Arhive

Revistă bibliografică : : Dragobete – Ziua dragostei și a bunăvoinței

La 24 februarie, românii sărbătoresc Dragobetele – numit şi Cap de primăvară – ziua în care păsările îşi fac cuiburi iar tinerii, “ochi dulci”. Ziua lui Dragobete,

dragobete-890x395_c zeul tinereţii, al veseliei şi al iubirii are origini străvechi. Dragobete este un personaj preluat de la vechii daci şi transformat ulterior într-un protector al tinerilor şi patron al iubirii. Urmând firul anumitor legende populare, se pare că Dragobete (numit şi “Cap de primăvară”, “Năvalnicul” sau “Logodnicul Păsărilor”) nu era nimeni altul decât fiul babei Dochia, un flăcău extrem de chipeş şi iubăreţ, care seducea femeile ce îi ieşeau în cale. Dragobete a rămas însă până în ziua de astăzi ca simbolul suprem al dragostei autohtone.

Vă propunem cîteva cărţi, care se dedică  sărbătoarei de  Dragobete:

BPT72-3D-200px

Dessila, Octav. Iubim : Vol I / Octav Dessila; pref:. Dan – Silviu Boerescu. – București : Litera Internațional, 2010. – 300 p.

Acţiunea prinde repede. În Iaşul anilor ’30, profesorul Neculai Brateş este o celebritate datorită romanelor sale şi a conferinţelor pe care le ţine la Universitate, foarte populare printre studenţi. La 42 de ani duce o viaţă boemă, petrecând mult timp în cârciumile ieşene, alături de cel mai bun prieten al său, cuconul Stejărel Racotă. Un prieten bun al celor doi este fostul preşedinte al tribunalului din Iaşi, cuconul Costăchel Boian. Fiica acestuia, Dana, elevă de liceu, se ataşează mult de Brateş, între cei doi înfiripându-se o prietenie frumoasă. Frére Culai, va ajunge treptat o persoană indispensabilă Danei, care îl cheamă la ea pentru tot felul de pretexte. Treptat, se îndrăgosteşte de el, în ciuda diferenţei de vârstă, a aspectului dezordonat al lui Brateş şi a unui tânăr frumos, Dodo Cudalbu, care îi dădea târcoale. Brateş simte acelaşi lucru dar, conştient de diferenţele dintre ei, mai ales de vârstă, încearcă să-şi reprime sentimentul. Stejărel Racotă, un bătrânel spiritual, foarte pasionat de Iaşul vechi, îl sfătuieşte să lase totul pe mâna destinului.

BPT73-3D-200px

Dessila, Octav. Iubim : Vol II / Octav Dessila; pref:. Dan – Silviu Boerescu. – București : Litera Internațional, 2010. – 286 p.

În continuare Dana mărturisea părinţilor ei că-l iubea pe Frére Culai, porecla dată de ea lui Brateş, şi că este hotărâtă să se mărite cu el. Cunoscându-l pe Neculai Brateş şi văzând hotărârea fiicei lor, cuconul Costăchel şi cucoana Roxana acceptă căsătoria celor doi. Acesta ar fi finalul volumului I. Cum eu nu prea ştiu să fac recenzii, mai bine mă opresc din povestit cartea. Să nu uit doar să spun că Brateş mai era iubit şi de o colegă de liceu a Danei, Aniuta Golub. Atât . Sunt multe lucruri care se întâmplă în roman, dar nu vreau să le dezvălui. Aşa e când sunt multe volume. Dacă le-aş dezvălui, aş strica poate surpriza cuiva şi ar fi păcat. Doar de asta nu citesc nici eu prefeţele. Tind să povestească ceea ce eu nici n-am început să citesc.

res_fbd0ccc3b2283b03843a481bef625924_450x450_4mfm

Dessila, Octav. Iubim : Vol III / Octav Dessila; pref:. Dan – Silviu Boerescu. – București : Litera Internațional, 2010. – 235 p.

Dragostea e oarbă. Acesta ar fi mesajul cărţii şi pentru asta o recomandăm.  Dragostea nu ţine de nimic şi apare spontan, din neant, fără ca nimeni să-i cunoască cu adevărat izvorul. Am tăcut. Lectură plăcută!

adela_1_fullsize

Ibrăileanu, Garabet. Adela / Garabet Ibrăileanu; pref:. Nicolae Manolescu. – București : Litera, 2009. – P. 51 – 171.

„Am citit puține romane mai impregnate de senzualitate decât Adela. Uimit de acest caracter, bine mascat de precautul autor, mi-am intitulat capitolul pe care i l-am consacrat în Arca lui Noe «Jurnalul seducatorului». Titlul mi l-a sugerat filosoful danez Kierkegaard, cu care doctorul Codrescu are destule asemănari, mai ales în măsura în care amândoi cred într-o mistică a iubirii, fără ca ea și în pofida lor însiși, să excludă o puternică senzualitate. Cititorul de azi poate avea dificultăți în a o recunoaște. Dar dacă face efortul să renunțe la prejudecata scenelor «tari», de sex, din romanele ultimelor decenii, va descoperi, de pildă, ce încărcătură emoțională și fizică deopotrivă are, în Adela, un sărut pus pe încheietura unei mâini delicate de tânăra femeie, acolo unde dantela mânecii se sfârsește.“ – Nicolae Manolescu.

maidanul-cu-dragoste_1_fullsize-e1449947131920

Zamfirescu, George Mihail. Maidanul cu dragoste / G. M. – Zamfirescu; pref:. Marius Chivu. – București : Litera Internațional, 2009. – 430 p.

”Dragoste  și moarte, altceva nu există pe lume!” îi spune la un moment dat, într-o scenă simbolică, Fane, fostul puscăriaș, lui Ivan, fostul revoluționar. Între aceste două tensiuni se zbate toată lumea fără ideal a mahalalei care-și acceptă destinul fără revoltă și fără lamentații. În mahala se iubește repede și se moare ușor. Pe cât de fragilă e viața, pe atât de crudă e moartea; oricine e gata să se sinucidă din disperare sau aă omoare din furie, supus unei obsucre fatalități.

Roman de mediu și de atmosferă, populat cu personaje cât se poate de pitorești, predispuse la promiscuitate morală și conduse de o sexualitate primară, mixând permanent nostalgicul cu grotescul, idilicul cu misticul și patetismul cu sordidul, scris în limbajul colorat de secol XIX, Maidanul cu dragoste este o tragică și trivială epopee balcanică suburbană, ivită din confesiunea melancolică târzie a unui Peter Pan de mahala.

6961368

Drumeș, Mihail. Scrisoare de dragoste / Mihail Drumeș; pref:. Mihai Iovănel. – București : Art, 2009. – 368 p.

„Iubirea nu se poate cumpăra cu toate comorile pământului. De aceea, în dragoste, şi săracii pot să fie miliardari, prinţi, regi, împăraţi.“ Mihail Drumeş.

O poveste de dragoste în care goana după bani şi carierismul fac ravagii, cu spectaculoase răsturnări de situaţie, suspans, melodramă, vervă, ironie şi dialoguri vii – reţeta celui mai bine vândut prozator român nu dă greş. Scrisoare de dragoste a fost reeditată de zeci de ori de la apariţia sa şi a cucerit publicul de toate vârstele.
„Receptată cu bucurie şi interes de către publicul tânăr, opera lui Mihail Drumeş aduce în literatura noastră candoarea poveştilor de dragoste trăite cu frenezie până la capăt, tensiunea înaltă a sentimentelor, gustul unic al adolescenţei – o lume încărcată de sens şi de aspiraţie.
Romanele sale devin pledoarii aprige pentru echilibru şi armonie, demonstraţii de artă narativă şi psihologică, punctate de o replică alertă, sclipitoare uneori, care întreţine conflictele, impunând un ritm viu, cuceritor, cultivând curiozitatea pentru firul epic, suscitând interes pentru metamorfozele psihologice ale eroilor.“

Без названия (2)

Appelfeld, Aharon. Pe neașteptate, dragoste / Aharon Appelfeld; trad. și note de Any Shilon. – Iași : Polirom, 2010. – 230 p.

Pe neasteptate, dragoste este cartea prin intermediul careia Philip Roth l-a descoperit pe Aharon Appelfeld – „un scriitor exceptional, de rangul unui Kafka sau Bruno Schulz” – si apoi l-a ilustrat printr-unul din personajele din Operatiunea Shylock.
Scris intr-un stil de o simplitate, o armonie si o eleganta care amintesc de textele biblice, romanul Pe neasteptate, dragoste (2003) este in acelasi timp o apologie a iubirii si o meditatie asupra scriiturii. Appelfeld urmareste cu o subtilitate fascinanta sentimentele care se infiripa treptat intre Ernest, un scriitor septuagenar bolnav si macinat de ura, si menajera sa Irena, o tinara lipsita de cultura, in fiinta careia se contopesc insa nobletea sufleteasca si intelepciunea evreilor care traiesc in spiritul traditiei si al iubirii de Dumnezeu. Aceasta intilnire providentiala il ajuta pe Ernest sa regaseasca, dupa indelungi ani de rataciri, calea catre originile sale, catre limba sa materna si catre dragostea de inaintasi, care devine forta vitala a creatiei lui. Refacind in sens invers drumul vietii, Ernest asterne pe hirtie episoade cutremuratoare din adolescenta sa de activist in Organizatia de Tineret a Partidului Comunist si din anii petrecuti ca ofiter in Armata Rosie, straduindu-se sa ajunga in timpul care i-a mai ramas de trait la primele amintiri ale unei memorii palimpsestice.
„Pe neasteptate, dragoste este povestea unei intilniri intre doua vieti luminate de un sentiment superior. O dragoste care nu ajunge sa insemne distrugere, asa cum se intimpla adesea, ci ramine o forma de creatie si meditatie, in vreme ce naratiunea se deplaseaza intr-o maniera subtila pe diferite fronturi, inainte si inapoi, la suprafata si in profunzime… Insa este o carte in care se intimpla multe lucruri grave – in acelasi timp o lectie de intelepciune si de literatura.” 

„Fiecare scrie dupa firea lui. Eu vorbesc despre violenta intr-o maniera nonviolenta pentru ca nu sint deloc o persoana violenta. Scriu lucrurile asa cum le resimt. Am intotdeauna sentimentul ca literatura se inrudeste cu muzica si ca muzica dezvaluie ce e mai delicat in sufletul omului. Stim cu totii ca viata are o anumita doza de violenta. Dar unii, printre care si scriitorii, au tendinta sa o sanctifice, sa se identifice cu ea. Acest sentiment nu face parte din fiinta mea, fapt pentru care nu pot sa scriu astfel. Ceea ce ma intereseaza pe mine este sa dezvalui o forma de noblete a omului.” (Aharon Appelfeld)

batranul_care_citea_romane_de_dragoste4

Sepulveda, Luis. Bătrânul care citea romane de dragoste / Luis Sepulveda; trad. și postf. de Irina Dogaru. – Iași : Polirom, 2002. – 228 p. 

Pe numele său, Antonio Jose Bolivar Proano, bătrânul lui Sepulveda, îşi poate petrece viaţa citind un singur pasaj, chiar dacă abia leagă silabele în cuvinte şi cuvintele în propoziţii, cu o placă dentară pe care şi-o obţine pe parcursul naraţiunii. Din textele de geometrie bătrânul reţinuse doar definiţia ipotenuzei, iar despre istorie avea impresia că este „un şir nesfârşit de minciuni”. Şi doar romanele de dragoste erau cărţile pe care le putea citi de o mie de ori în faţa ferestrei.

Este foarte probabil ca această carte a lui Luis Sepulveda, „Bătrânul care citea romane de dragoste”, să fi avut, de la publicarea sa în 1989, aceeaşi soartă, fiind citită şi recitită, la fel ca romanele pe care le îndrăgise bătrânul din roman. Cartea scriitorului chilian a cunoscut nu mai puţin de 43 de ediţii, o ecranizare şi traduceri în peste 30 de ţări, inclusiv în Europa, unde Sepulveda locuieşte în prezent, mai întâi în Germania, apoi în Spania.

Realizat de Doina Spătru

 

 

 

 

 

 

 

 

CITATE ALE MARILOR SCRIITORI DESPRE DRAGOSTE:
„Dragostea este poezia simţurilor”. (Honore de Balzac)
„Dragostea este spaţiul şi timpul măsurate cu inima”. (Marcel Proust)
„Vrei să fii iubit, iubeşte !” (Seneca)
„Iubirea mişcă soarele şi celelalte stele”. (Dante)
„O mare durere să iubeşti, o mare nenorocire să scapi de această durere”. (I.L.Caragiale)
„Dragostea îi face pe oameni să se simtă egali”. (F.M.Dostoievski)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Anunțuri

Expoziție virtuală : Be my Valentine!

De Saint Valentine în unele țări este o adevărată sărbătoare. Se organizează târguri și festivaluri, se oferă daruri și se dăruiesc flori : ghiocei sau orice simbolizează culoarea roșie, În Italia se oferă Baci Perugina – o mică alună învelită în ciocolată, care conține un bilețel cu un citat romantic.

Primul care a scris o scrisoare d e dragoste a fost francezul Charles, Duce de O rleans. Se numea  Valentine  și  a fost scrisă în anul 1415, în timp ce era închis în Turnul Londrei, ca prizonier.

 

 

 

 

 

Deoarece suntem în luna dragostei, dar și în ziua în care cei îndrăgostiți își sărbătoresc dragostea și și-o exprimă în diverse forme,  cu prilejul acestei  sărbători Biblioteca Ștefan cel Mare vă propune   o frumoasă  expoziție virtuală  de cărți de dragoste și pentru dragoste.

valentine-1265
Trigiani, Adriana. Valentine / Adriana Trigiani; trad.: Cristina Tache. – București : Litera Internațional, 2011. – 511 p.

Valentine este o poveste despre autocunoaştere, despre căutarea eului interior spre a defini cine eşti şi ce vrei de la viaţă. Valentine, protagonista, de unde şi numele cărţii, este o tânără încântătoare, italiano-americană,ce face parte dintr-o familie mare şi exuberantă. Locuieşte cu bunica ei, fiind singura interesată de afacerea familiei, Firma Angelini, o fabrica de pantofi de nuntă, unde bunicii şi străbunicii ei au fost maestrii ai artei pantofilor lucraţi manuali. Povestea Valentinei este o călătorie spre autocunoaştere şi depăşirea stadiului de subapreciere. Este o carte foarte sensibilă şi cu trăiri puternice.

 

matusa-julia-si-condeierul-reeditare_23758_1_1323795083
Vargas Llosa, Mario. Mătușa Julia și condeierul / Mario Vargas Llosa; trad.: Coman Lupu. – București : Humanitas, 2011. – 367 p.
Această carte ne descrie niște mătuși care vor ficțiune, dar nu citesc literatură. Condeieri care nu scriu cărți, dar produc ficțiune în cantități uriașe. Iată o lume de mătuși și de condeieri, aparent într-un echilibru între cerere și ofertă. Înainte de apariția televiziunii în Peru, teatrul radiofonic – urmașul romanului-foileton din gazetele secolului al XIX-lea – asigura bunul mers al acelei… Vargas Llosa transferă elemente autobiografice ale relației cu propria sa mătușă, Julia Urquidi Illanes, într-un roman savuros și năvalnic, lipsit de prejudecăți.
coperta_prea_multa_fericire_new_c1
Munro, Alice. Prea multă fericire / Alice Munro; trad.: Ioana Opaiț. – București : Litera Internațional, 2011. – 312 p.

Cartea ne relevă povestea  unui  tată aflat în închisoare pentru că și-a ucis copiii, îi scrie soției despre revelația de a fi primit vizita lor dintr-o altă dimensiune; o fetiță își ajută angajatorul bolnav de leucemie să scape de avansurile unei femei lipsite de conștiință; în adolescență, un fiu își părăsește aparent fără motiv familia și ajunge să trăiască asemenea unui vagabond, disprețuind valorile societății moderne; în secolul al nouăsprezecelea, Sophia Kovalevski, matematician și scriitor talentat, se luptă cu efectele succes lui asupra relației de cuplu. Eroii celor zece povestiri îndură pierderi, șocuri, dezamăgiri, revelații neplăcute despre propriul caracter și totuși merg mai departe, pentru că acesta este sensul vieții. Undeva, prin întunericul în care înaintează, ei simt strălucirea intensă a fericirii, fie că este vorba despre fericirea trecută, despre cea care ar fi putut fi sau despre cea care îi așteaptă. Cu o voce narativă unică, Alice Munro se strecoară în labirintul întunecos al sufletului uman, dezvăluind secrete și încordări interioare indescifrabile din exterior.  

624113
Roberts, Nora. Treptele iubirii / Nora Roberts. trad.: Ana – Veronica Mircea. – București : Litera, 2012. – 324 p.

Vechiul han din Boonsboro, Maryland, a supraviețuit războiului, și-a schimbat proprietarul de nenumărate ori și, potrivit zvonurilor, este bântuit de fantome. Acum frații Montgomery și excentrica lor mama vor sa ii redea farmecul de odinioară. Pentru arhitectul familiei, Beckett, munca este refugiul pentru o viata personala anosta. Însă un proiect secret începe sa ii ocupe tot mai mult gândurile: fata pe care o iubea în adolescenta s-a întors în Boonsboro.

Clare Brewster, acum mama a trei copii, a revenit în orașul natal după ce soțul ei, militar, și-a pierdut viata în Irak. Proprietara a unei librarii cochete, situate chiar peste drum de hotel, este prea ocupata ca sa aibă timp de aventuri romantice. Însă constata ca viata ii poate oferi surprize extraordinare, căci băiatul care o adora discret în liceu s-a transformat într-un bărbat puternic și capabil, care ar putea sa ii arate încă o data drumul spre fericire.

trandafiri-vol-1_1_fullsize
Meachan, Leila. Trandafirii : Vol. 1 / Leila Meacham. trad.: Alexandru Maniu. – București : Litera Internațional, 2012. – 266 p.
Cartea este împărțită în patru părți, care sunt narate la persoana întâia de către fiecare dintre personaje. Astfel, avem perspectiva fiecăruia dintre aceleiași situații și să înțelegem modul în care alegerile de azi sunt influențate de cele de ieri. Este o carte care te prinde, care te învață cum un cuvânt nerostit la timp, o decizie luată într-un moment de slăbiciune sau de furie, poate să cauzeze mult rău și de regulă plătesc descendenții.
Este o poveste de dragoste intensă, profundă, cu o narațiune și personaje captivante.
trandafiri-vol-2_1_fullsize
Meachan, Leila. Trandafirii : Vol. 1 / Leila Meacham. trad.: Alexandru Maniu. – București : Litera Internațional, 2012. – 298  p.
Trandafiri, este un roman viu, plin de sentimente despre relații, atașament și sacrificiu. Personajele sunt foarte minuțioase și realiste. Ei arată ca noi, cu slăbiciunile și obsesiile lor. Scrisul este fluid, și este ușor de citit. Putem simți emoțiile personajelor aproape ca și cum ar fi ale noastre și de mai mutre ori  ne întrebăm ce am face noi în diverse situații.
Suskind,Patrick. parfumul / Patrick Suskind; trad.: Grete Tarler. – București : Humanitas Fiction, 2012. – 237 p.

descărcare

Cartea parfumul de Patrick Suskind, apărut în 1985 în Elveţia, apoi în 1986 în Franţa, este povestea unei anomalii, aceea a unei hipersensibilităţi olfactive, totul  fiind redat din această perspectivă. Anomalia îi aparţine lui Jean-Baptiste Grenouille, care s-a născut cu un simţ supranatural al mirosului. În schimb, trupul lui Grenouille nu are niciun fel de miros. Astfel, într-o Franţă de secol XVIII, plină de miresme şi duhori dintre cele mai felurite, Grenouille, prin lipsa lui de miros, pare un monstru. Povestea vieţii lui – subiectul romanului semnat de Süskind – constă în încercarea de a obţine un miros pentru sine, un miros aparte prin care să se facă iubit de către cei din jur.
 Без названия (2)
 Oz, Amos. Să cunoști o femeie / Amos Oz. – București : Polirom, 2011. – 276 p.

Într-un interviu din 2004 acordat Antoanetei Ralian, Amos Oz susținea că „singurătatea  e o opţiune şi nu un destin” (România literară nr. 39/ 2004). Oricum ar fi, singurătatea este o stare problematică, un timp al reevaluării, al reconsiderărilor. Personajele lui Amos Oz sunt supuse (sau – altfel spus – se supun) deseori acestui test, din care cauză prozele acestuia propun mai degrabă povești retrospective, trecute prin filtrul sufletesc al personajelor. Nu altfel stau lucrurile și în romanul din 1989, Să cunoști o femeie (traducere de Antoaneta Ralian, Polirom, Iași, 2011).

Protagonistul, Yoel, agent al serviciilor secrete israeliene, se întoarce acasă pentru a-și înmormânta soția, victimă a unui accident stupid. Șocat, îndurerat, Yoel se izolează de lume, alege singurătatea. Acolo, în singurătate, își va retrăi, cu ajutorul memoriei, viața, reevaluând anumite momente din trecut. Personajele lui Amos Oz din Să iubești o femeie  sunt dure, necruțătoare cu ele însele, iar Yoel nu face excepție.

O-dragoste-400x590

 Buzzati, Dino. O dragoste / Dino Buzzati.  – București : Polirom, 2011. – 260 p.

Mirajul unei iubiri imposibile.  Este o ilustare a acestui miraj și a posibilităților lui de a fi transpus în realitate, în ciuda condițiilor vitrege și a circumstanțelor cel puțin ciudate (dragostea între un barbat de 50 de ani și o prostituată), mi-a impus hotararea de a pune mâna pe roman și a vedea: chiar așa este? Poate dragostea imposibilă să devină posibilă și prin ce metode, cine va ceda? Întrebări care sunt primordiale romanului, care renasc în acesta, iar pentru multe dintre ele se oferă și răspunsuri. Dovada că până și sufletul bărbătesc poate surprinde, că putem și noi iubi cu disperare și cu adevărat, că putem deveni sclavii femeii iubite, indiferent cât de absurdă poate părea uneori dragostea. Iar pentru asta trebuie să spargi prejudecăți, să nu îți pese de nimic decât de ființa iubită, ajungând ca tu însuți să cazi în noroi, să suferi, doar pentru fericirea oferită de o clipă de atenție, de mângâiere, de apropiere, de IUBIRE.

levy-marc-hotul-de-umbre-10941
 Levy, Marc. Hoțul de umbre / Marc Levy. – București : Trei, 2011. – 232 p.

Povestea se derulează pe fast forward,  păstrează o relație bună cu mama lui (se văd rar, dar regulat), va salva câteva vieți, va pierde altele, își va regăsi prietenul cel mai bun din copilărie și va încerca să-l ajute, va avea o relație amoroasă cu Sophie, va întâlni oameni deosebiți și va suferi multe dezamăgiri. Dar, credeți-mă pe cuvânt, mai sunt multe de spus (Levy îngrămădește uimitor atâtea detalii semnificante …) și totul se termină cu o dragoste regăsită.

Te lasă cu zâmbetul pe buze nu pentru că povestea băiatului care ”fura” umbre ar putea fi reală, nici pentru că marea iubire și întâlnirea cu ea te convinge, ci pentru că te-a păcălit. Ți-a livrat o poveste îndulcită (facilă) despre viață, dragoste, traume și tragedii și, cumva, te-a ținut acolo până la ultima pagină (între noi fie vorba, dacă încerci să găsești un sens înalt literaturii lui, poți). Cu sau fără scăpări de stil, soluții mai mult sau mai puțin credibile, filosofie de mase, scriitorul francez îți mângâie inima îmbibată în filme de Hollywood. Și nu regreți c-ai ”pierdut” două-trei ore în compania lui. Cam asta este treaba cu fiecare carte de-a lui Marc Levy.

Carte_Cat-de-frumoasa-esti-Antologie-de-poezie-romaneasca_45499c
Cât de frumoasă ești : Antologie de Grigore Vieru. – Chișinău : Litera, 2004. – 815 p.
 Antologia poetului Grigore Vieru este rodul unui efort remarcabil  și, totodată, expresia unei sensibilități lirice exemplare. Cele trei ”sfinte teme” cum le zice el: Mama, Limba română și Dragostea, sunt, în fond, și temele esențiale ale poeziei sale. În poemele altora el se caută în fapt pe sine. Caută și se regăsește.
 Teodorovici, Lucian Dan. Celelalte povești de dragoste / Lucian Dan Teodorovici. – Iași : Polirom, 2013. – 221 p.
628320

Unsprezece povești în care dragostea e privită din unghiuri surprinzătoare și, în același timp, unsprezece secvențe ale unui roman construit pe o unică poveste, a unei iubiri ce nu-și găsește ritmul. Lipsa comunicării, trădarea, gelozia, angoasele și așteptările, toate aceste stări, puse sub semnul superficialității lumii contemporane, poartă personajele prin întîmplări și evenimente stranii, care își cîștigă miza doar prin raportarea la întreaga lor istorie.
 
„Cele unsprezece povestiri din carte sînt, de fapt, îți dai seama de asta pe măsură ce citești, tot atîtea capitole ale unui roman subtil construit, care te prinde și te captivează. Nu poveștile în sine sînt importante, ci modul cum sînt spuse de acest autor foarte talentat. Teodorovici are ceva din lapidaritatea lui Hemingway, dar și farmecul unui Salinger. O carte pe care merită s-o citiți.” 
 
„O carte splendidă, una dintre cele mai frumoase pe care le-am citit în ultima vreme.” 
 
 În această zi frumoasă și plină de dragoste și frumos vă doresc lectură plăcută!

 

Serviciu „Engleza de la mic la mare”

Astăzi, 4 februarie în incinta bibliotecii a avut loc lecția mult așteptată de participanții serviciului „Engleza de la mic la mare”. Lecția cu genericul „Emoții și sentimente și Sărbători” a fost de bun augur pentru cei prezenți, fiindcă ne apropiem de primele sărbători ce anunță primăvara, care sunt așteptate de la mic la mare. Ei au învățat cum să-și exprime  în limba engleză dragostea față de cei dragi, de natura care începe să reînvie , să prindă o nouă viață și să ne umple sufletul de bucurie.

 

Serviciul ”Fantezie”

Astăzi a avut loc ultima lecție din anul 2017 a serviciului” Fantezie”  și a fost dedicată sărbătorilor de iarnă. Copii au împletit ghirlande de câteva culori cu multe și diverse mărgele și ulterior au ornat brăduțul la fel confecționat de ei.

Dar au învățat și ceva nou din arta macrameului și anume cum se împletește ”tăblia de la colț și spre colț”.  La împletitul ” tăbliei” avem nevoie de colț, pentru aceasta în fiecare rând lăsăm câte două fire libere din ambele părți, astfel numărul nodurilor pătrate se va micșora  cu fiecare rând, iar ultimul va rămânea singur. La fel acest procedeu îl folosim la ”Tăblia de la colț”, dar de data aceasta începem de la un nod până colțul e gata.

Oră informativă : Sfântul Nicolae – ocrotitorul copiilor

Anual, pe 6/19 decembrie îl sărbătorim pe Sfântul Nicolae pe nou și pe vechi în dependență de tradiții. În ajun fiecare  copil este informat că Sfântul Nicolae nu iubește copiii care nu au cizmulițile și încălțămintea curată, fiindcă nu va ști ce să le ofere : cadouri sau o nuielușă. Sfântul Nicolae a fost un om blând și iubitor.

Azi, 6 decembrie a fost și prima ninsoare. Activitatea a fost desfășurată extramuros. Elevii de la Liceul Teoretic de Arte Elena Alistar, au putut să remarce cărui fasf-nicolae1pt se datorează această ninsoare. Despre tradițiile și faptele pe care le-a făcut Sfântul Nicolae când era mic și când a devenit preot au fost informații utile pentu copii. Astfel, ei au aflat că în copilărie el oferea orice avea oamenilor necăjiți. A fost  un om milostiv oferind unui bărbat trei pungi de galbeni pentru a-și mărita fetele.

Sfântul Nicolae a înfăptuit multe minuni, și ne ajută în chip minunat chiar și după ce a părăsit această viață. O altă minune este acea a unei familii care pleca cu daruri la biserica cu hramul în cinstea Sfântului Nicolae. Pentru a ajunge acolo au luat o luntre să treacă apa. Băiatul lor în vârstă de trei ani a căzut în apă. Părinții l-au crezut mort. Preotul care slujea în acea bisericăa doua zi când a descuiat ușa a auzit glas de copil, plângând. A fost mirat deoarece seara trecută nu a rămas nimeni în biserică. Era acel băiețel care era crezut mort, însă Sfântul Nicolae l-a salvat.  Preotul a anunțat oamenii să afle al cui este copilul. Părinții copilului, auzind această veste, au venit și au înțeles că s-a făcut o minune, acesta era copilul lor, pe care Sfântul Nicolae l-a scos din apă și l-a adus în biserica sa.

Și astăzi Sfântul Nicolae ajută pe toți cei care i se adresează în rugăciune. El este prietenul, ocrotitorul și binefăcătorul copiilor.

Copiii au menționat că au rude care îi poartă numele și au aflat ce semnificații are Sfântul Nicolae în popor. Și ca temă individuală au de cercetat viața acestui sfânt și cu ce pot să mai adauge. A fost o oră interactivă, cu păreri frumoase, cu informație și din partea copiilor. Au ascultat cu atenție, căci spre final i-am întrebat despre ce le-am spus. Mi-au răspuns foarte frumos și activi la întrebări.

Publicat de : Doina Spătaru

Masă – rotundă : 1 Decembrie – Ziua Internațională a României

Vineri, 1 Decembrie la Biblioteca Ștefan cel Mare a avut loc o Masă – rotundă. Tema discuției a fost : Ziua Internațională a României. Participanții au fost elevii clasei a X-a și a XII-a de la Liceul Iulia Hașdeu.

20171201_140533

În data de 1 Decembrie România își sărbătorește an de an Marea Unire. Unirea de la 1 decembrie 1918 reprezintă Ziua Națională a României, celebrată anual ca zi națională din 1990. Sărbătoarea aniversează Marea Adunare Națională de la Alba Iulia și unirea provinciilor Basarabia, Bucovina ,Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș și Sătmar cu Regatul României.

Elevii care au participat la activitate au privit o prezentare în Power – Point. Prezentarea conținea o mică introducere, scurt istoric, poezii și cântece dedicate României, citate scrise de marii scriitori români ca : Alexandru Vlăhuță, Miai Eminescu, Octavian Paler, ș.a. 20171201_140524

În baza celor aflate elevii au avut și informații din presă. Ca surse de discuție au studiat ziarele : Literatura și Arta, Jurnal de Chișinău, Timpul și Amic.

20171201_140522

Publicat de : Doina Spătaru

 

Prezentare de carte : Anul 1918

În data de 1 decembrie cu prilejul sărbătoririi a 99 -a aniversare a României, Biblioteca Ștefan cel Mare a organizat o expoziție tematică dedicată  Zilei Internaționale a României. Astfel, în cadrul prezentării publicațiilor în care se atestă evenimentul din anul 1918, elevii de la Liceul Iulia Hasdeu au fost informați despre ce s-a întâmplat în20171201_124300 acea zi și despre faptul cum s-a înfăptuit Marea Unire.

Cu totții știm cum s-a format România, dar nu știm ce  a dus la această unire. Realizarea României Mari prin unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu Vechiul Regat a fost rezultatul acţiunii românilor în condiţiile favorabile create de sfârşitul Primului Război Mondial, când Imperiul Ţarist şi cel Austro-Ungar dispăreau de pe harta Europei.

Marea Unire din 1918 încununa aspiraţiile de veacuri ale românilor de a trăi într-un singur stat, fiind rodul luptei tuturor forţelor şi categoriilor sociale interne. Astfel, se desăvârşea formarea României Mari. Noul stat românesc, având o suprafaţă de 295 049 km2 şi o populaţie de 18 milioane de locuitori, va fi recunoscut pe plan internaţional prin tratatele de pace încheiate la Paris, în anii 1919-1920.

Elevii au fost îndemnați să răsfoiască publicațiile expuse și să găsească informații noi sau să-și mai îmbogățească cunoștințele despre Marea Unire și despre România Mare.

Publicat de : Doina Spătaru

Ne Întâlnim la Biblioteca Ștefan cel mare

Filiala Bibliotecii Municipale B.P. Hasdeu

Drept MD

Arma tenenti omnia dar, qui justa negat

CRISTI DANILEŢ - judecător

despre sistemul juridic şi magistrati

%d blogeri au apreciat asta: