Scurtă istorie a Francofoniei

Termenul francofonie a apărut spre sfârşitul secolului al XIX-lea pentru a descrie ţările şi persoanele vorbitoare de limbă franceză. Dobândeşte semnificaţia cunoscută până astăzi, când, câteva decenii mai târziu, francofonii realizează existenţa unui spaţiu lingvistic propice schimburilor culturale. Oamenii de litere au fost la originea acestei mişcări. Un demers oarecum natural având în vedere semnificaţia limbii franceze pentru patrimoniul lingvistic universal.

Nucleul interguvernamental al Francofoniei a fost creat la 20 martie 1970, dată care este celebrată în fiecare an drept  Ziua Internaţională a Francofoniei. Organizaţia Internaţională a Francofoniei, reuneşte state şi guverne de pe cinci continente care au în comun afinitatea pentru limba franceză.

Ziua de 20 martie, este Ziua Internaţionalǎ a Francofoniei şi meritǎ sǎ ne amintim, cu aceastǎ ocazie, cît de mult ne-au influienţat, Franţa şi cultura francezǎ. A existat o lungǎ perioadă în istoria Europei cînd Franţa a fost „laboratorul” ei de idei. Limba franceză era limba diplomaţiei şi a claselor cultivate şi se impusese în secolul al XVII-lea ca singura limbǎ naturalǎ a circulaţiei ideilor în Europa, preluînd o misiune pe care o avusese timp de o mie de ani limba latină.

Parisul i-a făcut să viseze pe milioane de sudenţi, de artişti, de oameni cu gust, de călători şi de iubitori ai frumosului. Franţa a jucat un rol de „inspiratoare” a umanităţii, a inventat un stil de viaţă, a ştiut să atragă pe teritoriul ei şi mai ales la Paris energiile creatoare ale Europei dar şi ale lumii. După primul rǎzboi mondial unii scriitori americani veneau la Paris nu numai pentru a scăpa de un anume „provincialism” pe care îl resimţeau în ţara lor, dar şi pentru a-şi publica în Franţa pagini care le erau cenzurate la ei acasǎ.

Chiar şi după al doilea rǎzboi mondial, cînd Statele Unite au început să-şi exporte masiv modelul pe planetă, cultura franceză a rămas dominantă în numeroase regiuni ale lumii şi în special în Europa de răsărit. In ciuda faptului cǎ fusese ocupată de nazişti, Franţa a reuşit să-şi păstreze după război, în special datoritǎ Generalului De Gaulle, un anume statut de mare putere cu un profil special în sînul lumii Occidentale. Uniunea Sovieticǎ, blocul fostelor ţări comuniste, lumea arabă şi cea asiatică, precum şi America latină au avut, în consecinţă, o atitudine specială faţă de Franţa, nu au considerat-o nici total capitalistă şi nici total imperialistă. Aşa diminuată cum era ca putere militarǎ, pînǎ la căderea comunismului în estul Europei, Franţa şi-a păstrat o mare marjă de manevră în jocurile geopolitice internaţionale unde marii protagonişti deveniserǎ Statele Unite, Uniunea Sovietică şi China. Pe plan cultural, aceastǎ independenţă a Franţei s-a concretizat benefic întrucît, în ţǎrile est-europene de exemplu, autorii francezi erau traduşi masiv, filmul şi muzica franceză erau prezente în mod cotidian în viaţa oamenilor. Cǎrţile despre Franţa (despre Napoleon, despre impresionişti, despre boema artisticǎ parizianǎ, etc.) erau numeroase, treceau mai uşor la cenzurǎ iar marele public le devora cu o imensǎ plăcere.

In anii 70 şi chiar 80, Franţa se infiltra cu ideile ei, cu parfumul ei, cu imaginile şi sonorităţile ei, cu stilul ei de viaţǎ în sufletele tuturor celor cărora le plăcea să citească sau să cumpere albume de artă. Cînd mă întorc la casa părinteascǎ de la Rădăuţi şi mă uit în biblioteca pe care mi-am creat-o pe vremea cînd eram elev de şcoală generală şi de liceu, rǎmîn uluit: un titlu din trei este o carte tradusă din francezǎ. Un elev de liceu la ora aceea putea să-şi cumpere toată literatura clasică franceză, precum şi pe toţi reprezentanţii secolului al XX-lea, de la Gide la Camus şi de la Cocteau la Louis-Ferdinand Céline. Uneori scriitorii români autohtoni erau infinit mai supuşi cenzurii decît scrierile care veneau din Franţa. Este adevărat însă şi faptul că mulţi dintre aceşti autori francezi aveau concepţii de stînga, ceea ce îi ajuta într-un fel să se facǎ traduşi în ţările Europei de est; în acelaşi timp însǎ erau nişte oameni de stînga talentaţi, curajoşi şi care gîndeau şi propuneau dezbateri intersante. Cine îi citea pe Sartre şi pe Simone de Beauvoir în anii 70 simţea totuşi cǎ trage în piept acel oxigen intelectual care lipsea în spaţiul cultural autohton. Marele paradox este că înainte de căderea cortinei de fier cultura franceză era mai prezentă în Europa de răsărit şi în România decît după căderea comunismului. Tăvălugul sub-culturii americane a venit peste lume cu atîta forţă, industria divertismentului propusă de marea uzină planetară de vise de la Hollywood a devenit un drog atît de puternic, încît cultura francezǎ, iată, pierde teren. Intreaga cultură însă pierde teren în faţa acestui model comportamental bazat pe „valori” împrumutate de la televizor, de la spoturile publicitare şi de la sloganele societǎţii de consum… Nu numai cultura franceză este în reflux faţă de o anumită generalizare a unui mod de viaţǎ aculturalǎ promovat pe fond de mondializare ultra-liberalǎ, ci şi cultura anglo-saxonă însăşi. Fără îndoialǎ, francofonia şi cultura franceză sunt într-o logică de “rezistenţă” faţă de noul cult al imaginii şi faţă de “produsele” de divertisment “durabil”. Pentru cine vrea însă să iasă din hipnoza modelor şi a publicităţii, pentru cine vrea să se opună acestei mari spălări pe creier care este globalizarea consumeristă, pentru cine vrea să se întoarcǎ la reflecţie, întîlnirea cu Franţa este inevitabilă. Cultura franceză face parte din soclul cultural al umanităţii.

Natalia Sofroni, şef sector, filiala ,,Ştefan cel Mare”

Cărți despre cărți

Ce poate fi mai frumos decât să intri în lumea fantastică a unei cărți. Ea, cea care are puterea de a te purta prin cele mai frumoase locuri de pe pământ, îți mai oferă și posibilitatea să te întâlnești cu cele mai celebre personalități ale lumii, dar și cu cei mai remarcabili eroi de la care ai ce învăța.
O poveste care prinde viață în povestea altei cărți. Dacă acest lucru te încântă, atunci îți propun o listă de 12 cărți pe care trebuie neapărat să le citești. Vei avea, deci, posibilitatea de a cunoaște oameni cu care vei călători în fiecare colțișor din lume și vei experimenta în diverse domenii, având cele mai frumoase emoții. Unul dintre cele mai frumoase lucruri de care vei beneficia din lectura cărților este aceea că, indiferent de cartea pe care o alegi să o citești, la finalul acesteia te vei simți întotdeauna mai fericit, mai bogat.
Comorile se găsesc acolo unde le cauți. Poate cel mai incitant lucru pentru un iubitor de lectură este să găsească cartea preferată care ți-ar oferi călătoriile de vis. Aceste cărți vă oferă comori despre alte cărți. Nu ezitați să le citiți !

  1. Rabih. Femeia de hârtie / Rabih Alameddine ; trad. din lb. engl. și note de Mihaela Negrilă. – Iași : Polirom, 2015. – 280 p. – ISBN: 978-973-46-5018-7.
  2. Boxall, Peter. 1001 de cărti de citit într-o viata / Peter Boxall; trad. Ion Carmen, Gabriela Tănase . – Bucureşti : Enciclopedia RAO, 2008. – 960 p. – ISBN: 978-973-717-174-0.
  3. Ende, Michael. Povestea fără sfârșit / Michael Ende; trad. Davidescu, Yvette. – Iaşi: Polirom, 2005. – 413 p. – ISBN: 973-681-884-5.
  4. Funke, Cornelia. Inima de cernea V.1 / Cornelia Funke; trad. Viorica Nișcov București: Arthur, 2014. – 495 p. – .ISBN: 978-606-8044-83-5.
  5. Funke, Cornelia. Sânge de cerneală Vol. 2 / Cornelia Funke; trad. Viorica Nișcov. – București: Arthur, 2014. – 640 p. – ISBN: 978-606-8044-92-7.
  6. Funke, Cornelia. Povești despre devoratori de cărți, stafii din pod și alte personaje / Cornelia Funke ; trad. Iuliana Vătui. – Bucureşti : RAO, 2009. – 188 p. – ISBN: 978-973-54-0021-7.
  7. Italo, Calvino. Dacă într-o noapte de iarnă un călător / Calvino Italo; trad. din lb. ital.; Giurescu Stănescu, postf.: Anca Bogdan-Alexandru . – Iaşi: Polirom, 2006. – 312 p. – ISBN: (10) 973-46-0472-4; (13) 978-973-46-0472-2.
  8. Manguel, Alberto. Biblioteca nopţii / Alberto Manguel; trad. din lb. engl. Anca Stoiculescu. – Bucureşti: Nemira, 2011. – 318 p. – ISBN: 978-606-579-121-3.
  9. Manguel, Alberto. Istoria lecturii / Alberto Manguel; trad. din lb. engl. Alexandru Vlad. – Bucureşti : Nemira, 2011. – 412 p.
  10. Umberto Eco. Numele trandafirului / Eco Umberto; trad. Florin Chiriţescu – Bucureşti: Adevărul Holding, 2010. – 590 p. – ISBN: 978-606-539-250-2.
  11. Zafon, Carlos Ruiz. Umbra vîntului / Carlos Ruiz Zafon; trad. din lb. span. şi note de Dragoş Cojocaru. – Iaşi: Polirom, 2005. – 483 p. – ISBN: 973-46-0024-9.
  12. Zusak, Markus. Hoțul de cărți / Markus Zusak; trad. din engl. de Adelina Vasiliu ; il. de Trudy White. – Bucureşti: RAO, 2011. – 571 p. – ISBN: 978-606-609-086-5.

Realizat: L. Canțîr, șef serviciu

Martie zâmbitorul ne aduce Mărţişorul!

Bine ai venit, luna Martie! Februarie își închide încet ușile, și o altă ușă se deschide, ușa primăverii.

   Luna martie, denumită popular “Mărțișor”, este prima lună a primăverii, luna în care vremea se încălzește treptat și natura începe să prindă culoare.

   ,,Mărțișor’’ mai este şi numele unei străzi din Bucureşti pe care se află casa în care a locuit, scris şi în grădina căreia este înmormântat marele poet Tudor Arghezi.

   Ziua de 1 Martie aduce cu ea un frumos obicei de primăvară, numit mărțișor.   Mărţişorul este confecţionat din două fire de mătase răsucite, unul alb şi unul roşu, de care se prinde un obiect artizanal, pentru a fi dăruit în prima zi de primăvară, acesta purtându-se agăţat în piept una sau mai multe zile. Se spune că mărţişoarele sunt purtătoare de noroc şi de fericire, de aceea la acest fir, legat sub forma unei fundiţe, se adaugă şi alte simboluri ale norocului, cum ar fi trifoi cu patru foi, potcoavă sau inimă.

   Potrivit cercetărilor arheologice efectuate pe teritoriul ţării noastre, au fost descoperite amulete asemănătoare mărţişorului, datând de circa 8.000 de ani. Acestea erau reprezentate de pietricele perforate, în culorile alb şi roşu, purtate la gât sub formă de coliere. Se pare că cele două culori ar fi fost alese deoarece roşul simbolizează sângele, cu referire la ritualurile de sacrificiu practicate la începutul primăverii, iar albul simboliza puritatea zăpezii, a gheţii şi a norilor. Puse laolaltă, cele două exprimau dorinţa despărţirii de iarnă şi de întâmpinare a primăverii, ca simbol al revenirii la viaţă.

   O altă interpretare în alegerea celor două culori ar fi că roşul simbolizează soarele, reprezentând viaţa, deci femeia, iar culoarea albă, care reflectă limpezimea apelor, este specifică înţelepciunii bărbatului. Prin urmare, firul mărţişorului ar reprezenta împletirea armonioasă a celor două.

   Mărțișoarele se poartă o perioadă de timp bine determinată, după care se agață în copacii care urmează să înflorească. Procesul scoaterii mărțișoarelor a fost legat de practicile de previziune a vremii. În sud, spre exemplu, oamenii cred că ar trebui să-ți dai jos mărțișorul doar atunci când vei observa un stol de berze. În alte regiuni, acest lucru se întâmplă la vederea unei lebede, existând credința că vei fi tot anul la fel de grațios precum respectiva pasăre. Fetele nemăritate își pun mărțișorul sub o piatră mare și încearcă să ghicească care le va fi ursitul. Scoaterea mărțișorului, conform ritualurilor, are un scop bine întemeiat: să marcheze astfel tranziția dintre sfârșitul iernii și noul anotimp care începe.

   Mărțișorul este unul din obiceiurile cele mai frumoase ale noastre și trebuie păstrat, deoarece ne ajută să ne afirmăm identitatea în lume. Este un simbol universal al speranței și al unei noi vieți.

   Luna martie marchează atât sărbătoarea mărțișorului, cât și una dintre cele mai cunoscute legende ale tradiției românești, si anume: “Zilele babei Dochia” sau “Babele”.

   Conform tradiției, zilele cuprinse între 1 și 9 martie sunt zilele Babei Dochia. În aceste zile vremea este extrem de schimbătoare, datorită caracterului capricios al Babei Dochia. Există obiceiul conform căruia trebuie să ne alegem o zi din cele nouă pentru a ne reprezenta. Se spune, astfel, că așa cum va fi vremea în acea zi, așa ne va fi și nouă norocul în anul respectiv.

   Iată câteva din superstițiile lunii martie legate de vreme:

-Dacă în luna martie bat vânturi, atunci luna mai va fi frumoasă;

-Dacă în luna martie tună și fulgeră, atunci anul va fi unul mănos;

-Dacă în martie plouă mult, atunci toamna va fi una ploioasă;

-Dacă cântă cucul în luna martie, atunci anul va fi unul bogat și rodnic.

   Cu mantia plină de lumină, primăvara împarte din pocalul ei tinereţe, voioşie şi culoare. Să ne bucurăm toţi de acest minunat mărțișor primit în dar de la blânda primăvară.

Realizat: Irina Haraz, bibliotecar

Ziua mondială a scriitorilor

„Un scriitor nu îşi ia niciodată vacanţă.

Viaţa înseamnă pentru el fie să scrie, fie să gândească la ce va scrie.”

(Eugene Ionesco)

Scriitori, poeți, prozatori, romancieri, nuveliști, publiciști, eseiști, critici literari din toată lumea celebrează astăzi ziua de creație. Această sărbătoare, mai degrabă universală decât profesională, reprezintă un bun prilej pentru evocarea rolului pe care îl are scrisul în viața omului. Dacă „la început a fost Cuvântul”, atunci Scrisul este nu doar mărturia celor spuse, dar și a celor făcute, descoperite și trăite

Stabilită în 1986, la cel de-al 48-lea Congres Internațional PEN Club, Ziua Mondială a Scriitorilor ne reamintește, în fiecare an, de importanța literaturii în dezvoltarea culturii mondiale, de cei care ne creează noi lumi și ne deschid noi orizonturi. De la romancieri, nuveliști, poeți și eseiști, până la istorici și jurnaliști, cu toții merită aprecierea și gratitudinea noastră.

Doar prin scris putem înţelege problemele existenţiale, putem păstra și transmite informații generațiilor viitoare, fără a depinde de resursele epuizabile ale tehnologiilor moderne. Anume prin literatură ne redescoperim pe noi înșine, dar şi pe cei din jurul nostru, în toate formele posibile.

De Ziua Mondială a Scriitorilor aducem omagiu celor care prin condeiul și talentul lor au dat lumii literatură de mare valoare, contribuind esențial la dezvoltarea culturii și a spiritualității, la îmbogățirea lexicului și a exprimării în limba maternă.

În prezent, PEN Club International are filiale în peste 130 de tari si reprezintă cea mai mare organizație literara, care accentuează rolul literaturii în dezvoltarea culturii mondiale și lupta pentru libertatea de expresie. Cel mai mare și important centru PEN Club se afla in SUA.
PEN Clubul Roman a fost înființat în anul 1923, printre inițiatori aflându-se Liviu Rebreanu. Evenimentele care au urmat, dar si instaurarea regimului comunist i-au întrerupt activitatea pana in anul 1964, când a existat din nou, la nivel formal. Renașterea clubului s-a realizat in 1990, când Ana Blandiana a devenit conducătorul clubului din Romania si a încercat sa refacă legătura cu marii scriitori aflați în exil.

https://radiochisinau.md/astazi-este-ziua-mondiala-a-scriitorilor–104884.html

Mai jos voi reda textul unei poezii : Rugăciuea unei flori de Alexandru Vona  3 martie 1922București – d. 12 noiembrie 2004,

Dă, Doamne,

O vară nesfârșită,

C-o ploaie aurită,

Cu câmpul veșnic verde,

Cu un vânt să ne dezmierde

A noastre chipuri mici.

(Versuri, București, 1936)

Articol realizat de Doina Spătaru

Șef-sector

Mărțișorul – simbolul primăverii

De 1 martie, este marcată sărbătoarea Mărţişorului, cel mai cunoscut simbol al primăverii. Tradiţie veche de mii de ani, obiceiul mărţişorului este legat de reînnoirea naturii cu ocazia venirii primăverii, devenind astfel simbolul renaşterii universului şi al redefinirii fiinţei umane.Totodată mărţişorul este şi un simbol al iubirii.

În continuare vă recomandăm câteva titluri de cărți în veți găsi legende și informații despre Mărțișor. Lectură plăcută!

  1. Legende strămoșești. – Chișinău. : s.a. – P. 29

Această carte cuprinde legende despre facerea lumii, fenomene ale naturii, aștrii cerești și despre om. De asemenea putem găsi legende despre animale, legende despre păsări și legende despre plante.

https://librarius.md/ro/book/legende-stramosesti–200255

2. Granaci, Lidia. Sărbători, oboceiuri, tradiții / Lidia Granaci. – Chișinău.: Epigraf, 2006. – P. 44 – 46.

Această carte ajută elevilor și copiilor, profesorilor și bibliotecarilor să-și aprofundeze cunoștințele legate de sărbătorile laice și cele religioase, care servesc drept sursă de bază în organizarea activităților. Folclorul și tradițiile populare sunt vitale pentru definirea și existența oricărei națiuni.

https://epigraf.ro/product/sarbatori-obiceiuri-traditii/

3. Cristea, Julia Maria. Sărbători, tradiții, ritualuri, mituri… / Julia Maria, Cristea. – București : Oscar Print, 2007. – P. 73-78.

Această carte despre sărbători, tradiții, ritualuri, mituri este un imens material etnografic și folcloric privind anumite credințe, convingeri, concepții pe care le respectăm. Fiecare popor are datinile și tradițiile sale specifice, datini care în ansamblu sunt asemănătoare, deoarece sunt generate de aceeași motivație, datini, care sunt păstrate cu religiozitate, deoarece îl reprezintă, îl identifică, îi dă acel sentiment de continuitate neîntreruptă pe pământul țării sale, în legea moșilor și strămoșilor.

https://www.librariaeminescu.ro/ro/isbn/973-668-168-4/Julia-Maria-Cristea__Sarbatori-traditii-ritualuri-mituri.html

4. Sadoveanu, Mihail. Trei povești minunate / Mihail Sadoveanu. – Chișinău.: Iulia, 1997. – P. 3-17.

Era o babă veche, care nu se închina seara şi dimineaţa. Trăia acolo singurică, unde se târăsc jnepenii de piatră şi unde înfloresc mărunţii trandafiri ai stâncilor. În nopţi de vară pluteau către ea duhurile prăpăstiilor. Pe negre vijelii, când scăpărau fulgere rupte, suaiu pe ţancuri zvârcolindu-se făpturi de pe ţărâmurile dedesubt, din împărăţia necuratului Tartor. Cu toate avea legătură baba Dochia, care orice babă depărtată de lume şi uitată de Dumnezeu.

https://bibliotecanicolaetitulescu.wordpress.com/2013/08/07/revista-bibliografica-bucuria-lecturii-in-vacanta/

5. Ghinoiu, Ion. Sărbători și obiceiuri românești / Ion Ginoiu. – București : Elion, 2003. – P. 233 – 234.

Mărțișorul, începea a fi purtat nu de 1 martie, ci la apariția pe cer a Lunii Noi în timpul lunii martie. Mărțișor se numește și cadou făcut de 1 martie. După tradiție, mărțișorul se purta la mână și nu era un atribut sau un privilegiu exclusiv al fetelor și nevestelor. Acesta a fost un obiect ritual, care a devenit spre vremurile noastre obiect de podoabă purtat la gât sau în piept, fără să mai păstreze semnificația inițială.

https://www.printrecarti.ro/75783-ion-ghinoiu-sarbatori-si-obiceiuri-romanesti.html

6. Sărbători și obiceiuri. Vol. 1. – București :Editurab Enciclopedică, 2001. – 266-268.

În această carte aflăm denumirea Mărțișorului din părțile Olteniei. Cum erau confecționate mărțișoarele, din ce obiecte sau diferite tipuri de ață. Cine purta aceste mărțișoare și chiar unde se purta pe atunci. Mărțișorul se poartă toată luna martie, și are diferite semnificații unde se atârnă la sfârșitul lunii. Le aruncau pe mărăcinii înfloriți ca să lepede urâciunile și smoala care erau prinse de corpul lor în timpul iernii.

https://www.anticariatdalles.ro/sarbatori-si-obiceiuri-oltenia

Realizat de Doina Spătaru, șef-sector.

Obiceiuri, tradiţii şi superstiţii de Dragobete

Până nu demult, sărbătoarea de dragobete dădea viaţă satelor cu toată bogăţia ei de obiceiuri şi de semnficaţii. În această zi, fetele şi flăcăii ieşeau în împrejurimile localităţilor pentru a se veseli.

Dragobetele, Vrăjitorul Iubirii, este patronul dragostei şi al bunei dispoziţii. Legenda povesteşte despre Dragobete ca fiind un personaj mitologic preluat de la vechii daci, similar lui Eros al vechilor greci, şi lui Cupidon, al romanilor.

La începutul fiecărei primăveri, Dragobetele oficia din cer nunta tuturor animalelor. Se mai spunea că este responsabil şi de iubirile oamenilor din anul ce urma.

Dragobetele era închipuit ca un flăcău voinic, puternic, frumos, putând fi întâlnit prin păduri. După o credinţă răspândită în special în vestul Munteniei şi în Oltenia, Dragobetele este un duh al pădurii, care, la început de primăvară, într-o anume zi, i-a chip de flăcău neasemuit de frumos.

Sărbătoarea îşi are, deci, originile în ciclul naturii, anunţând momentul în care întreaga natură renaşte, păsările se împerechează şi îşi caută cuiburi. Această revenire în forţă a sevei creatoare a naturii se regăsea, conform tradiţiilor, şi în activităţile oamenilor, şi mai ales, ale tinerilor: odată cu natura, reînvia şi iubirea, iar Dragobetele era ziua în care întreaga comunitate sărbătorea şi se pregătea pentru venirea primăverii. Aşa se justifică şi celelalte denumiri date sărbătorii precum Cap de primăvară, Logodnicul Păsărilor, sau Ziua Îndrăgostiţilor.

Dragobetele era şi prima zi dintr-o scurtă perioadă (24 februarie – 9 martie) de dominaţie a femeii, reminiscenţă din cultura argaică, restul anului – începând cu 10 martie până la Dragobetele următor – stând sub semnul patriarhului.

Dragobetele, corespondentul românesc tradiţional al lui Cupidon sau Eros, este considerat, în credinţa populară, fiul babei Dochia şi e închipuit ca un flăcău voinic, chipeş şi tare iubăreţ, ce sălăşluieşte prin păduri. Iniţial, Dragobetele era o divinitate din panteonul balcanic, un zeu al fertilităţii, fecundităţii, senzualităţii şi al dragostei. Sărbătoarea datează dinaintea apariţiei creştinismului şi are la origine credinţe şi ritualuri păgâne, atât traco-getice, cât şi orientale. În mitologia dacilor, Dragobete era zeul care oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor. Cu timpul, tradiţia a prins şi la oameni, Dragobete ajungând să fie considerat zânul dragostei, zeitate ce ocroteşte iubirea şi poartă noroc îndrăgostiţilor. Dragobetele este şi un zeu al bunei dispoziţii: de ziua lui, petrecerile se ţin lanţ, prilejuind înfiriparea unor noi iubiri, logodne şi căsnicii.

Odinioară, prin sate se putea auzi strigându-se: Dragobetele sărută fetele,  iar în popor încă se mai spune că cine participă la Dragobete va fi fericit de boli tot anul.

Crezând că Dragobete îi va ajuta să aibă un an îmbelşugat, gospodarii respectau această sărbătoare la fel ca şi pe cele religioase: nu munceau, doar îşi făceau curăţenie prin case. Iată cum se sărbătorea Dragobetele: în dimineaţa zilei, tinerii, îmbrăcaţi în cele mai bune haine, se întâlneau în centrul satului sau în faţa bisericii. Dacă timpul era favorabil, mergeau, cântând, în pădure sau prin luncile din apropiere. Acolo băieţii adunau lemne pentru foc, iar fetele culegeau flori de primăvară şi plante miraculoase, pe care le foloseau apoi la descântece de dragoste. Dacă vremea era urâtă, se strângeau în casa unuia dintre ei, unde stăteau la poveşti şi se distrau cu tot felul de jocuri.

În unele părţi, fetele mari obişnuiau să strângă apa din zăpadă netopită sau de pe florile de fragi. Această apă, despre care se spune că e născută din surâsul zânelor, păstrată cu grijă, avea proprietăţi magice, făcând fetele mai frumoase şi mai drăgostoase. Când Dragobetele se sărbătorea în martie, dacă nu era zăpadă şi fragi, fetele adunau apă de ploaie sau de izvor.

În ziua de Dragobete atât flăcăii, cât si tinerele nu au voie să plângă. Conform tradiţiei, persoanele care plâng în această zi vor avea parte de necazuri şi supărări în lunile care vor urma.

In unele regiuni din ţară, ajunul de Dragobete este tratat la fel ca şi noaptea de Bobotează. Tinerele care doresc sa-şi afle ursitul işi pun sub pernă busuioc sfintit, sperând că Dragobetele le va ajuta să-şi găsească ursitul.

Dacă vremea era mohorâtă în această zi, dacă era foarte frig, ploua sau ningea, tinerii se strângeau într-o casă, să petreacă, să lege prietenii, să se ţină de jocuri şi ghiduşii. În anumite zone fetele tinere obişnuiau să arunce acuzaţii pentru farmecele de urâciune făcute împotriva rivalelor în iubire. De asemenea, tinerii flăcăi îşi crestau uşor braţul în forma unei cruci şi îşi atingeau tăieturile rostind jurământul de a rămâne pe viaţa fraţi de sânge.                              

Cu ocazia acestei zile, bătrânii satului acordau o îngrijire specială animalelor din ogradă, dar şi păsărilor. Bătrânii credeau că în această zi păsările îşi aleg perechea pe viaţă şi se urnesc în construirea cuiburilor. La sfârşit de iarnă şi început de primăvară, Dragobete oficia nunţirea păsărilor în cer. Sacrificarea animalelor este interzisă în această zi.

Cu părere de rău, multe din tradiţiile menţionate mai sus, cu timpul, s-au uitat, însă Dragobetele continuă a fi sărbătorit de mullţi români, în special în localităţile rurale, unde s-au păstrat aceste obiceiuri. Aici, oamenii încă petrec Dragobetele, aşa cum o făceau strămoşii noştri pe vremuri.

Natalia Sofroni, şef sector

Meseria de grădinar: responsabilități și aptitudini necesare

Orientarea profesională pentru participanții la  lecțiile din cadrul Proiectului „100 de profesii explicate pe înțelesul copiilor”  a devenit din ce în ce mai atractivă.  Prin intermediul unor povești și discuții tematice, ei au fost informați detaliat despre meseria de Grădinar.

Meseria de grădinar vine, bineînțeles, cu responsabilități și aptitudini necesare de îngrijire a spațiilor verzi și de a le menține curate și frumoase. La prima vedere, această profesie este ideală pentru persoanele care iubesc natura, plantele și florile, dar acest lucru nu este suficient pentru a deveni Grădinar cu acte în regulă.

Copiii au ascultat povestea „Bondocel își alege o meserie” și pentru că eroul era deseori întrebat ce vrea să devină când va crește mare, el mereu este în dilemă. Într-o dimineață se hotărăște să se facă Grădinar, pentru că îi plăcea foarte mult natura cu minunatele ei frumuseți. După părerea lui totul crește de la sine „ floarea crește, pomul urcă… ai și-un petec de prisacă, și din zori și până seară vin albinele la clacă, ba cu miere ba cu ceară…  și Grădinarul bea cafea și soarbe fum, stă tolănit în iarbă și se mângâie pe barbă…”, cam așa visa Bondocel, cerându-se ucenic, dar se înșela amarnic. A fi Grădinar, totuși, trebuie să cunoști foarte multe lucruri, pentru că există numeroase  responsabilități, dar și abilități necesare pentru a face o treabă bună.

Copiii au aflat ce trebuie să știi și cum trebuie să fii pentru a deveni Grădinar. E nevoie să ai dragoste față de tot ce ne înconjoară șipasiune pentru grădinărit, trebuie să fii responsabil pentru fiecare plantă din spațiul pe care trebuie să îl îngrijești. Trebuie să știi cum să îngrijești atât plantele cât și arbuștii sau pomii. De asemenea, trebuie să îți iei toate măsurile de siguranță pentru a evita orice greșeală care poate distruge complet aspectul unei grădini. Și desigur, copiii au înțeles că, cerința minimă pentru a deveni grădinar este să crești mare și să obții o diplomă de bacalaureat. Totuși, pentru cei care îi  interesează să facă o carieră din această meserie și să devii grădinar calificat, trebuie să urmeze alte studii pentru a obține o diplomă în horticultură, peisagistică sau alte domenii asociate cu grădinăritul.

 O modalitate prin care poți obține experiență este de a lucra cu un grădinar profesionist sau, cât ești mic, ai putea să-l ajuți pe bunicul. Dacă îți dorești cu adevărat să ai succes în acest domeniu, nu ar trebui să îți lipsească următoarele abilități: rezistență fizică pentru că vei lucra în aer liber, să fii foarte atent cu plantele, să ai multă răbdare, să le cunoști, să comunici cu ele ca să poți îngriji  corect. Cu alte cuvinte, un bun grădinar trebuie să aibă abilități fizice și multe cunoștințe în domeniu.

Copiii au înțeles perfect ce trebuie să știi pentru a deveni un bun grădinar la fel ca și eroul din poveste – Bondocel și, probabil, fiecare dintre ei își doresc să îngrijească o grădină.

Realizat: L. Canțîr

Iubirea – ingredientul perfect pentru fiecare

De-a lungul timpului mulți oameni au încercat să găsească o definiție exactă pentru dragoste. Deși este greu de explicat prin cuvinte, adevărul este că  Dragostea  este sentimentul pe care, cu toții, ne dorim să-l simțim, este cel mai frumos lucru pe care îl împarți cu cineva. Atunci când sufletul tău se împletește strâns cu al celuilalt poți spune că ești fericit. Dragostea adevărată înseamnă prietenie, ajutor reciproc, grijă și atenție. Numai atunci vom spune că este cel mai minunat sentiment din lume.

Așa că ți-am pregătit un top de 30 al celor mai celebre cărți de dragoste pe care le poți găsi în rețeaua Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”. Vă invit într-o călătorie prin labirinturile celor mai frumoase povești de dragoste. Vă doresc lectură plăcută și inspirație nemărginită.

  1. Ahern, Cecelia. P. S. Te iubesc / Cecelia Ahern; trad. din lb. eng. Marilena Iovu,. – Bucureşti : Allfa, 2010 . – 456 p. – ISBN: 978-973-724-281-5
  2. Armentrout, Jennifer L. Să nu spui niciodată pentru totdeauna / Jennifer L. Armentrout ; trad. din lb. engl. : Iulia Dromereschi . – București : Epica, 2018 . – 476 p. – ISBN: 978-606-8754-46-8
  3. Badescu, Cezar Paul. Luminiţa, mon amour / Cezar Paul Badescu . – Iaşi : Polirom, 2006 . – 229 p. – ISBN: 973-46-0386-8; 978-973-46-0386-2
  4. Binder, Irina. Fluturi. Vol. 1 / Irina Binder . – Bucureşti : Ed. For You, 2012 . – 275 p. – ISBN: 978-606-639-023-1
  5. Binder, Irina. Fluturi. Vol. 2 / Irina Binder . – Bucureşti : Ed. For You, 2012 . – 318 p. – ISBN: 978-606-639-024-8.
  6. Binder, Irina. Fluturi. Vol. 3 / Irina Binder . – Bucureşti : Ed. For You, 2016 . – 300 p. – ISBN: 978-606-639-098-9.
  7. Coelho, Paulo. Adulter / Paulo Coelho ; trad. din portug. de Micaelea Ghiţescu . – Bucureşti : Humanitas Fiction, 2014 . – 254 p. – ISBN: 978-973-689-759-7
  8. Day, Sylvia. Atracţia : roman / Sylvia Day ; trad. din lb. engl. Florenţa Simion . – Bucureşti : Litera, 2013 . – 446 p. – ISBN: 978-606-8494-94-4
  9. Day, Sylvia. Descătușarea / Sylvia Day ; trad. din lb. engl. : Alina Rogojan . – București : Litera, 2016 . – 510 p. – ISBN: 978-606-33-0822-2
  10. Day, Sylvia. Revelaţia : roman / Sylvia Day ; trad. din lb. engl. Florenţa Simion . – Bucureşti : Litera, 2013 . – 415 p. – ISBN: 978-606-686-148-9
  11. Eliade, Mircea. Maitreyi / Mircea Eliade; Răzvan Luscov . – Bucureşti : Cartex 2000, 2003 . – 193 p. – ISBN: 973-8202-47-7
  12. Flaubert, Gustave. Doamna Bovary : roman / Gustave Flaubert ; trad.de Aurelia Ulici . – Bucureşti : Adevărul Holding, 2009 . – 318 p. – ISBN: 978-973-1999-39-5
  13. Garcia Marquez, Gabriel. Dragostea în vremea holerei / Gabriel Garcia Marquez ; trad. din lb. span. Sarmiza Leahu . – Bucureşti : RAO International Publishing Company, 2005 . – 480 p. – ISBN: 973-576-803-8
  14. Green, John. Sub aceeaşi stea / John Green ; trad. Shauki Al-Gareeb . – Bucureşti : Ed. Trei, 2013 . – 306 p. – ISBN: 978-973-707-743-1
  15. McGuire, Jamie. Fericirea mea eşti tu / Jamie McGuire ; trad. din lb. engl. de Shauki Al-Gareeb . – Bucureşti : Trei, 2013 . – 462 p. – ISBN: 978-973-707-830-8
  16. McGuire, Jamie; Mummert, Teresa. Șoapte de iubire / Jamie McGuire, Teresa Mummert ; trad. din engl. de Emanuela Ignățoiu-Sora . – București : Trei, 2017 . – 334 p. – ISBN: 978-606-40-0179-5
  17. Moyes, Jojo. După ce te-am pierdut / Jojo Moyes ; trad. din lb. engl. Gabriel Tudor, Graal Soft . – Bucureşti : Litera, 2016 . – 396 p. – ISBN: 978-606-33-1229-8
  18. Moyes, Jojo. Eu, și totuși alta / Jojo Moyes ; trad. din lb. engl. Manuela Bulat . – Bucureşti : Litera, 2018 . – 446 p. – ISBN: 978-606-33-2828-2
  19. Moyes, Jojo. Fata pe care am lăsat-o în urmă / Jojo Moyes ; trad. Daniela Truția . – Bucureşti : Litera, 2016 . – 461 p. – ISBN: 978-606-33-1069-0
  20. Moyes, Jojo. Înainte să te cunosc / Jojo Moyes ; trad. din lb. engl. Gabriel Tudor, Graal Soft . – Bucureşti : Litera, 2016 . – 398 p. – ISBN: 978-606-33-0767-6
  21. Moyes, Jojo. Ultima scrisoare de dragoste / Jojo Moyes ; trad. Daniela Truţia . – Bucureşti : Litera Internaţional, 2012 . – 510 p. – ISBN: 978-606-600-862-4
  22. Moyes, Jojo. Ultima scrisoare de dragoste / Jojo Moyes ; trad. Daniela Truţia . – Bucureşti : Litera Internaţional, 2016 . – 448 p. – ISBN: 978-606-33-0455-2
  23. Sparks, Nicholas. Dragoste la prima vedere / Nicholas Sparks ; trad. din lb. engl. Iordana Ferenţ, Ştefan Ferenţ . – Bucureşti : Editura RAO, 2011 . – 345 p. – ISBN: 978-606-8255-31-6
  24. Sparks, Nicholas. Jurnalul unei iubiri / Nicholas Sparks ; trad. Mădălina Gavrilă . – Bucureşti : Editura RAO, 2012 . – 186 p. – ISBN: 978-606-609-262-3
  25. Ștefănescu, Cecilia. Legături bolnăvicioase : roman / Cecilia Ștefănescu . – Iaşi : Polirom, 2011 . – 145 p. – ISBN: 978-973-46-2236-89
  26. Todd, Anna. Înainte de noi / Anna Todd ; trad. din engl. : Oana Dușmănescu . – București : Trei, 2017 . – 331 p. – ISBN: 978-606-40-0085-9
  27. Todd, Anna. Cele mai strălucitoare stele / Anna Todd ; trad. din engl. de Oana Dușmănescu . – București : Trei, 2018 . – 287 p. – ISBN: 978-606-40-0550-2
  28. Todd, Anna. După ce ne-am îndrăgostit / Anna Todd ; trad. din engl. : Oana Dușmănescu . – București : Trei, 2016 . – 826 p. – ISBN: 978-606-719-629-0
  29. Tolstoi, Lev. Anna Karenina / Lev Tolstoi ; trad. : M. Sevastos, Ștefania Velisar Teodoreanu, R. Donici . – Bucureşti : Adevărul Holding, 2008 . – ISBN: 978-973-1848-84-6
  30. Ungureanu, Vadim. Lua-te-ar dracu” Cristina! : roman / Vadim Ungureanu . – Chișinău : Notograf Prim, 2019 . – 244 p. – ISBN: 978-9975-84-092-7

Realizat: L. Canțir

Vestiarul anotimpurilor

Scriitorul Ion Anton, cel care a luat premii importante pentru cartea „Vesel îndrumar pentru vestiar”  a venit , astăzi, online, la o întâlnire de suflet, organizată de biblioteca „Ștefan cel Mare”cu cei mai frumoși copii.

 În cadrul activității copiii au avut  posibilitatea să dialogheze cu scriitorul și ziaristul Ion Anton și să adreseze întrebări pe marginea cărții „Vesel îndrumar pentru vestiar”. O carte ce oferă informații despre îmbrăcămintea și încălțămintea ce trebuie să o purtăm în fiecare anotimp și, totodată, oferă nume corecte a pieselor vestimentare. Ce prezenți au aflat și minunata veste despre  înalta distincție  internațională, care i-a fost acordată – Diploma de Onoare IBBY (2020), dar și Diploma de onoare Consiliului Internațional al Cărții pentru Copii și Tineret, 2020. Însă, această carte a  mai primit un premiu , încă în anul 2011- Premiul Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”pentru cartea „Vesel îndrumar pentru vestiar”, Ed. Silvius Libris, 2010, acordat în cadrul Salonului Internațional de Carte pentru Copii și Tineret, ediția XV-a, Chișinău, 10 aprilie 20011.

 Invitatul şi oaspetele special al evenimentului scriitorul Ion Anton a povestit despre frumoasa carte, a răspuns cu drag la întrebările celor care au participat la aceasta întâlnire,  cei mai frumoși copii, preșcolarii de la Școala – Grădiniță nr.152 „Pas cu Pas” grupa „Clopoțeii”, ghidați de educatorii Irina Rebeja și Anastasia Turcu. Ei au avut și un recital de poezie din respectiva carte. Întâlnirea copiilor cu scriitorul întotdeauna este o modalitate perfectă de a cunoaște taina scrisului direct de la sursă.

Realizat de: L.Canțîr

Fenomenul Holocaustului

Holocaust  nu este altceva decât  un genocid executat  de naziști  în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Acest fenomen dezastruos descrie uciderea a aproximativ șase milioane de evrei, de toate vârstele, majoritatea din Europa, ca parte din „soluția finală a problemei evreiești” sau programul de exterminare a evreilor, plănuit și executat de regimul național-socialist din Germania, condus de Adolf Hitler și de colaboratorii acestuia.

Vă propunem o listă bibliografică cu 25 de cărți care elucidează acest  fenomen.

  1. Baciu, Camil.  Grădina zeilor /Camil Baciu .  – Bucureşti : Ed. Tineretului, 1968 . – 312 p.
  2. Benz, Wolfgang. Holocaustul la periferie : Persecutarea şi nimicirea evreilor în România şi Transnistria în 1940-1944 / Wolfgang Benz ; Brigitte Mihok ; trad. din germ. de Cristina Grosu – Chiriac . – Chişinău : Cartier, 2010 . – 384 p. – ISBN : 978-9975-79-621-7
  3. Boyne, John. Băiatul cu pijamale în dungi / John Boyne ; trad. din lb. eng. de Lucia Ostafi – Iliescu . – Bucureşti : RAO International Publishing Company, 2013 . – 218 p. – ISBN : 978-606-609-559-4
  4. Defonseca, Misha. Printre lupi… / Misha Defonseca ; trad.: Doina Popa-Scurtu . – Bucureşti : RAO International Publishing Company, 2007 . – 249 p. – ISBN : 978-973-103-178-1
  5. Dinu, Nicolae. Emigrarea populaţiei evreieşti din România în anii 1940 -1944 : culegere de documente din arhiva ministerului afacerilor externe al României / Ion Calafeteanu; coord. Dinu Nicolae, Gheorghe Teodor. – București: Silex, 1993. – 255p. – ISBN : 973-95477-2-9
  6. Dorian, Emil. Jurnal din vremuri de prigoană / Emil Dorian ; ed. de Dorian Marguerite; cu pref. de Z. Ornea. – București : Hasefer, 1996. – 367 p. – ISBN : 973-9235-04-02
  7. Dumitraș, Virginia. Holocaustul din Basarabia, în imagini / Virginia Dumitraș // Adevărul, 2014, 3 feb., p. 4
  8. Eichmann în Ierusalim : Un raport asupra banalităţii răului / Arendt Hannah ; coment. Dinu Giurescu. – Bucureşti : All Educational, 1997. – 368 p. – ISBN : 973-9229-80-8
  9. Hesse, Monica. Fata cu palton albastru / Monica Hesse ; trad. din lb. engl. de Virgil Stanciu . – București : Youngart, 2018. – 296 p. – ISBN : 978-606-8811-42-0
  10. Heudecker, Joe. Procesul de la Nurnber / Joe Heudecker, Leeb Johannes; Adela Motoc; trad. Ileana Bărbat – Sgarbură; pref. Ioan Grigorescu. – Bucureşti : Orizonturi, 2006 . – 221 p. – ISBN : 978-973-736-044-1
  11. Hoffman, Jerzy. Zu Freiwild verdammt / Jerzy Hoffman ; Kamera : Jerzy Goscik ; Darsteller : Sharon Brauner, Anna Dymna, Günter Lamprecht, Mathieu Carrière . – München : Goethe-Inst., 2010 . – 95 p.
  12. Holocaust în România? : suită de doc. și mărturii în folosul parlamentarilor și al autorităților implicate în elaborarea, aprobarea și aplicarea Ordonanței de Urgență nr. 31/2002 a Guvernului României ; adunate și coment. de Ion Coja. – Bucureşti : Kogaion, 2002. – 96 p. – ISBN : 973-96416-2-8
  13. Holocaustul evreilor români : Din mărturiile supravieţuitorilor / Institutul Român de Istorie Recentă. – Iaşi : Polirom, 2004. – 523 p. – ISBN : 973-681-669-9
  14. Ioanid, Radu. Răscumpărarea evreilor [Text] : Istoria acordurilor secrete dintre România şi Israel / Radu Ioanid; trad. Ciprian Dumea, Mirela Mircea; cuv. Înainte: Elie Wiesel; introd. Shlomo Leibovici-Laiş; postf. Mihai Pacepa. – Iaşi : Polirom, 2005 . – 222 p. – ISBN : 973-681-775-X
  15. Jurnalul Annei Frank : 12 iunie 1942 – 1 august 1944 ; trad. din neerlandeză şi note de Gheorghe Nicolaescu . – Bucureşti : Humanitas, 2011 . – 385 p. – ISBN : 978-973-50-3283-8
  16. Kosinski, Jerzy. Pasărea vopsită / Jerzy Kosinski; trad. Elena Malnai . – Brașov : Karpatia . – 240 p. – ISBN : 973-87631-0-X
  17. Lengyel, Olga. Cuptoarele lui Hitler/ Olga Lengyel trad. Mariana Popilean. – Cluj-Napoca : Dacia, 1986 . – 232 p.
  18. Leyson, Leon. Un băiat pe lista lui Schindler : povestea imposibilului care a devenit posibil… pe lista lui Schinder / Leon Leyson ; Marilyn J. Harran, Elisabeth B. Leyson . – Bucureşti : RAO International Publishing Company, 2014 . – 235 p. – ISBN : 978-606-609-683-6
  19. Lowry, Lois. Numără stelele : o poveste din Copenhaga / Lois Lowry ; trad. din engl. de Alina-Nicoleta Ioan . – București : Arthur, 2015 . – 151 p. – ISBN: 978-60
  20. Lustig, Oliver. Dicționar de lagăr / Oliver Lustig. – București : Cartea Românească, 1982 . – 306 p. – ISBN : 821.135.1-94=135.121.
  21. Manea, Norman. Întoarcerea huliganului / Norman Manea. – Iaşi : Polirom, 2003 . – 368 p. – ISBN : 973-681-311-8
  22. Morris, Heather. Tatuatorul de la Auschwitz / Heather Morris ; trad. Luana Schidu. – București : Humanitas, 2018. – 305 p. – ISBN : 978-606-779-434-2
  23. Nazaria, Sergiu. Holocaust : File din istorie : (pe teritoriul Moldovei şi în regiunile limitrofe ale Ucrainei, 1941-1944) / Sergiu Nazaria. – Chişinău : S. n., 2005 . – 296 p. – ISBN : 9975-78-435-6
  24. Picoult, Jodi. Povestitorul / Jodi Picoult ; trad. din lb. engl. și note : Adina și Gabriel Rațiu . – București : Litera, 2019 . – 474 p. – ISBN : 978-606-33-3465-8
  25. Styron, William. Alegerea Sofiei : roman în 2 vol. / William Styron ; trad. și note de Cristina Jinga . – Bucureşti : Adevărul Holding, 2011. – ISBN : 978-606-539-883-2

Realizat: L. Canțîr