, scrisă, pe web, îmbogăţită sau sărăcită, cultivată sau maltratată – au fost subiecte de discuție la care au participat invitații la masa rotundă. Domnul Mihai Vîlcu a recitat câteva poezii, din creația proprie, dedicate limbii române.

” În Țara mea de limba mea mi-e dor,

De graiul dulce, care, iată-l, moare,

Și jale mi-e de-acest popor,

Care e pus mereu la încercare….”

Realizat: Lia Canțîr

 

Ziua Drapelului de Stat al Republicii Moldova

Cu ocazia zilei Drapelului de Stat, în incinta  bibliotecii a fost organizată și expusă o expoziție dedicată drapelului.

18191432_1826930884292283_1939067459_n18198086_1826930847625620_1168197372_n                        18155708_1826930874292284_1790838175_n

 

 

 

 

 

 

Ca urmare vă propunem spre informare unele aspecte ce țin de istoricul tricolorului.

Drapelul de Stat al Republicii Moldova — Tricolorul — este simbolul oficial al Republicii Moldova. El simbolizează trecutul, prezentul şi viitorul statului moldovenesc, reflectă principiile lui democratice, tradiţia istorică a poporului moldovenesc, egalitatea în drepturi, prietenia şi solidaritatea tuturor cetăţenilor republicii.

Ziua drapelului național al Republicii Moldova este sărbătorită la 27 aprilie. Ziua Drapelului de Stat a fost instituită de Parlamentul de la Chișinău la 23 aprilie 2010. Tricolorul a fost desemnat oficial drapel de stat pe 27 aprilie 1990 de către deputații primului Legislativ

Drapelul de Stat – tricolorul – reprezintă o pînză dreptunghiulară, formată din trei fîșii de dimensiuni egale, dispuse vertical în următoarea succesiune a culorilor de la hampă: albastru-azuriu, galben, roșu. În centru, pe fâșia de culoare galbenă, este imprimată Stema de Stat a Republicii Moldova. Drapelul de stat al Republicii Moldova este asemănător cu cele ale Andorrei și Ciadului, dar evident nu are nici o legătură cu acestea. Este deasemenea asemănător cu cel al României, dar diferă prin proporția dintre lățime și lungime (1:2, al Republicii Moldova față de 2:3 al României), prin nuanța albastrului (cobalt în România) și prin prezența stemei Republicii Moldova pe culoarea galben.

drapel moldova

Roşu, galben şi albastru flutură în orice zi pe cer. Totuşi, de ce tocmai roşu, galben şi albastru?

 Legenda celor trei culori

  Mulţi se întreabă, poate, de ce albastru,  galben şi roşu? E o întrebare bună, mai ales că la şcoală nu te învaţă nimeni originea culorilor, ci doar semnificaţia lor.

Da, aparent există oameni care-s convinşi că dacii îşi colorau draco-ul în roşu, galben şi albastru. O altă legendă, apărută cel mai probabil după 1860, povesteşte despre contopirea steagului Principatului Moldovei (roşu-albastru) cu cel al Principatului Valahiei (albastru-galben), contopire din care se naşte dragul nostru tricolor. Aceasta rămâne o legendă (deşi cu baze cvasi-reale) chiar dacă a prins la publicul vremii. Chiar şi unii mari intelectuali s-au lăsat vrăjiţi de frumuseţea poveştii, exemplu fiind pictorul Constantin Lecca. Pictura de mai jos este un anacronism, deoarece în centrul picturii apar două figuri medievale: Bogdan cel Orb al Moldovei şi Radu cel Mare al Valahiei, voievozi din secolul XV. Ori steagurile mai sus menţionate apar mult mai târziu, către secolul XIX. „Înfrăţirea moldovenilor şi muntenilor” – Constantin Lecca  Totuşi, culorile roşu, galben şi albastru au fost folosite în vechime de români ca simbol al lor, dar şi de străini pentru a-i desemna pe români.

infratirea-moldovenilor-si-muntenilor-constantin-lecca

Aceleaşi culori apar şi pe diplomele emise de Mihai Viteazul sau pe lambrechinii diferitelor blazoane medievale din cele trei principate române. Aceleaşi culori le regăsim şi pe stemele celor trei principate: Transilvania, Moldova şi Valahia.

 
 Semnificaţia celor trei culori. Dacă vom consulta heraldica, observăm că fiecare culoare înseamnă ceva. Spre exemplu: Albastrul – dreptate, loialitate, înţelepciune, încredere, inteligenţă, credinţă, adevăr. La Răscoala lui Tudor Vladimirescu, în 1821, albastrul ne va duce cu gândul la Libertate („albastrul cerului”). Galbenul – bucurie, energie, speranţă. În 1821, galbenul este un simbol al Dreptăţii („galbenul ogoarelor”). Roşul – energie, război, pericol, putere, determinare, pasiune, dorinţă, iubire. Răscoala din 1821 atribuie culorii semnificaţia Frăţiei („roşul sângelui”).

Drapelul de Stat al Republicii Moldova se arborează:

  • pe clădirile în care au loc sesiunile Parlamentului Republicii Moldova sau şedinţele consiliilor locale — pentru întreaga perioadă a acestora
  • pe clădirile Parlamentului Republicii Moldova, Preşedinţiei Republicii Moldova, Guvernului Republicii Moldova, organelor administraţiei publice locale-permanent
  • pe clădirile ministerelor, departamentelor, ale altor autorităţi publice din Republica Moldova, pe clădirile întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi pe casele de locuit — în zilele de sărbătoare şi memorabile

Drapelul de Stat al Republicii Moldova poate fi arborat de asemenea la ceremonii şi la alte solemnităţi, organizate de autorităţile publice, de întreprinderi, de instituţii şi organizaţii. Drapelul de Stat al Republicii Moldova şi imaginea lui, indiferent de dimensiunile lor, trebuie să corespundă întocmai proporţiilor stabilite şi reprezentării în culori şi celei grafice, care se anexează.

Realizat: A.David; Irina Tabacari

 

Cartea făclia lumii

Trăim într-o lume în care sentimentele aleargă prin labirintul gândurilor noastre și dispar undeva în neantul intangibil numit uitare. Filozofăm deseori pe marginea unor idei, care par să clădească planul de salvare a lumii, dar care sfârșesc undeva la mijlocul abstractului. Vedem uneori viața prin prisma unor fenomene pe care, simplu, le acceptăm, dar nu le înțelegem. Adunăm entuziasmați memorii, dar, oricum, le pierdem, treptat, în timp. Încercăm să deosebim răul de bine, să dezvoltăm simțul discernământului, dar nu putem înțelege și nici explica mesajele conștiinței.

Toate aceste trăiri au propriile lor definiții și explicații, sunt comune, dar și specifice nouă, oamenilor și, deși ne hrănesc spiritul și corpul, sunt paralizate în timp, absorbite de gaura neagră a memoriei sau lăsate să dispară sub presiunea altor trăiri. Calea de salvare și conservare a acestora este Cartea.

Cartea este cheia perpetuării sentimentelor, a conștiinței spiritului uman, a descoperirii, a cunoașterii și a înțelegerii acestei lumi. Tot Cartea este forța miraculoasă a imaginației și uimitoarea formulă de oprire a timpului, de trecere dintr-o dimensiune în alta sau de rămânere în ambele. EA este refugiul minții noastre atunci când realitatea e prea dureroasă, insuportabilă sau pur și simplu mai puțin interesantă. Cartea este și Salvatorul sufletului nostru, mierea unsă pe imperfecțiunile existenței noastre, este mesajul venit din trecut, expresia prezentului și testamentul lăsat viitorului. Scrierile Cărții sunt inspirația inimii, visul minții noastre trăit și retrăit ori de câte ori ne dorim să-i răsfoim paginile.

Cartea este profunzimea lui Mihai Eminescu, războiul și intelectualul lui Camil Petrescu, este pacea lui Grigore Vieru, dragostea lui Mircea Eliade, ura lui Miron Costin și patriotismul lui Dumitru Matcovschi. Calea cea mai scurtă de a cunoaște, a înțelege și a comunica adevărurile și iluziile tuturor timpurilor este citirea, învățarea și scrierea Cărții. Astfel putem înțelege importanța succeselor obținute, dar și rolul eșecurilor suferite.

Înțelepciunea Cărții iese din interiorul omului, îi oglindește existența, îl descoperă și redescoperă, îl face să gândească asupra propriei ființe, să se înțeleagă, să se accepte sau să se schimbe.

Cu ocazia zilei Mondiale a cărții și a dreptului de autor  și desigur a bibliotecarului,   elevii liceului „Iulia Hasdeu” ne-au  adus în dar un medalion literar-artistic cu tema: „Cartea făclia lumii”, clipe frumoase,  omagiu adus cărții și bibliotecarului. Copii au cântat și au recitat poezii, au înscenat aforisme dedicate cărții. Aforismele: „Biblioteca: grădina de cărți”,  „Îmi imaginez Paradisul ca pe un fel de bibliotecă”, „Cărțile sunt și avionul, și trenul, și drumul….”, „Cărțile sunt oglinzile sufletului”, „Cărțile sunt ca albinele, care poartă polenul  însuflețit de la o minte la alta”, „Cărțile înseamnă acasă”  au prins viață în desenele extraordinare a copiilor. De asemenea, copii au dat viață proverbului „Ai carte ai parte” exprimând prin desen visele de deveni cineva în viață.

Să luăm exemplu de la acești copii minunați , să iubim cartea, să  n-o lăsați să se prăfuiască undeva prin sertare. Păstrați această bogăție de cuvinte și idei, încurajați cititul și promovați înțelepciunea gândurilor așternute pe hârtie. Asigurați continuitate trăirilor omenirii din toate timpurile.

 

Lilia Canțîr, bibliotecar

Învierea Domnului

mesaje-de-paste-2016-cele-mai-frumoase-ganduri-de-paste-sms-uri-haioase-de-paste-371336

Paștele este una dintre sărbătorile cele mai importante ale creștinității.

Sfintele Paști – sarbătoarea vieții – marchează miracolul Învierii Domnului, iar actele de purificare din Săptămâna Luminată  readuc echilibrul și armonia creștinilor. Obiectul acestei sărbători creștine este amintirea vie a patimii, a morții și a învierii lui Iisus Hristos.

857262644.gif

Sărbătoarea Paștelui, sărbătoarea luminii și a bucuriei, și-a păstrat până  în prezent farmecul și semnificația, fiind un moment de liniște sufletească și de apropiere de familie.

Farmecul deosebit este dat atât de semnificatia religioasă, cât și de tradițiile și simbolurile pascale: oul vopsit, iepurașul, masa cu mâncăruri tradiționale de Paște – cozonac, pasca, miel, și slujba de sâmbătă seara în cadrul căreia creștinii primesc lumina sfântă.

                                                      Vă dorim un Paște Fericit!

paste-fericit-flori-fara-lumini

Realizat: A.David; Irina Tabacari

Serviciul de limbi străine: Sărbătorile.

Metoda de predare a limbii engleze, elaborată de voluntara Nicoleta Siminițchi, este o metodă pe placul celor instruiți. Întrucât calitatea și eficacitatea lecțiilor sunt din ce în ce mai vizibile. La cea de a șasea activitate, instruiții au studiat tema Sărbătorilor și mai detaliat despre sărbătoarea Paștelui, care se apropie.

Happy Easter!   Deși multe persoane știu cum se spune “Paște fericit” în engleză, sunt relativ puțini cei care știu echivalentul urării de Paște. Anumite popoare spun: “Hristos a înviat” urmat de “Adevărat a înviat”, formula folosită de majoritatea credincioșilor după noaptea de înviere. La fel au învățat de ce iepurele este simbolul Paștelui.

De Paște oamenii își  trimit mesaje emoționante. Pentru cei care nu au inspirație să compună un mesaj original, Nicoleta le-a adus mai multe exemple pe care le pot folosi pentru a transmite urări celor dragi. Împreună cu instruiții au compus și mesaje de felicitare în limba engleză. Într-o atmosferă degajată, cu metode eficiente de învățare, bazate pe imagini lecția s-a încheiat cu succes.

Manifestarea interesului și curiozitatea pentru descoperirea unor aspecte legate de sărbătorile din Germania au transformat lecția într-o adevărată poveste. Cel mai cunoscut obicei creștin de Paște este vopsirea  de ouă roșii, dar și de alte culori, a căror prezență este obligatorie  la masa de Paște. Instruiții au învățat nu numai sărbătorile, dar au repetat și culorile împreună cu Aurelia, profesoara de curs .Cu ocazia sărbătorilor pascale au repetat și mâncărurile tradiționale. Conform tradițiilor ebraice sărbătoarea trebuie să cadă primăvara, așa dar, Frohe Ostern și o Primăvară frumoasă tuturor!

Autor: Lilia Canțîr, bibliotecar

ZIUA PĂCĂLELILOR

1_aprilie_99469100_44946200

Ziua de 1 APRILIE este recunoscută ca fiind ZIUA PĂCĂLELILOR în Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Spania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Germania, Franța. E una dintre zilele preferate pentru cei cu simțul umorului și cu un gust deosebit pentru farse. Este un prilej bun de distracție. Chiar dacă numele și data diferă, farsele care se fac pe 1 APRILIE, de ZIUA PĂCĂLELILOR, sunt de multe ori aceleași. ZIUA PĂCĂLELILOR se sărbătorește pe 1 APRILIE și în România, unde există și un personaj celebru: PĂCALĂ.

La români însă, ZIUA PĂCĂLELILOR s-a impămantenit cu aproape 200 de ani mai târziu, cu toate ca la sașii si șvabii din România  există deja o tradiție mult mai veche ca de 1 APRILIE să se păcălească unii pe alții. Românii nu au avut nevoie de această zi pentru a se păcăli. Hâtri din fire, au creat un personaj și un joc denumite PĂCALĂ, respectiv Păcaălici.

PĂCALĂ a devenit eroul unui film foarte apreciat de copii, bazat pe povestirile lui Ion Creangă, Ioan Slavici sau Petre Ispirescu. Tot  PĂCALĂ este eroul primului film de desene animate realizat in România, in anul 1920. 

Superstiția spune că păcăleala de 1 APRILIE trebuie facută pană la ora 12.00, despre cele după această oră se zice că aduc ghinion.

O altă superstiție spune că in ziua de 1 APRILIE- ZIUA PĂCĂLELILOR nu se fac căsaăorii, pentru că: ori acestea nu durează, se destramă, ori soțul va fi “sub papuc”.

În România, se crede că, dacă nu păcălești pe nimeni de 1 APRILIE- ZIUA PĂCĂLELILOR, tot anul, pana la următoarea zi de 1 APRILIE, vei fi tu cel păcălit.

Se mai spune că, atunci când o fată frumoasă reușește să te păcălească, trebuie să o iei de nevastă sau măcar să fii prietenul ei.

Să te căsătorești la 1 APRILIE nu e foarte indicat: bărbatul insurat in această zi va fi sub păpucul nevestei pănă la sfărșitul vieții.

Copiii născuți la 1 APRILIE vor avea succes pe aproape toate planurile, dar ar face bine să se ferească de jocurile de noroc, care le vor ruina viața.