Arhive

Dansul – o modalitate de exprimare

Dansul este una dintre cele mai apreciate forme de artă, deoarece prin intermediul lui ne putem exprima foarte bine trăirile și sentimentele. Prin dans comunicăm cu cei din jur și le transmitem bucurie sau tristețe, iubire sau ură. Pentru că este însoțit mereu de muzică, beneficiile dansului se extind dincolo de sfera fizică, intrând și în cea mentală și spirituală.
Dansul ne ajută să exprimăm lucruri în privința cărora poate în mod normal am avea rețineri. Este un bun remediu pentru persoanele timide și are efecte pozitive și asupra persoanelor afectate de anxietate sau depresie. De asemenea, studiile au arătat că mișcarea îi ajută și pe cei care întâmpină dificultăți în procesele de învățare, iar dansul tratează mintea și corpul ca fiind un întreg.

Această revistă bibliografică vă va duce în lumea baletului, a dansului, cât și titluri de cărți care au ca subiect principal dansul.

Lectură plăcută!

Coroliov, Elfrida. Baletul moldovenesc : actori, roluri, spectacole / Elfrida Coroliov. – Chișinău.: Biblioteca Științifică Centrală, 2015. – 304 p.

Întemeiat pe muzică și dans, baletul, ca nicio altă artă, dezvăluie mișcările interioare, nedescrise prin cuvinte, ale sufletului omenesc și atmosfera în aparență imperceptibilă a existenței societății. Spre deosebire de dans care a apărut odată cu apariția umanității, baletul este relativ tânăr. Devenind o artă de curte, baletul își însușea principiile estetice ale artiștilor proeminenți renascentiști. Arta baletului devine un prestigiu al regilor europeni și țarilor ruși. Astfel, au luat naștere capodopere ale artei mondiale a baletului, precum ”Lacul lebedelor”, ”Frumoasa din pădurea adormită”, ”Chopiniana”, Don Quijote”.

Teatrul moldovenesc de balet s-a format pe baza școlii ruse a baletului. Enciclopedia ”Baletul Moldovei” îi oferă cititorului exigent posibilitatea de a studia istoria dezvoltării artei baletului în republica noastră, de a cunoaște coregrafii, compozitori, scenografii, dirijori – creatori ai spectacolelor de balet și interpreții de balet ai câtorva generații.

https://enciclopedia.asm.md/?p=2112

Un magician al dansului scenic. – Chișinău.: Universitas, 2002. – 72 p.

Victor Tanmoșan a fost un coregraf înnăscut. El a conștientizat însă acest lucru întâmplător și destul de târziu, abia la 18 ani, când majoritatea dansatorilor sunt deja pregătiți din punct de vedere profesional pentru a se lansa în viața artistică a scenei. Evenimentul care i-a marcat destinul s-a petrecut prin 1950. A practicat boxul în timpul liber, a deprins meseria de strungar. În 1961 întreprinde un turneu la Bacu. La ansamblul moldovenesc de dansuri populare Joc. În 1965 devine balerin al Teatrului de Operă și Balet din Moldova.

Pentru un coregraf, găsirea unei rezolvări plastice a unui atare spectacol e o sarcină pe cât de dificilă pe atât de tentantă. Având un potențial de creator înnăscut, talent ce s-a manifestat în mod surprinzător în arta dansului, inegalabilul coregraf Victor Tanmoșan este o individualitate artistică eminentă, care s-a realizat prin căutări asidue ale noilor forme, în luptă cu sine însuși.

Cartea conţine articole şi aprecieri. Textul aprecierilor este paralel în limbile română şi rusă. Sunt incluse și poze din arhiva personală, precum și din spectacolul Carmen de P. Mérimée.

https://chisinauorasulmeu.wordpress.com/2014/03/30/un-magician-al-dansului-scenic-victor-tanmosan/

Figes, Orlando. Dansul Natașei : o istorie culturală a Rusiei / Orlando Figes. – Iași : Polirom, 2018. – 538 p.

Dansul Natașei a fost nominalizată pentru Duff Cooper Prize și Samuel Johnson Prize (2003). În 2009 a primit prestigiosul Premiu „Przeglad Wschodni” (Polonia) pentru cea mai bună carte străină despre istoria Europei de Est.

O cuprinzătoare istorie culturală a Rusiei, țesută din povești și personaje extraordinare, Dansul Natașei acoperă o perioadă ce se întinde de la construirea Sankt-Petersburgului, sub domnia lui Petru cel Mare, și până în anii regimului sovietic. Orlando Figes abordează domenii dintre cele mai diverse, de la arta populară până la ritualurile magice ale șamanilor asiatici, de la poezia lui Pușkin până la muzica lui Musorgski și Stravinski sau filmele lui Eisenstein, mobilizând o impresionantă distribuție de artiști și aristocrați, revoluționari și exilați, preoți și libertini, tari și tirani. Titlul volumului este inspirat de o scenă simbolică din ”Război și pace”, în care tânăra contesă aude o melodie populară și, instinctiv, începe să danseze. Pornind de la semnificația dansului Natașei, autorul explorează tensiunile dintre cultura înaltă și cultura populară, dintre componenta europeană și componenta asiatică ale culturii ruse și examinează modul în care artiștii, scriitorii și gânditorii ruși au construit mitul „sufletului rus”.

https://www.elefant.md/dansul-natasei-o-istorie-culturala-a-rusiei_8b675e12-4dea-43b8-85aa-a1598995efad

Arpino, Giovanni. Parfum de femeie / Giovanni. – București : Humanitas Fiction, 2012. – 188 p.

Cea mai cunoscută opera a lui Giovanni Arpino, Parfum de femeie a fost ecranizat în 1974, de Dino Risi, cu Vittorio Gassman în rolul principal, și în 1992, în regia lui Martin Brest, cu Al Pacino și Chris O’Donnell în distribuție. Pentru memorabila interpretare a personajului Frank Spade, colonelul infirm, Al Pacino a primit premiul Oscar. În fiecare an, căpitanul Fausto călătorește o săptamână prin Italia, dar nu se poate bucura de priveliștea inundată de soarele verii. În timpul unor manevre militare pe timp de pace, explozia unui obuz i-a răpit vederea și i-a retezat degetele de la o mână. De aceea, are nevoie de un însoțitor, un recrut trimis de la garnizoană. Alături de dezabuzatul Fausto, ale cărui vorbe mușcătoare nu iartă pe nimeni, tânărul începe prin a-și regreta fapta bună. Călătoria lor pare un pelerinaj fără credință, o odisee fără glorie: Fausto, cufundat în lumea întunericului, fuge de sine și de casă în care își trăiește calvarul nemărturisit. Dar orașele toropite de caniculă se dovedesc reperele unui paradoxal parcurs inițiatic: ținta tânărului este să ajute un nevăzător, dar acesta din urmă îi va deschide ochii asupra lumii. Ținta lui Fausto este autodistrugerea, dar va sfârși găsind iubirea.

https://librarius.md/ro/book/001047-parfum-de-femeie

Țurcanu, Ianoș. Dansul florilor / Ianoș Țurcanu. – Chișinău. : Prut International, 2016. – 32 p

În această carte sunt poezii cu desene ilustrate, în versuri. Aceste versuri aparțin unora din autori contemporani din întreg spațiul românesc. Cartea se impune atât prin cuvintele potrivite, cat si prin ilustrațiile vii, atractive, realizate de graficieni talentați din diferite generații. Dacă de carte te-apropii discret, poţi să descoperi orice secret… Aşa începe poezia  „Cartea” de Ianoş Ţurcanu. Cartea a fost promovată în anul 2017 într-un program de lectură. Este o carte perfectă pentru un concurs sau un recital de poezii, mai ales că suntem în anotimpul primăverii și a florilor.

https://www.elefant.md/dansul-florilor_ac077659-c339-4847-9323-a238952c17a3

Andone, Cristina. Ceaicovski și dansul notelor de argint / Cristina Andone. – București : Adevărul Holding, 2011. – 37 p.

Colecția Povești din Pădurea Muzicală reprezintă o serie de povești pentru copii scrise de Cristina Andone, ale căror personaje principale sunt cei mai mari compozitori ai lumii. Cărțile, original ilustrate de Adriana Gheorghe, Sebastian Oprița și Thea Olteanu, îi vor „împrieteni“ pe copii cu muzica clasică, oferindu-le, într-un mod accesibil, informații esențiale pentru cultura lor generală.

Micii cititori vor învăța : Cine a fost Piotr Ilici Ceaikovski, Pentru ce simfonii e foarte cunoscut, Care sunt cele mai cunoscute compoziții pentru balet semnate de el, De ce e încadrat Ceaikovski la romantism, cum se înrudește cu Chopin sau Beethoven și ce îi desparte.

https://www.librarie.net/p/212842/ceaikovski-si-dansul-notelor-de-argint-carte-cd

Realizat de Doina Spătaru

șef-sector

Sănătatea – valoarea supremă a omului

Sănătatea este ceea ce omul are mai de preț. Sănătatea trebuie să fie pe primul loc înainte de toate prioritățile pe care le urmăm în viață. Majoritatea se conduc după un stil de viață sănătos, prin terapie sau sport, prin renunțarea de alcool și fumat. Și un mod natural de prevenire a bolilor și tratarea afecțiunilor este alegerea corectă a oamenilor. Prin prisma cărților pe care vi le propun, este posibil de a ne reface sănătatea și să cunoaștem beneficiile medicinei naturiste și a ceea ce consumăm și mâncăm.

Sănătatea este o stare de armonie completă a corpului, minţii şi spiritului”.

B. K. S. Iyengar

Lista care vă o propun sper să fie utilă și de ajutor pentru fiecare în parte. Lectură plăcută!

Friedman, Howard S. Autovindecarea și personalitatea : de ce unii rămân sănătoși, iar alții sunt învinși de boală / dr. Howard S. Friedman. – București : Humanitas, 2007. – 235 p.

… de ce unii rămân sănătoşi, iar altii sunt învinşi de boală…

„Dr. Howard S. Friedman, fiind un expert domeniul psihologiei sănătăţii, susţine că vindecările „miraculoase” sunt de fapt procese de autovindecare. Există tipuri de personalitate capabile să reziste la îmbolnăviri sau chiar să oprească evoluţia unor maladii grave, cum sunt cancerul şi bolile de inimă. Şi există, la cealaltă extremă, tipuri de personalitate predispuse la anumite boli. Vestea bună este că putem învăţa să ne dezvoltăm o persoanlitate capabilă de autovindecare, iar autorul ne învaţă cum să procedăm, fiindcă ideile noastre „de bun-simţ”, ba chiar şi indicaţiile medicale tradiţionale nu sunt întotdeauna corecte. Înţelepciunea corpului, stresul benefic, celulele ucigaşe, efectul placebo, voinţa de a tră şi voinţa de a muri creierul multiplu, psihoneuroimulogia, homeostazia câteva dintre noţiunile pe care le vom întâlni în aceste pagini incitante, având la baza studii ştiinţifice serioase, dar scrise simplu şi accesibil.

Unele descoperiri științifice au demonstrat modul în care oamenii înțeleg sănătatea fizică și vindecarea. Există o puternică relație reciprocă între starea generală de sănătate și între gânduri, sentimente, comportament și psihic.

Cartea o puteți vizualiza pe linkul următor:

https://cartimuzica.ro/preturi/autovindecarea-si-personalitatea

Roult – Wack, Anne – Lucie. Hrana : Spune-mi ce mănânci, ca să-ți spun cine ești. Vol. 6 / Ane-Lucie, Roult-Wack. – București : Univers, 2007. – 128 p.

Alimentația satisface o imperioasă necesitate biologică, dar totodată este o sursă de plăcere și de convivialitate. Tradițiile culinare, par a fi puternice mărci culturale. În ultimele decenii, raportul dintre om și hrană a fost bulversat de industrializare și mondializare. Autoarea pune în lumină multiplele laturi ale alimentației și analizează mizele acesteia, pe cele individuale cât și cele colective : cum să fie hrănită întreaga omenire și în același timp să fie protejată planeta pentru generațiile viitoare. Cartea ne ajută să putem alege o alimentație corectă, să avem o alimentație echilibrată, cum ne hrănește câmpul, calitatea și siguranța alimentelor și ce vom mânca mâine?

https://www.targulcartii.ro/anne-lucie-raoult-wack/hrana-univers-2007-133028

Del Toma, Eugenio. Sfaturi culinare pentru o viață lungă / Eugenio Del Toma. – Iași : Polirom, 2000. – 168 p.

Este știut faptul că oamenii pot ajunge la vârsta de o sută de ani indiferent dacă mănâncă sau nu carne, dacă beau sau nu vin ori bere. Nu alimentele în sine, ci cantitatea și alte erori de nutriție dau naștere sau accentuează apariția unor boli. În realitate, nu există alimente nesubstituibile, după cum nu există alimente-medicament. O alimentație neglijentă poate scurta cu ani buni intervalul de viață stabilit de codul genetic. Între respectarea strictă a normelor de alimentație ce respectă regulile fundamentale, dar care nu reduce diferitele feluri de mâncare la o serie de cifre desemnând numărul de calorii și gramajul.

În această carte atât tinerii cât și oamenii vârstă, vor ști alimentația corectă, câteva probleme de nutriție care influențează în mod direct starea sănătății noastre. Această carte are drept scop să ajute cititorii să se elibereze de obsesiile alimentare și de absurditățile pe care o serie de ”vânzători de diete” le popularizează, cu bună sau rea-credință, profitând de disponibilitatea pe care persoanele le manifestă privitor la sănătatea lor.

https://www.librarie.net/p/16709/sfaturi-culinare-pentru-o-viata-lunga

Sigel, Bernie S. Iubire, medicină și miracole : lecții de autovindecare ale pacienților excepționali / dr. Bernie S. Siegel. – București : Humanitas, 2006. – 255 p.

Pacienții diferă enorm între ei. Unii fac aproape orice pentru a-și spori șansele de vindecare, dar refuză să-și schimbe stilul de viață. Opt din zece persoane când sunt puși să aleagă între o intervenție chirurgicală și schimbarea modului de viață aleg operația. La cealaltă extremă se află cei pe care eu îi numesc pacienți excepționali, sau supraviețuitori. Unii pacienți excepționali au demonstrat că mintea poate influența covârșitor corpul și că puterea iubirii nu este limitată de boala trupească. Cercetările altor medici și experiența autorului de zi cu zi l-au convins că starea mentală schimbă starea trupului, acționând prin intermediul sistemului nervos central, al sistemului endocrin și al sistemului imunitar.

Oricine poate fi un pacient excepțional, iar momentul cel mai bun e să începem înainte de a ne îmbolnăvi. Partea minții ne este accesibilă oricând și ea se poate manifesta mai bine înainte de apariția dezastrului. Problema fundamentală cu care se confruntă majoritatea pacienților este incapacitatea de a se iubi pe ei înșiși, determinată de faptul că nu au fost iubiți de alții într-o perioadă crucială a vieții. În majoritatea cazurilor, e vorba de copilărie – când relațiile cu părinții ne cizelează modalitățile specifice de a reacționa la stres. Ajunși adulți, repetăm aceste reacții și devenim vulnerabili în fața bolilor, iar personalitatea noastră determină adesea natura celor pe care contractăm. Acesta e un ghid de transformare și instruire spre însănătoșire.

https://humanitas.ro/humanitas/carte/iubire-medicina-si-miracole

Schipor, Valerian A. Energie și sănătate prin vitamine, săruri minerale, enzime și antioxidanți / Valerian A. Schipor. – Iași : Polirom, 2001. – 168 p.

Lucrarea de față constituie un mijloc cât mai eficient în privința cunoașterii și utilizării, în alimentație, a unor substanțe foarte importante în asigurarea unei funcționări normale a organismului uman și, încă prea puțin cunoscute și avute în vedere de marea masă a populației. Din această categorie fac parte vitaminele, sărurile minerale, enzimele și antioxidanții, principii alimentare cunoscute sub numele de biocatalizatori sau micronutrienți. Dintre acești nutrienți sau trofine, mai cunoscute, dar încă nu îndeajuns, sunt vitaminele și sărurile minerale, cu toate că și celelalte sunt cel puțin la fel de importante, chiar indispensabile bunei funcționări a organismului.

Ce exigențe presupune o alimentație sănătoasă? Ce produse trebuie să consumăm pentru o mai bună funcționare a organismului? Această carte răspunde la întrebări evidențiind principiile alimentare care influențează în mod esențial starea de sănătate a corpului. Un manual foarte practic la care putem apela ori de cîte ori vrem să estimăm reacțiile propriului corp la consumul unui produs sau altul!

https://www.librarie.net/p/16797/energie-si-sanatate-prin-vitamine-saruri-minerale-enzime-si-antioxidanti

Bojor, Ovidiu. Sănătate prin remedii naturale / Ovidiu Bujor, Catrinel Perianu. – Iași : Polirom, 2011. – 290 p.

Această carte ne oferă recomandări pentru o viață sănătoasă fizică, mentală și spirituală. Deoarece, în prezent, marele public este derutat de recomandări aberante, cum ar alimentația după grupele sanguine, după horoscop sau după anumite concepte religioase, extremiste. Ca urmare a evoluției, suntem omnivori. Prin urmare, avem nevoie de proteine animale de calitate, de glucide nerafinate și de grăsimi naturale, au dublu rafinate. La toate acestea se adaugă darurile regnului vegetal : cereale, legume, fructe, semințe, care, după cum ne furnizează : factori biotici, vitamine, enzime, săruri minerale, microelemente.

Important este ca, sub aspect alimentar, să păstrăm un echilibru stabil. În ceea ce privește stilul de viață, e necesar să respectăm și ceasul nostru biologic : opt ore de muncă activă, opt ore de odihnă activă și opt ore de somn. Important e să nu facem din excepții o regulă de viață.

https://litera.md/sanatate-prin-remedii-naturale-338663

Sainte – Breuves, Xael de. Fructele și legumele, izvor de sănătate / Xael de Sainte-Breuves. – Iași : Polirom, 2001. – 200 p.

Din vechimi omul a găsit în natură toate materiile vegetale și minerale de care are nevoie pentru a-și menține sănătatea și frumusețea. De-a lungul a milioane de ani, virtuțile terapeutice ale plantelor au fost experimentate, iar proprietățile lor extraordinare s-au transmis din generație în generație, la început prin viu grai, apoi ți în scris. Astăzi, medicina modernă continuă să se slujească de calitățile nemaipomenite ale plantelor, întocmai după cum o făceau și cei din vechime. Este foarte important ca medicii să cunoască virtuțile plantelor și să nu utilizeze un arsenal de produse de sinteză decât în cazurile în care remediile naturiste ar fi ineficiente. Astfel, vor fi evitate mule neplăceri și suferințe, chiar cheltuieli greu de suportat. Plantele rămân cel mai bun remediu naturist.

Plantele, ale căror virtuți terapeutice sunt cunoscute de secole, rămân cel mai bun remediu naturist. Datorită bogăției de vitamine pe care le au, legumele și fructele joacă un rol esențial în combaterea diferitor afecțiuni. În comparație cu produsele chimice de sinteză, remediile bazate pe plante prezintă imensul avantaj de a nu genera efecte secundare. Acest ghid practic, ne ajută să ne menținem sau să ne redobândim sănătatea. Ea conține numeroase rețete și sfaturi utile.

https://www.targulcartii.ro/xael-de-sainte-breuves/fructele-si-legumele-izvor-de-sanatate-polirom-2001-1612712

Crețu, Larisa. Plante alimentare / Larisa Crețu. – Chișinău.: Arc, 2005. – 320 p.

Omul întotdeauna a folosit plantele ca alimente și ca medicamente. Plantele alimentare nu au încetat niciodată să fie studiate și utilizate. Ele au anumite proprietăți terapeutice sau preventive pe care le manifestă în tratamentul unor afecțiuni. Substanțele curative, aflate în flori, legume, semințe, fructe, rădăcini sau arbori, prezintă un interes deosebit de mare. În lucrare sunt prezentate 153 de plante alimentare. Fiecare plantă este descrisă, iar speciile sunt în trei limbi – română, rusă și latină.

Descrierea plantelor este însoțită de indicații privind cultura, modul de utilizare, componența chimică, acțiunea asupra organismului. Cititorul va găsi în lucrare lămâiul, ananasul, bananul, smochinul, ceaiul, curmalul, portocalul, precum și unele specii spontane aromatice și medicinale, care tind să intre în cultura horticolă și cea floricolă, cum at fi anghinarea, măceșul, tarhonul, urzica. Cititorul trebuie să fie convins că fiecare loc de pământ își are legumele, fructele și cerealele sale, înfrățite cu omul născut în zona respectivă. Cartea reprezintă o sursă de informare pentru un cerc larg de cititori, fiind totodată și un model de manual de educație sanitară.

https://www.bestseller.md/plantele-alimentare-care-ne-apara-sanatatea-larisa-cretu.html

Realizat de Doina Spătaru

Șef-sector

Limba noastră cea română – graiul neamului românesc.

”Limba noastră -i limbă sfântă,

Limba vechilor cazanii,

Care -o o plâng și care o cântă

Pe la vatra lor țăranii

(Alexei Mateevici – Limba noastră)

Limba română este cea în care scriem, o vorbim și în care citim. În limba română gândim, visăm și aspirăm la întregirea neamului românesc. În limba română au cântat mulți interpreți și au scris mulți poeți pentru a fi liberi, să vorbim cu demnitate despre o limbă cu multe valori și nenumărate comori. Chiar dacă este urâtă și ignorată de unele minorități, alții o înlocuiesc cu limba moldovenească, fiind și unii printre ei care vorbesc și scriu în limba română. Oare ce poate fi mai frumoasă decât limba română? Limba în care ne regăsim și suntem fericiți. Cât de frumos o vorbesc și o cântă cei care o simt în suflet și o păstrează în inimă. Limba română este iubită pentru frumusețea ei, pentru naturalețe și cât de semnificativă poate fi. În limba română au fost și sunt scrise cărți, poezii și cântece. Câte ne oferă folclorul românesc și poveștile din copilărie, pe care le citim copiilor noștri. Limba română trebuie păstrată, prețuită și transmisă generațiilor viitoare.

Limba noastră-i numai cântec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zări albastre.

Fără limba română nu trăim, nu respirăm și nu suntem nimic. În limba română mamele le vorbesc și le cântă copiilor din fragedă pruncie. În limba română copiii învață să vorbească, să citească, să numere să cânte și să aibă un viitor.

Limba noastră-i vechi izvoade.
Povestiri din alte vremuri;
Şi citindu-le ‘nşirate, –
Te-nfiori adânc şi tremuri.

Pentru limba română au murit poeți și interpreți dragi inimilor noastre, care ne-au transmis dorul și importanța limbii pe care o vorbim. Versuri care au fost scrise și cântate de către Doina și Ion- Aldea Teodorovici. Ion și Doina Aldea-Teodorovici, care continuă durerea și regretul profund față de dezrădăcinarea poporului român și a existenței hotarului de la Prut.

Pentru ea la Putna clopot bate
Pentru ea mi-i teamă de păcate
Pentru ea e bolta mai albastră
Pentru limba, pentru limba noastră
.

Regretatul și marele poet, Grigore Vieru a presărat dragostea de patrie, neam, mamă și natură în toate poeziile sale:

Pe ramul verde tace
O pasăre măiastră,
Cu drag şi cu mirare
Ascultă limba noastră

De-ar spune şi cuvinte
Când cântă la fereastră,
Ea le-ar lua, ştiu bine,
Din limba sfântă-a noastră.

(Frumoasă e limba noastră)

Cum au scris mari cărturari și scritori români : „Să ne ținem de limba, de istoria noastră, cum se ține un om, în primejdia de a se îneca, de prăjina ce i se aruncă spre scăpare.” (Mihail Kogalniceanu).
Traiască frumoasa și cumintea limba românească! Fie în veci păstrată cu sfințenie această scumpă carte de boierie a unui neam călit de focul atâtor încercări de pierzanie!” (I. L. Caragiale)
Nu noi suntem stăpânii limbii, ci limba e stăpâna noastră.” (Mihai Eminescu)
Limba este întâiul mare poem al unui popor.” (Lucian Blaga)

Limba română este limba noastră de acasă, e limba mamei în care am rostit primele cuvinte, este cea care ne definește ca popor și cultură și ne face cunoscuţi în întreaga lume.

Realizat de : Doina Spătaru, șef-sector

100 de curiozități și date statistice despre Chișinău

Chișinău este capitala Republicii Moldova. Este un oraș plin de magie ce ascunde mai multe curiozități. Generații întregi și-au adus aportul la dezvoltarea acestuia, astfel încât acum să devină ceea ce este: casa a sute de mii de cetățeni.

Vrei să afli cât mai multe detalii, date statistice și curiozități despre orașul nostru drag?

Mai jos vei găsi 100 de chestii noi despre Chișinău:

Localizare

  • Coordonate 47.026859° N, 28.841551° E
  • Fus Orar GMT +02:00
  • Chișinău este situat la altitudinea de 85m deasupra nivelului mării.
  • Chișinău se află la o distanță de 448 km de București (România) și 471 km de Kiev (Ucraina), capitale ale statelor vecine.
  • Oraşul Chişinău este situat pe şapte coline situate în forma unui cerc. Pe cea mai înaltă colină se află sectorul Ciocana. Cel mai jos punct este centrul oraşului, locul constituirii oraşului Chişinău, în preajma râului Bâc, str. Albișoara.
  • Suprafaţa oraşului Chișinău constituie cca 120 km.p., suprafața municipiului cca 635 km.p.

Istoric

1istoric-chisinau
  • Pentru prima dată denumirea „Chișinău” este datată la 17 iulie 1436
  • „Orașul din piatră albă” este sintagma cu care este supranumit Chișinăul. Respectivul supranume provine din abundența clădirilor construite din piatra albă de calcar.
  • Chişinăul primeşte statutul de oraş în 1812 (populaţia 7 mii oameni) şi devine centrul administrativ (capitala) al regiunii Basarabia în anul 1818, având 18 mii oameni.
  • În cele mai vechi hărţi ale Moldovei, cum este, de exemplu, harta lui Reicherstorf din 1541, Chişinăul nu figurează, pe când în aceste hărţi se regăsesc oraşe precum Orheiul, Tighina, Lăpuşna și Soroca.

Toponime sectoare

04_7 Coline_Ciocana
  • Numele sectorului Botanica vine de la Şcoala de Horticultură fondată la 1842, cu primul parc dendrologic, numit pe acele timpuri „grădină engleză” sau cum îi spuneau locuitorii din preajmă – „grădină botanică”.
  • Denumirea sectorului Ciocana provine de la fostul sat Ciocana Nouă, care a fost inclus în circumscripţia Chişinăului abia în anul 1959.
  • Sectorul Râşcani a primit denumirea de la antroponimul Râşcanu, numele unor proprietari de pământ, bogați, pe moșiile cărora se află azi sectorul Râşcani.
  • Poşta Veche îşi trage numele încă de pe timpurile când acolo se afla un oficiu poştal cu han și crâşmă, unde călătorii se odihneau şi schimbau caii de poştă.

Administrare

06_Chisinau drapel
  • Primul primar al Chişinăului a fost Anghel Nour.
  • În istoria sa, municipiul Chișinău a avut 36 de primari, inclusiv mai mulți interimari. Printre cei mai longevivi edili au fost: Carol Schmidt – 26 ani, Dimitrie Lovcinski – 14 ani, Dimitrie Mincu – 13 ani, Serafim Urechean – 11 ani și Dorin Chirtoacă – 10 ani.
  • Din punct de vedere administrativ Chișinăul este împărțit în cinci sectoare: Botanica, Buiucani, Centru, Ciocana și Râșcani.
  • Orașul își are simbolistica proprie: stemă, drapel și imn. Drapelul simbolizează trecutul, prezentul şi viitorul comunităţii orăşeneşti.

Populație

12_populatie
  • Chișinăul are 825,9 mii de locuitori (anul 2018), densitatea populației – 5.514 loc./1 km.p.
  • Chişinăul ocupă locul 47 din cele 100 de oraşe mari din Europa.
  • În prezent Chișinăul este al doilea oraș ca mărime a populației în limitele spațiului etnic Românesc, cedând întâietatea doar Bucureștiului.
  • În 1772 în cele 114 gospodării înregistrate, pe lângă românii moldoveni băștinași, în Chișinău mai erau așezate deja 10 familii de armeni, 3 de”sârbi și jidovi”, 3 de țigani și o familie a unui grec; nici un rus și nici un ucrainean.
  • Cea mai veche comunitate din Chişinău este comunitatea armenilor.

Arhitectură, edificii, locuri

1arhitectura-chisinau
  • Arcul de Triumf din Chişinău ocupă locul 5 printre cele mai frumoase Arce de Triumf, conform ratingului revistei „Aeroflot Premium”
  • Arcul de Triumf din bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfînt a fost ridicat în cinstea armatei ruse care a învins turcii în 1812. Acesta are o înălțime de 13 metri.
  • Prima clădire construită pe actualul bd. Ștefan cel Mare din Chișinău a fost Seminarul Teologic, ctitorit de mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni în 1813.
  • Actualul sediu al Guvernului Republicii Moldova a fost construit pe locul în care se afla cândva Mitropolia.
  • Grădina Zoologică, deschisă la 9 mai 1978, este unică în țara noastră și cuprinde peste 1000 de animale de diferite specii de pe toate continentele.
  • Gara de trenuri din mun. Chișinău reprezintă o construcție proiectată de arhitectul L. Ciuprin și construită în anul 1948.
  • Pe locul McDonald’s-ului de azi, cu 100 de ani în urmă era hotelul „Bristol”.
  • Clădirea Muzeului de Arheologie și Etnografie al Academiei de Științe a Republicii Moldova („Casa Iamusevschi”) este construită la sfârșitul secolului XIX, din piatră și parțial tencuită.
  • Aeroportul internațional Chișinău a fost construit în 1960. În anul 2017 aeroportul a deservit 2.744.653 de pasageri.
  • Gara feroviară a fost construită spre sfârșitul anilor 1870, după planul arhitectural al lui Ghenrih Lonski. Primul tren a sosit la gara Chișinău pe 15 august 1871.
  • “Porțile Orașului” au fost construite la sfârșitul anilor 1970 – începutul anilor 1980 – un ansamblu de blocuri de beton armat, cel mai mare având 24 etaje și o înălțime de circa 70 metri.
  • Blocul locativ „Romanița”, are o înălțime de 73 metri, 22 de etaje și 165 de apartamente.
  • Circul de Stat din Chișinău a fost construit în anul 1981. La 25 aprilie 1982, în cinstea celei de-a 60-a aniversări a URSS, circul a găzduit primul său program.
  • La periferia Chișinăului, în sectorul Râșcani, activează Mina din Chișinău, înființată în 1969 ce se întinde pe o distanță de 3 km și ajunge până în zona beciurilor de la Cricova.
  • Chișinăul dispune de un traseu de motocros. În 1969 aici a avut loc Campionatul Mondial de Motocross. 

Învățământ și cultură

1invatamant-chisinau
  • Prima bibliotecă publică orăşenească a fost deschisă în anul 1832.
  • Prima instituţie de învăţământ superior din Basarabia a fost Учительский институт (1915), din Moldova – Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, deschisă la Chișinău în anul 1940.
  • În Chișinău se regăsesc 149 de școli de învățământ primar şi secundar general (gimnazii și licee).
  • Instituții de învățământ profesional tehnic secundar și postsecundar –  29 de edificii.
  • Universități – 25
  • Biblioteci publice – 49
  • Case de cultură  – 25
  • Teatre (profesionale) – 17
  • 543 de construcții sportive (Stadioane, săli sportive, bazine de înot etc.)
  • Muzee (inclusiv filiale) – 12, care au avut peste 335 mii vizitatori în anul 2017

Locuințe

10_locuinte
  • Numărul total de apartamente 292,9 mii; dintre care cu o cameră 61,6 mii, cu 2 camere 117,9 mii, cu 3 camere și mai multe – 113,4 mii.
  • Fondul locativ (case, apartamente) – suprafața totală 20 079 m2, ceea ce înseamnă în medie 24,4m2 pentru un locuitor.
  • Mărimea medie a unei locuinţe are o suprafaţă totală 65,5m2, fără a se lua în calcul numărul camerelor din cămine.
  • Din totalul de locuințe sunt dotate cu comodități: sistem propriu / autonom de încălzire au doar 21% din toate locuințele, 66,4 % au încălzire centralizată, 100,0 % iluminare electrică, 96% apeduct și canalizare, 89,8% grup sanitar în interiorul locuinţei.
  • Lungimea apeductelor şi reţelelor de alimentare cu apă constituie 1 982,3 km, iar lungimea reţelelor de canalizare – 1124,0 km.

Ești îndrăgostit de Chișinău? Vezi ce apartamente de vânzare sunt disponibile la moment. Cumpărăți o locuință perfectă pentru tine și familia ta!

Economie

09_ShopingMallDova
  • Numărul agenţilor economici în Chișinău la data de 01.01.2018 constituie 106,8 mii.
  • Municipiul Chișinău generează aproximativ 60% din PIB-ul Moldovei!
  • În Chișinău se regăsesc 9 458 de unități de comerț dintre care 9 centre comerciale mari: Grand Hall, Zity Mall, Shopping MallDova, Alfa City Shopping Mall, Atrium Soiuz, JUMBO, Maraton, PanCom, Magazinul Universal Central (UNIC).
  • Chișinău are acorduri de înfrățire cu 18 orașe din lume, primul fiind Grenoble, Franța (ianuarie 1977).
  • Chişinăul ocupă locul 16 în lume în ceea ce privește viteza internetului cu 21,02 Mbps.
  • Chișinăul folosește apă potabilă în proporție de 20% din apele subterane și 80% din râul Nistru.
  • În perioada sovietică, la Chișinău se producea hrana pentru cosmonauți: 20 tipuri de sucuri, 15 tipuri de batonașe din fructe cu diferite arome, pireuri din fructe și legume.

Străzi și transport

1strazi-si-transport-chisinau
  • La moment, Chișinăul are aproximativ 900 de bulevarde, străzi, stradele ce au o lungime totală 1 031,3 km.
  • Cea mai scurtă stradă din Chișinău este str. Valeri Cikalov, sectorul Botanica (41 m), iar cea mai lată – bd. Dacia.
  • Cea mai mare arteră din Chișinău – șos. Muncești, are lungimea de peste 13 km.
  • Dacă s-ar decide parcurgerea tuturor străzilor cu o viteză regulamentară de 50 de km/h, ar fi necesare 13 ore şi 44 de minute de şofat, în condiţia în care nu se va efectua nicio oprire!
  • Peste râul Bâc numai în raza municipiului Chișinău se află circa 20 de poduri rutiere, în afară de cele pietonale.
  • Primul transport urban a fost tramvaiul tras de cai, apărut în 1878, iar primele tramvaie electrice au apărut în 1912.
  • Primele automobile au apărut în proprietatea chişinăuienilor în anii 1908-1910.
  • Primul automobil pe care l-au văzut chişinăuienii a fost „Berliet”, adus din Odessa pentru cel mai mare proprietar basarabean Pantelimon Sinadino.
  • Primele taxiuri şi autobuze au apărut la Chişinău în anul 1909.
  • Prima rută de autobuz  interurbană (marca „Fiat”) a fost stabilită pe şoseaua Chişinău-Costiujeni în 1909.
  • Primul tren a ajuns în gara Chişinău la 15 august 1871 din or. Odessa. Călătoria a durat șapte ore.
  • Bulevardul central al Capitalei Ștefan cel Mare a avut, de-a lungul istoriei, nu mai puțin de șapte denumiri: strada Millionnaia, Moskovskaia, Aleksandrovskaia, apoi bd. Alexandru cel Bun. Mai târziu a fost împărțit în două tronsoane: primul se numea bd. Alexandru cel Bun, iar cel de-al doilea bd. Regele Carol II. După 1944-1952 s-a numit strada Lenin.

Monumente

13_Monument
  • În Chișinău se regăsesc 300 de monumente, busturi și plăci comemorative.
  • Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfînt în Grădina Publică a fost instalat la 29 aprilie 1928.
  • Cel mai vechi monument din Chişinău este bustul lui Alexandr Puşkin (1885).
  • Aleea Clasicilor a fost inaugurată la 29 aprilie 1958, din inițiativa Uniunii Scriitorilor.
  • Cel mai înalt monument al Chișinăului este monumentul lui Serghei Lazo – 7,5 m, iar cel mai mic – figurina din bronz a Micului Prinţ din parcul Valea Morilor – 11 cm.

Cimitire

1cimitire-chisinau
  • În Chişinău sunt 11 cimitire municipale: Central “Armenesc”, Sfântul Lazăr “Doina”, Buiucanii Vechi, Evreiesc, Ciocana “Sfânta Treime”, Armeano-Catolic, Ştefan Ciobanu, Sculeni, Băcioii Noi, Petricani.
  • Cimitirul Sfântul Lazăr din Chișinău este cimitirul cu cea mai mare suprafaţă din Europa. Potrivit unor estimări, acesta are aproape două milioane de metri pătraţi.

Biserici

03_Biserica Mazarachi
  • În Chișinău se regăsesc peste 30 de biserici ortodoxe.
  • Biserica Măzărache este cea mai veche biserică din Chișinău.
  • Clopotului mare din turnul de lângă Catedrală are o greutate de 6400 kg.

Flora și fauna

14_valea morilor
  • Chișinăul este în Top 20 cea mai verde capitală a Europei.
  • Cel mai vechi spaţiu verde din Chişinău, dar şi din întreaga Moldovă este Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, amenajată în 1818, și care se întinde pe 7 hа, având 7 intrări.
  • Până la cel de-al doilea război mondial, accesul în grădină publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” era doar cu plată.
  • La Chişinău, în apropiere de Schinoasa, se află cel mai falnic dintre stejarii ocrotiţi de stat: are diametrul 32 m şi perimetrul de acoperire – 1024 m.p, vârsta 400 ani.
  • Scara din parcul Valea Morilor are 213 trepte.
  • În suburbia Chişinăului se află rezervorul de apă de la Ghidighici şi 23 de iazuri.
  • Lungimea lacului de la Valea Morilor constituie circa 800 m, lăţimea – 400 m, adâncimea – 4 m.
  • Cel mai mare parc сa întindere este Valea Trandafirilor, pe locul doi este parcul „La izvor”, pe al treilea – Valea Morilor.
  • Gradul de împădurire este de  7,1 % din suprafața totală.
  • Prin Chișinău curge rîul Bâc, iar la periferia lui de sud-vest – râul Ișnovăț, afluent de dreapta al Bâcului.
  • Pe teritoriul Chișinăului au fost înregistrate 27 specii de mamifere, 75 specii de pasări și 14 specii de reptile și amfibii.

Meteo și fenomene ale naturii

1meteo-chisinau
  • Cea mai scăzută temperatură în oraş a fost înregistrată la 20 februarie 1954: – 28,9 C. Cea mai înaltă – la 19 iulie 2007: + 39,4 C.
  • Iarna durează la Chișinău în medie 78 zile.
  • Toamna sosește în jurul datei de 20 septembrie.
  • Cel mai mare cutremur care a fost resimțit în Chișinău, cu magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter, s-a produs pe 10 noiembrie 1940. Acesta a făcut 78 de victime și a afectat 2.795 de clădiri (172 distruse). În mediu, în țară au loc de la 50 la 120 de cutremere anual. Cele mai puternice ( 7,5 grade pe scara Richter) se produc o dată la 30-40 ani.

Misiuni Diplomatice și Organizații internaționale

  • În Chișinău se regăsesc 39 de ambasade și oficii consulare ale diferitor țări ale lumii.
  • De asemenea, aici se regăsesc sediile a peste 30 de organizații internaționale (UNICEF, ONU, OSCE, PEACE CORPS, USAID etc.)

Creat de Doina Spătaru

Primul muzeu bisericesc din Basarabia

Pentru a recupera trecutul spiritual, în Republica Moldova au început  să-şi manifeste conştiinţa religioasă oamenii în etate.  Bisericile au început să fie redeschise, cele învechite să fie reînoite, iar în localităţile unde nu erau biserici au fost construite lăcaşe noi. Acest proces de reînviere  la credinţa strămoşească  a fost unul firesc.  În istoria muzeografiei din spațiul nostru cultural, o pagină remarcabilă  îi revine Muzeului Bisericesc din Chișinău, creat în cadrul Societății Istorico-Arheologice Bisericești din Basarabia. Fiind al doilea muzeu public din regiune, Muzeul bisericesc se afirmă chiar din primii ani de existență ca un centru important de cercetare și valorificare a patrimoniului istoric și cultural. Muzeul cuprinde o colecţie de obiecte, icoane şi tipărituri ce evocă trecutul biseri­cesc al Moldovei şi al ortodoxiei. Este înfiinţat în 1906 din iniţiativa Societăţii Istorico-Arheologice Bisericeşti, inau­gurată la Chişinău în aprilie 1904. Din 1912 este situat în patru camere ale Casei Eparhiale. Funcţionează în baza unui statut aprobat de Sfântul Sinod.
Colecţiile sunt constituite din donaţiile oferite de Casa Arhierească, de bisericile vechi, de mănăstiri, de persoane particulare. În martie 1912 o comisie împuternicită de Se­rafim, episcopul Chişinăului şi Hotinului, expediază tuturor bisericilor o circulară prin care solicită obiecte ce ţin de domeniul arheologiei şi istoriei pentru muzeul nou-fondat.
Academia Română donează colecţia Documente Hurmuzache, printre donatorii particulari numărându-se arhiman­driţii Visarion Puiu şi T. Donos, protoiereii Constantin Popovici, N.Crocos şi Serghie Bejan, părintele Nicodim Petrovici, familiile Suruceanu, Petronici, Curdinovschi, Sofronovici, profesorii Constantin Tomescu, Iosif Parhomovici.
Muzeul întruneşte mai multe secţii şi o bibliotecă. Co­lecţiile sunt constituite din veşminte bisericeşti, icoane, cruci, vase bisericeşti, manuscrise şi documente vechi, tipă­rituri, fotografii, decoraţii, hărţi, monede vechi.
Din veşmintele bisericeşti, deosebit de preţioase sunt odăjdiile folosite de mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni, donate muzeului de Casa Arhierească, antimisele româneşti, ruseşti şi greceşti, sacoul arhieresc pe care sunt ţesute chi­purile sfinţilor ierarhi Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur.
O mare valoare artistică are epitaful grecesc din sec.XVII lucrat în fir, precum şi epitafele moldoveneşti de la 1792, 1804, 1818.
Sfintele Vase păstrate în muzeu (potire, cutii pentru Sf.Daruri etc.) sunt confecţionate dintre cele mai multe ori din lemn, cositor, fier şi aramă.
Icoanele, peste 50 la număr, sunt româneşti, ruseşti, lipo­veneşti, bulgăreşti, greceşti, lucrate în diferite stiluri. Crucile sunt lucrate în bună parte în lemn, metal sau chi­paros, garnisite cu sidef sau argint, cea mai reprezentativă fiind crucea de chiparos cu cele 12 praznice domneşti care datează din sec. XV.
Bogăţia Muzeului se află în bibliotecăşi  dispune de o colecţie ce numără numeroase manuscrise şi tipărituri româneşti şi slavo­ne, cărţi despre arta şi istoria bisericească, foi volante, mani­feste, ucazuri etc.

Realizat: Diana Cebotărean

Secretul unei familii fericite

Familia este importantă pentru fiecare, indiferent de e ființă umană sau necuvântătoare. Secretul unei familii fericite este mai întâi de a o avea. Astăzi, de ziua Internațională  Familiei vom da un exemplu minunat prin intermediul acestor două lumi care conviețuiesc pe Pământ. O să vă spun o poveste impresionantă de Pilip Ștefan  Zamfirescu „Buburuza cu elice„ și drăguța fetiță, Alexandrina Crivoi  ne va recita o poezie scrisă de Valentina Moșneaga-Mitrofan „Buburuza”.
Într-o si senină de vară în Poiana Unde Totul Este Posibil, o buburuză cu elice a aterizat pe o floare. Pe floarea aceea era o pânză mare și deasă, buburuza s-a prins în plasă și a văzut un păianjen care se îndrepta spre ea. Buburuza a zis :
–          Te rog domnule păianjen, nu îmi face rău !
–          Bine, nu îți voi face rău. Dar unde vrei să te duci ?
–          Eu am vrut să mă odihnesc pe o floare iar dacă îmi dai drumul voi continua zborul către familia mea, care mă așteaptă cu hrană.
–          Dar și eu trebuie să duc ceva de mâncare la familia mea, spuse păianjenul
–          Îți voi da eu ceva de mâncare, se auzi glasul unui băiat care întâmplător trecea prin Poiană.
–          Mulțumesc băiete ! a zis păianjenul fericit.
 Buburuza cu elice auzind propunerea băiatului, i-a spus păianjenului:
–          Pentru că nu ai vrut să-mi faci rău, mă ofer să tea ajut să duci proviziile Familiei tale.
–          Mulțumesc, zise păianjenul.
 Buburuza cu elice și-a luat zborul, în spatele ei păianjenul cu proviziile iar drumul era lung au tot povestit despre întâmplările fiecăruia.  Buburuza cu elice și-a continuat fericită drumul către Familia ei, mândră de prietenia pe care o legase cu păianjenul și gândindu-se la faptul că în viață dacă faci bine, bine găsești…
La mulți ani tuturor de ziua FAMILIEI”

Realizat: Lilia Canțîr

9 mai – semnificația istorică

Europa şi importanţa acesteia pot fi definite doar prin câteva cuvinte, aparţinându-i cunoscutului Charles de Gaulle : “Este Europa, de la Atlantic la Urali, care va decide soarta lumii !“. Ideea europeană cunoaşte, în evoluţia ei, o permanentă metamorfoză. Ea se modifică în funcţie de experienţele şi evenimentele pe care locuitorii continentului le trăiesc.

Întâlnirea cu cei care ameninţau securitatea: cu arabii şi turcii, cu maghiarii şi tătarii sau cu“sălbaticii” din Lumea Nouă şi Africa a fost prilejul de a privi cu atenţie asupra valorilor noastre, aindentităţii noastre. Aşadar, relaţia dintre “noi“ si “ceilalţi”, a fost esenţială în devenirea ideii europene,o aşezare creştină şi un ideal politic.

Încă din antichitate, termenul Europa are origine asiriană şi apare pe ţărmul asiatic al Mediteranei. El se explică în relaţia “răsărit – apus“, “lumină – întuneric“. Pentru asirieni, Asia este “Răsăritul”, iar Europa este “Apusul“, “regiunea întunecată“. De la asirieni, cei doi termeni antinomici au trecut la fenicieni, apoi la greci. În lumea greaca, Europa apare în mitologie, aceasta este fiica unui rege fenician al Tyrului, de care se îndrăgosteşte “părintele zeilor“. Zeus o răpeşte şi o duce cu el în Grecia, care avea să ia numele frumoasei prințese.

 Ca noţiune geografică, Herodot supranumit şi “parintele istorei “ defineşte Europa ca fiind regiunea de la vest de Don, fără a-i preciza limitele vestice . Acesta este înţelesul universal al greco-romanilor din vechime.  Din punct de vedere al creştinătăţii, în primele secole medievale, Europa apare brusc, cu încărcătură identitară. Duce ce Islamul invadează Spania, ei ameninţă şi regatul franc, însă sunt învinşi. În urma acestei experienţe, cărturarii descoperă indentitatea creştinătăţii opusă arabilor şi turcilor. Europa fiind însăsi creştinătatea, “imperium Christianum“. Noţiunea devenind un ideal de civilizaţie şi solidaritate.

Cruciadele fiind o nouă experienţă din înfruntarea cu popoarele islamice. În opoziţie cu aceştia, europenii sunt creştinii. Dar ceva mai mult îi uneşte decât credinţa lor, un ideal de viaţă, o cultură . În schimb, tot cruciadele rup punţile dintre cele două jumătăţi ale creştinătăţii, catolicii sunt “creştinii“, iar ortodocşi devin “schismaticii“, devianţi de la credinţa creştină pură.

 Însă alte evenimente modifică perspectivele europeanului. Mai întâi luptele din interior dintre papi şi împăraţi, apoi invazia tătară şi pericolul comun, însă secolul al XV-lea, cu ofensiva musulmană asupra Europei, aduce o lărgire a noţiunii de creştinătate. În ea intră nu numai catolicii, dar şi cei care asigură securitatea în faţa turcilor, de aceea românii devin si ei “creştini“, iar principatele sunt numite “porţi ale creştinătăţii“ .

 Întâlnirea cu “sălbaticii“ din Lumea Nouă şi Africa a întărit conceptul medieval de creştinătate şi valorile lui. Reforma şi lungile războaie divid Occidentul, iar conflictele confesionale sângeroase din Germania şi Franţa fac zeci de victime si clatină vechile valori. Dar aceste valori comune şi nevoia de pace au învins diferenţele confesionale. Europa devine o comunitate de state, ce cultivă un set de valori comune şi un ideal politic, toate acestea fiind reprezentate prin motto-ul Uniunii Europene : “Unită în diversitate!”, care simbolizează faptul că, prin intermediul Uniunii Europene, populaţia europeană este unită în promovarea păcii şi prosperităţii, şi că diversitatea culturală, de tradiţii şi limbi a Europei constituie un element pozitiv pentru acest continent, idealul european fiind în sine, o realitate în devenire, care va continua să înflorească în ciuda obstacolelor sorţii !

Creat de Doina Spătaru

Ziua Internațională a Dansului

Astăzi, 29 aprilie este ziua Internațională a Dansului. Dansul este considerat o formă universală de expresie artistică, un mod de gândire prin care corpul exprimă toate sentimentele pe care le simte omul. De multe ori acest fel de exprimare este ca un semnal pentru a reacționa la niște probleme strigătoare la cer. Este o încercare de a sensibiliza  oamenii la unele fapte neplăcute, urâte pe care tot ei le creează.

 În ultimul timp, dansul a devenit pentru mulți un fel de a scăpa de stres, plictiseală sau un mod plăcut de a face mișcare în această carantină, care este din ce în ce mai greu de suportat. Dansul ne menține vii în mod excepțional pe timpul pandemiei cauzate de coronavirus și a stării de urgență care ne ține în case pentru siguranța noastră de a nu contacta cu oamenii infectați.

 Probabil, dansul nu este numai nevoia de descătușare, dar mai este și o formă de exprimare, comunicare produsă atât de oameni cât și de natură. De multe ori a-ți observat frunzele copacilor valsând, având ca partener vântul care face piruete și multe mișcări grațioase, dar care, de multe ori, ne scapă atenției noastre. Vedem florile deschizându-și petalele într-un ritm de dans cuprinse în brațele albinelor și legănându-se pe tulpina lor. Cine nu a admirat dansurile valurilor mării și oceanelor, executând salturi demne de cele mai frumoase mișcări de balet.

 Dansul este mișcare, energie, creează emoții, ne permite descătușarea lor, ne îndeamnă la iubire, ne face mai curajoși, încrezători și de ce nu la dorința de a zbura și a trăi în armonie. Limbajul dansului dispune de o putere extraordinară de a exprima sentimentele dintre cele mai variate: de la iubire și extaz la furie și gelozie, de la tristețe la veselie  și toate manifestate prin intermediul trupului, care vine din interiorul sufletul. Cineva spunea, că „ a învăța a dansa este ca și a învăța o nouă limbă de comunicare..” Limba dansului moldovenesc reprezintă „poemul neamului”, nu în zadar se zice că moldovenii când dansează „inimile lor vorbesc”. Fiecare mișcare arată talentul și spiritul nostru,  indiferent de perioadele istorice. El scoate în evidență atât caracterul, cât și temperamentul, forța și agerimea poporului. Întotdeauna a pus în valoare înțelepciunea și umorul, care dezvăluie sentimentele și aspirațiile moldovenilor. Dansurile moldovenești  împreună cu muzica, costumul național, arta populară  este tezaurul poporului nostru.

Paginile de socializare ne demonstrează cât de important și eficient este dansul de a scăpa de stres pe „timp de stat acasă”. Vă propunem să vă redescoperiți și să dansați cu noi în videoclipul de mai jos.

Realizat: Lilia Canțăr

Gândire creativă

Creativitatea  este capacitatea noastră de a produce idei, de a găsi soluții noi, originale, neobișnuite, pentru diversele probleme pe care le avem zi de zi. Pe lângă faptul că este super interesantă, creativitatea contribuie la dezvoltarea fiecăruia dintre noi, la cunoașterea de sine și a celor din jur. Ea te ajută să fii tu însuți, o persoană unică, deosebită.

Știați voi oare că…oricine poate fi creativ într-o măsură sau alta. Creativitatea se manifestă în orice domeniu al vieții noastre: în felul cum aranjăm masa, cum desenăm sau modelăm ceva, țesem covorașe sau prezentăm un spectacol, cum schimbăm decorul în casă, atunci când am oboist de precedentul, cum aranjăm casa de sărbătoare, cum ne îmbrăcăm, cum vorbim etc.

Creativi sunt nu doar cei care pictează bine sau sculptează, dansează sau scriu poezii, povești… Fiecare din noi: maturi, copii, inclusiv TU, se naște cu un anumit potențial creativ, care se poate manifesta în orice activitate pe care o faci. Dezvoltarea potențialului tău creativ, însă depinde în mare măsură și de cei din preajma ta. Este important ca tu să fii sprijinit, susținut, apreciat în tendințele tale de a fi creativ. Creativitatea este un fel de iscusință în viață, care nu poate fi învățată ci trebuie exersată zilnic. Pentru a-ți antrena creativitatea este nevoie de dorința ta de a fi mereu în căutare de soluții noi, a nu te mulțumi cu ce ai.

Îți prezentăm o expoziție de cărți sculptate, autorii căruia sunt utilizatorii noștri. Vă va surprinde plăcut lucrările executate de ei, de imaginația de care au dat dovadă.

Realizat: Lilia Canțîr

Sport pe timp de carantină

Ziua Internațională a Sportului pentru Dezvoltare și Pace a fost sărbătorită pentru prima data pe 6 aprilie 2014.  Statele și țările lumii promovează sportul ca pe un instrument de menținere a   sănătății, pentru dezvoltarea tineretului, prieteniei, a integrării sociale, consolidarea păcii și dezvoltarea durabilă. Deja, al 7-lea an consecutiv, comunitatea internațională oferă oportunități pentru a promova sportul și activitatea fizică în general, însă de data aceasta de acasă.

Nu este nici un secret că sportul este activitatea care ne ajută să ne menținem nu numai într-o formă bună din punct de vedere fizic, dar și psihic. Însă, din păcate, în această perioadă critică din lume numărul persoanelor care practică exerciții fizice regulat s-a micșorat.

Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, prin Dispoziția nr. 1 din 18 martie 2020, ne-a sugerat să stăm mai mult în casă, dar acest fapt nici pe de parte nu ne obligă să abandonăm sportul.  Dacă nu ești destul de motivat, îți vom spune ferm, că sportul ne deconectează de la problemele și situațiile care provoacă stres, anxietate, dar, de asemenea, și  de la treburile casnice la care nu le mai vezi capătul, ne îmbunătățește sistemul nervos etc. Totuși, cel mai important pentru majoritatea persoanelor care își doresc să arate superb este cheia unui metabolism activ pentru a avea o greutate corporală sănătoasă.  Mai mult, ca atât, sportul crește nivelul de energie și dispoziție bună. Multe persoane au găsit metode inedite de a scăpa de plictiseală și de a face mișcare în același timp. Noi, bibliotecarii, împreună cu utilizatorii vă recomandăm să vă alăturați nouă, pentru că este important  în timpul carantinei să facem mișcare.

Realizat: L. Canțîr