Arhive

Expoziție virtuală : Actorii – sunt dovezi vii ale faptului că sufletul există

Anual, la data de 27 decembrie în Republica Moldova este marcată Ziua Națională a Actorului. Aceşti reprezentanți de seamă ai artei naționale, de o valoare inestimabilă, îşi dedică viaţa unor roluri, pentru a bucura sufletele spectatorilor.

Cu acest prilej Biblioteca Ștefan cel Mare a elaborat o expoziție virtuală în semn de respect și de prețuire pe acești oameni de artă care ne bucură sufletele și inima!

descărcare

Hașu – Ghimpu, Dina. Teatrul „Eugene Ionesco” : istoria unei disidențe / Dina Hașcu – Ghimpu. – Chișinău : S.n., 2016. – 416 p.

Cartea de față este o cronică a unui fenomen artistic, care a înnoit radical un domeniu important al culturii din Moldova după 1991.  Este o carte despre teatrul „Eugene Ionesco”. Despre istoria sa, despre oamenii care există și care au fost. Între coperțile acestui volum sunt adunate un număr impresionat de cronici, articole și interviuri. Autoarea relevă virtuțile trupei chișinăuiene, îi dimensionează demersul inovator, în contextul cultural, social și politic. Această carte este indispensabilă pentru toți cei care vor dori să cunoască, din surse directe și credibile, ceea ce numim „înniorea teatrului basarabean” în epoca independenței.

res_c7c9e031fa948d1d525fbfc360883685_full

O cronică a Teatrului Național Mihai Eminescu din Chișinău, 1918 – 1930 / ed. îngrijită de Petru Hadârcă. – Chișinău : Cartier, 2016. – 512 p.

„Teatrul Național din Chișinau este opera de cultură realizată în urma actului Unirii de la 1918. În virtutea unor circumstanțe istorice cunoscute (înfrângerea Germaniei, prăbușirea imperiului Austro-ungar, săvârșirea revoluției bolșevice din Rusia), Chișinăul a avut șansa de a fi reconectat unui spațiu românesc, în plină efervescență, al mișcărilor cultural-artistice animate de ideea coeziunii naționale și a sincronizării cu tendințele europene de modernizare. La inițiativa unui grup de intelectuali și oameni politici ai timpului (N. Alecsandri, Z. Arbore, S. Nița, I. Inculeț, Pan Halippa, St. Ciobanu), susținuți de elanul și acțiunile unor actori, regizori, pictori și scriitori notorii (C. Mărculescu, Gh. Dimitriu-Mițu, O. Goga, V. Eftimiu), în Basarabia, la 1921, s-a înființat primul Teatru Național românesc, care, mai bine de un deceniu, s-a edificat într-o instituție de cultură cu o prezență scenică remarcabilă. În intenția de a aduna materiale pentru un muzeu al Teatrului Național la Chișinău, am ajuns la Arhivele Naționale ale României, în fondurile cărora știam că se păstrează mai multe documente care confirmă și ilustrează eforturile de creare și menținere a unei scene românești de anvergură.”

an_201604_lg_9

Сoroliov, Elfrida. Regizor. Actor. Spectacol : Anii 1930 – 2010 : Creația scenică a Teatrului Național „Mihai Eminescu”, Teatrului Național Satiricus „Ion Luca Caragiale”, Teatrului „Eugene Ionesco”, Teatrului de Revistă „Ginta Latină” / Elfrida Coroliov; trad.: Pavel Pelin. – Chișinău : UNITEM, 2016. – 272 p.

Monografia este dedicată creației regizorilor care au determinat, la diferite etape, dezvoltarea teatrelor din Chișinău. Entități artistice care se deosebesc esențial – Teatrul Național „M. Eminescu”,  Teatrul Național „Satiricus I.L.Caragiale”, Teatrul „E.Ionesco”, Teatrul de Revistă „Ginta Latină” – , analizate în lumina principiilor regizorale ale unor directori de scenă precum D. Bondarenko, V. Gherlac, V. Cupcea, A. Aronețkaia, V. Apostol, S.I.Șcurea, A. Băleanu, I.Todorov, A.Vasilache, A.Grecu, P. Vutcărău, M. Fusu, V. Madan, P. Hadârcă, A. Kozub, V. Drucec, S. Fusu, T. Țărnă, V. Jacotă, A. Burlacu reflectă natura polivalentă a proceselor socioculturale care au loc în Republica Moldova pe parcursul a 8 decenii (anii 1930 – 2010).  

descărcare (1)

Pelin, Pavel. Lupta cu urâtu: Viața artiștilor basarabeni / Pavel Pelin. – Chișinău : S.n., 2015. – 400 p.

 Cartea  “Lupta cu urâtul” urmărește scopul unei descrieri panoramice a parcursului istoric al artei teatrale din Republica Moldova, începând cu anii 1960, cunoscuți în URSS prin efectele dezavuării stalinismului și gradul sporit de liberalizare a vieții. În consens cu abordarea complexă a subiectelor, s-a încercat să fie orientat cursul cercetării fără a nesocoti raporturile instituțiilor de cultură cu statul, economia, politica, legislația, publicul spectator. Totodată, autorul mărturisește că s-a străduit să facă cât mai clară condiția umană și profesională a artiștilor, în efortul lor de a se elibera de subordonări inutile, păstrându-și vocația creației libere. Pe acest drum, autorul menționează în continuare că a fost atent să nu fie afectată vocea internă a culiselor, respectând aura distinctă și paradoxală a acestor ,,îngeri ai tenebrelor”, cum îi supranumește pe actori Pierre Brisson.

 

DSC07604

În vâltoarea creației. Ediție îngrijită de Maria Mâțu / pict. Iaroslav Oliinîc. Chișinău : Cartea Moldovei, 2004. – 316 p.

Veniamin Apostol s-a aflat mereu în vâltoarea creaţiei, care ba îl ridica pe culmile sublimului, ba îl arunca în abisul disperării, al tristeţii şi al singurătăţii totale. Dar nici cea mai neagră tăcere nu i-a putut nicicând atinge sufletul neîntinat n-a reuşit să-i devoreze credinţa neclintită, în muncă, frenezia debordantă, optimismul încântător, generezotatea curată în faţa momentului de creaţie… A învins cu demnitate vicisitudinile sorţii, slujindu-şi cu devotament vocaţia. Ca artist, a trăit intens prin universul uman al personajelor bine reliefate, care bântuie şi astăzi aidoma unonr fantome prin colţurile misterioase ale teatrelor noastre, personaje închise ermetic în cutiile metalice sau plastice ale filmotecilor sau videotecilor, solicitându-şi dreptul imperios la viaţă.

darie

Nicolae Darie, actorul şi omul. Îndemn la înălţare prin cuvânt / Rodica Solovei. – Chişinău: Epigraf, 2011. – 240 p.

Cartea este un elogiu adus atât maestrului Nicolae  Darie, actor, profesor cât şi măriei sale Cuvântul. Un actor vine pe scenă pentru a rosti Cuvântul, care aduce bucurie, vindecă, întristează, naşte semne de întrebare sau creează. Cuvântul care îndeamnă la înălţare … cam în aşa fel se exteriorizează N. Darie, care şi-a ţinut gândurile ascunse multă vreme. Cartea pe care dorim să o aducem la cunoştinţa D-stră  este rezultatul unui proiect, realizat de către autorul Rodica Solovei, doctor în istorie, apărută la Chişinău în 2011. Volumul urmăreşte traseul biografic al maestrului Nicolae Darie, parcurge filă cu filă itinerarul vieţii dumisale, scoate la evidenţă firea sensibilă, receptivă îndrăgostită de frumos, calea de formare şi de desăvârşire profesională a artistului. 

ungu

Ungureanu, Larisa. Tot aici mă-ntorc : cronici de teatru, articole, studii / Larisa Ungureanu. – Chișinău : Lumina, 2011. – 160 p.

 Cartea se înscrie perfect în lista bibliografică la tema evoluţiei teatrului la noi în Moldova şi rolul pe care îl ocupă acesta în dezvoltarea culturii naţionale, poziţionându-se alături de alte studii monografice ale unor profesionişti de talia lui Ion Ungureanu, Grigore Rusu, Veniamin Apostol, Petre Baracci, Ninela Caranfil. În foaia de titlu a cărţii scrie: după căderea cortinii, rămâne doar …uneori nişte fraze sporadice, notate într-un carnet sau pe un program de teatru, alteori un text închegat, publicat în paginile unui ziar sau ale unei reviste… Acesta şi este impactul pozitiv al cărţii, unul de păstrare şi de reconstituirie a valorilor artistice teatrale prin cuvântul scris. Cartea are continuitate prin faptul, că este predecesorul studiilor artei teatrale concepute în RSSM în anii de după război, adică aa. 50-60. În acest context aş vrea să menţionez, că poporul nostru are o pasiune faţă de teatru, cultivată prin tradiţie. Conţinutul lucrării „Tot aici mă-ntorc. Cronici de teatru” este conceput din patru compartimente, care reflectă perioadele de devenire a teatrului naţional, începând cu „dezgheţul hruşciovist”, primele premiere, apoi teatrul de azi, schimbul de experienţe cu alte mari teatre din diferite ţări şi cu portretele marilor actori, nume notorii, care au avut o prestaţie deosebită în arta teatrală. Cartea înmănunchează o selecţie de articole, studii şi cronici de teatru, scrise şi publicate de d. Ungureanu de-a lungul anilor, materiale care accentuează importanţa şi actualitatea temei.

descărcare (2)

Ungureanu, Larisa. Portrete în timp : oameni de teatru și film  / Larisa Ungureanu. – Chișinău : Lumina, 2012. – 104 p.

Cartea conține douăzeci de portrete de creație ale oamenilor de teatru și film din Republica Moldova și de peste hotare. În prima parte a lucrării sunt incluși: Dumitru Caraciobanu, Ecaterina Malcoci, Mihai Volontir, Viorica Chircă, Filip Dascăl, Tatiana Băcescu, Nina Jucov, Nelly Cozaru, Angela Cărăuș, Arcadie Răcilă. Partea a doua cuprinde portrete de cineaști: actrița de film Maria Sagaidac și regizorii  Emil Loteanu, Anatol Codru, Vasile Brescanu, Alecu Deleu, Octavian Grigoriu.

Partea a treia este un fel de „sinteză tematică” și înglobează portretele a patru personalități străine: dramaturgul Eugene Ionesco, actorii Alain Delon, Catherine Deneuve și Michele Placido.

La final sunt incluse date biografice referitoare la toate personalitățile incluse în carte.

Publicat de : Doina Spătaru

Anunțuri

Spectacol – scenetă : o prințesă nu se poate mărita la unsprezece ani

Miercuri, 29 noiembrie în incinta Bibliotecii Ștefan cel Mare a avut loc un eveniment frumos și minunat. Elevii clasei a III-a C de la „Școala – Grădiniță Pas cu Pas” au înscenat o scenetă după cartea scriitorului Dumitru Crudu : o bătrână de unsprezece ani.  Copiii au jucat acest spectacol cu prilejul a 50 de ani de la nașterea sciitorului, poetului și prozatorului  Dumitru Crudu.

În cadrul scenetei actorii au înscenat povestea prințesei Lia care la doar unsprezece ani trebuie să se mărite cu prințul Gușă. Maimuțica Resa fiind prietena prințesei Lia îi transmite informația și prințesa fuge împreună cu fiul portarului ca să nu se mărite.  Dar prințul Gușă amenința cu ocuparea întregului orsș, și părinții prințesei au fost nevoiți să o mărite. În momentul când prințul îi scoate misteriosul văl vede în schimb o bătrână urâtă și nunta nu a mai avut loc. După ce au băut prima licoare a devenit bătrână iar după a doua a revenit din nou prințesa ca înainte.

Finalul poveștii e foarte frumos deși pe undeva e și tristă povestea. Dar totul se poate rezolva atunci când învinge iubirea și prietenia.

Pentru curaj și efortul copiilor de a înscena așa o scenetă deosebită li s-au înmânat diplome de participare.

Sceneta a urmat după concursul : Cartea bună – lume adună, desfășurat de Lilia Beșan, tot în baza cărții : o bătrână de unsprezece ani de Dumitru Crudu.

 

Publicat de : Doina Spătaru

Această prezentare necesită JavaScript.

Cartea făclia lumii

Trăim într-o lume în care sentimentele aleargă prin labirintul gândurilor noastre și dispar undeva în neantul intangibil numit uitare. Filozofăm deseori pe marginea unor idei, care par să clădească planul de salvare a lumii, dar care sfârșesc undeva la mijlocul abstractului. Vedem uneori viața prin prisma unor fenomene pe care, simplu, le acceptăm, dar nu le înțelegem. Adunăm entuziasmați memorii, dar, oricum, le pierdem, treptat, în timp. Încercăm să deosebim răul de bine, să dezvoltăm simțul discernământului, dar nu putem înțelege și nici explica mesajele conștiinței.

Toate aceste trăiri au propriile lor definiții și explicații, sunt comune, dar și specifice nouă, oamenilor și, deși ne hrănesc spiritul și corpul, sunt paralizate în timp, absorbite de gaura neagră a memoriei sau lăsate să dispară sub presiunea altor trăiri. Calea de salvare și conservare a acestora este Cartea.

Cartea este cheia perpetuării sentimentelor, a conștiinței spiritului uman, a descoperirii, a cunoașterii și a înțelegerii acestei lumi. Tot Cartea este forța miraculoasă a imaginației și uimitoarea formulă de oprire a timpului, de trecere dintr-o dimensiune în alta sau de rămânere în ambele. EA este refugiul minții noastre atunci când realitatea e prea dureroasă, insuportabilă sau pur și simplu mai puțin interesantă. Cartea este și Salvatorul sufletului nostru, mierea unsă pe imperfecțiunile existenței noastre, este mesajul venit din trecut, expresia prezentului și testamentul lăsat viitorului. Scrierile Cărții sunt inspirația inimii, visul minții noastre trăit și retrăit ori de câte ori ne dorim să-i răsfoim paginile.

Cartea este profunzimea lui Mihai Eminescu, războiul și intelectualul lui Camil Petrescu, este pacea lui Grigore Vieru, dragostea lui Mircea Eliade, ura lui Miron Costin și patriotismul lui Dumitru Matcovschi. Calea cea mai scurtă de a cunoaște, a înțelege și a comunica adevărurile și iluziile tuturor timpurilor este citirea, învățarea și scrierea Cărții. Astfel putem înțelege importanța succeselor obținute, dar și rolul eșecurilor suferite.

Înțelepciunea Cărții iese din interiorul omului, îi oglindește existența, îl descoperă și redescoperă, îl face să gândească asupra propriei ființe, să se înțeleagă, să se accepte sau să se schimbe.

Cu ocazia zilei Mondiale a cărții și a dreptului de autor  și desigur a bibliotecarului,   elevii liceului „Iulia Hasdeu” ne-au  adus în dar un medalion literar-artistic cu tema: „Cartea făclia lumii”, clipe frumoase,  omagiu adus cărții și bibliotecarului. Copii au cântat și au recitat poezii, au înscenat aforisme dedicate cărții. Aforismele: „Biblioteca: grădina de cărți”,  „Îmi imaginez Paradisul ca pe un fel de bibliotecă”, „Cărțile sunt și avionul, și trenul, și drumul….”, „Cărțile sunt oglinzile sufletului”, „Cărțile sunt ca albinele, care poartă polenul  însuflețit de la o minte la alta”, „Cărțile înseamnă acasă”  au prins viață în desenele extraordinare a copiilor. De asemenea, copii au dat viață proverbului „Ai carte ai parte” exprimând prin desen visele de deveni cineva în viață.

Să luăm exemplu de la acești copii minunați , să iubim cartea, să  n-o lăsați să se prăfuiască undeva prin sertare. Păstrați această bogăție de cuvinte și idei, încurajați cititul și promovați înțelepciunea gândurilor așternute pe hârtie. Asigurați continuitate trăirilor omenirii din toate timpurile.

 

Lilia Canțîr, bibliotecar

Cultura şi limba care inspiră umanitatea

Ziua Internaţională a Francofoniei este celebrată în fiecare an pe 20 martie.

Limba franceza este vorbită de aproximativ 220 de milioane de oameni din întreaga lume și  este limba maternă, secundă sau străină în 29 de state membre ale OIF și în câteva țări din afara acesteia.  În unele din aceste state e limbă oficială  alături de alte limbi, cum ar fi engleza, araba, spaniola sau portugheza, iar în altele e unica limbă oficială. Prin urmare, s-a constatat că cei mai mulți francofoni locuiesc în Franţa, Algeria, Canada, Maroc, Belgia, Coasta de Fildeș, Tunisia, Camerun, Republica Democrată Congo (RDC), Elveţia etc. Un număr mare de vorbitori de limbă franceză sunt chiar și în Polonia, România și Republica Moldova.

Cuvântul francofonie a fost folosit, pentru prima dată în jurul anului 1880, de către geograful francez Onesime Reclus, întru a desemna ansamblul persoanelor şi ţărilor vorbitoare de franceză. Intenţia sa era de a acredita ideea existenţei unei alte maniere de a concepe lumea, în funcţie de limba utilizată.

La 20 martie 2017, Republica Moldova sărbătoreşte Ziua Internaţională a Francofoniei şi aniversarea de 20 ani de la aderarea Republicii Moldova la Organizaţia Internaţională a Francofoniei (OIF).

Cu acest prilej, Biblioteca, în colaborare cu liceele ” Mihai Eminescu” și „Mihai Marinciuc”, a organizat un medalion cultural-artistic. Participanții la manifestare au  construit un lanț simbolic al țărilor, care fac parte din statele francofone, au cântat și recitat fabule în limba franceză. O surpriză a acestui medalion a fost un mini dialog umoristic teatralizat dintre o moldoveancă și o franțuzoaică, care a creat buna dispoziție a tuturor celor prezenți.

Autor: Lilia Canțîr

Ţinuta scenică în prezentarea Baladei Mioriţa. Punerea pe accent, expresivitate şi dicţie

Vineri, 25 iunie a avut loc o nouă şedinţă a Cercului de actorie cu copiii de la Instituţia Linguata Decebal cu care colaborăm în Programul estival Rucsacul de vacanţă. Chiar dacă e caniculă şi soarele arde  la maximum, cercul de actorie continuă cu o nouă tematică şi activităţi practice. La şedinţa s-a pus accentul pe dicţie, expresivitate şi pronunţare. S-a vorbit în detalii despre ţinuta scenică, cum trebuie să arate un actor atunci când iese în scenă, cum trebuie spus textul şi cum trebuie de declamat textul în dependenţă de sală. Balada Mioriţa este o provocare aatât pentru moderator cât şi pentru copii. Prin acest cerc copiii îşi valorifică talentul şi îşi arată potenţialul şi capacităţile pentru prezentarea finală. Copiii au memorat textul şi se pregătesc pentru  prezentare unde vor asista şi unii dintre părinţi. arta vorb

Ziua Creativităţii : Interpretarea Baladei Mioriţa pe roluri

 

De Ziua Creativităţii Cercul de actorie continuă cu copiii de la Linguata Decebal. Au continuat să însuşească bazele şi arta actoriei dând astfel dovadă de măiestrie şi ritm muzical. S-a citiit textul şi s-a pus accent pe ritm şi dicţie. După citirea textului s-au efectuat exerciţii de ritm şi dicţie. Copiii au lecturat în parte fragmentul pe care îl vor recita la recital – spectacol  şi au repetat după îndrumarea profesorului de actorie Artiom Oleacu. Textul fiind împărţit e mai uşor de citit  pe roluri. Cei mai buni care au efectuat corect procesul de creaţie şi fiind mai receptivi şi talentaţi au dat o notă mare de profesionalism.

Ziua Creativităţii : Interpretarea baladei Mioriţa

Vineri, 17 iunie în cadrul  Zilei Creativităţii a avut loc o nouă şedinţă a Cercului de actorie care este inclus şi în Programul festival RUCSACUL DE VACANŢĂ! Acest cerc este în parteneriat cu Instituţia Linguata Decebal. Această instituţie pune ca şi noi accent pe comunicare. Acest Cerc de actorie are ca scop primordiar comunicare între participanţi activităţi interactive. Balada Mioriţa a fost aleastă pentru un recital  – spectacol la finele Cercului de actorie. Actorul dar şi moderatorul Artiom Oleacu a început ora cu interpretarea Baladei Mioriţa. Fiecare elev avea în faţă Balada Mioriţa  din care fiecăruia participant i s-a dat câte un fragment spre lectură şi memorare. Pentru început ei au însuşit cum să citească corect, ritmul şi timbrul textului. Apoi au trecut la vorbirea expresivă şi dicţie. a temă individuală au avut de repetat textul şi de a cunoaşte mesajul Baladei Mioriţa.