Arhive etichetă | Biblioteca Stefan cel Mare

Ziua în care a murit Ştefan cel Mare.

 „Cinstit şi harnic, răbdător fără să uite şi viteaz fără cruzime,
strașnic în mânie şi senin în iertare, răspicat şi cu măsură în grai,
gospodar şi iubitor al lucrărilor frumoase, fără nici o trufie în faptele sale,
care, se pare că vin pintr-însul de aiurea şi de mai sus”.

                                                                                                  Nicolae Iorga

isDupă o domnie de aproape 50 de ani, a murit din cauza unei răni netratate. Ştefan cel Mare (1457 – 1504) a fost cel mai important conducător al Moldovei. Din cele 36 de bătălii purtate cu otomanii, polonii, ungurii şi muntenii, marele domnitor a pierdut doar două lupte. El a murit la vârsta de 70 de ani, din cauza unei răni netratate la picior. Domnitorul cu cele mai multe domnii pe tronul Ţării Româneşti. Ştefan cel Mare a fost cel mai important domnitor al Moldovei, ocupând tronul ţării între 1457 şi 1504. Timp de aproape 50 de ani, Ştefan a condus destinele Moldovei, devenind totodată un  apărător al creştinătăţii, luptele sale împotriva otomanilor au ajuns să fie cunoscute pe întreg continentul european.

Născut în anul 1433 la Borzeşti, în judeţul Bacău, Ştefan moare la data de 2 iulie 1504, la Suceava. Decesul său se pare că ar fi survenit ca urmare a unei răni suferite în anul 1462, când voievodul moldovean a asediat cetatea Chilia. Ştefan a primit un glonţ în picior, şchiopătând din cauza acestei leziuni timp de patru decenii, deoarece rana nu i s-a închis niciodată. Medicul veneţian Matteo Muriano a ajuns în anul 1502 în Moldova pentru a-l trata pe Ştefan cel Mare, însă fără prea mare succes. În vara anului 1504, domnitorului moldovean i-a fost arsă rana cu fierul înroşit, însă această operaţie nu a avut efectele scontate, Ştefan murind la 2 iulie 1504, la vârsta de 70 de ani.

„În ziua de 2 iulie 1504 Ştefan-vodă cel Mare se stingea de o moarte blândă la Suceava, în desăvârşita pace măreaţă ce se boltea asupra întregei ţări pe stâlpii puternici ai biruinţelor sale. Pentru cea din urmă oară porţile cetăţii se deschideau înaintea acelui ce luptase bărbăteşte cea mai grea din luptele sale. Boierii călări, în haine de urşinic şi aur, unii bătrâni ca şi stăpânul adormit, ceilalţi în toată puterea vârstei sau în avântul încrezător al tinereţelor, înconjurau sicriul înfăşurat în scumpe stofe. Suliţile ostaşilor se ridicau drepte în văzduhul limpede, zâmbitor al zilei de vară. Alaiul străbătea holdele grele de bogăţie, în drumul spre Mănăstirea Putnei”, a arătat marele istoric Nicolae Iorga.

 Moartea lui Ştefan cel Mare a fost o lovitură grea pentru Moldova şi locuitorii ei. Oamenii şi-au pierdut conducătorul, care a ocupat tronul ţării aproape jumătate de veac, reuşind în acest timp să se împotrivească turcilor, polonilor şi ungurilor. „Iară pre Ştefan vodă l-au îngropat ţara cu multă jale şi plângere în mănăstire în Putna care, era zidită de dânsul. Atâta jale era, de plângea toţi ca după un părinte al său, că cunoştiia toţi că s-au scăpatu de mult bine şi de multă apărătură. Ce după moartea lui, până astăzi îi zicu sveti Ştefan Vodă, nu pentru sufletu, ce este în mâna lui Dumnezeu, că el încă au fostu om cu păcate, ci pentru lucrurile lui cele vitejeşti, carile niminea din domni, nici mai nainte, nici după aceia l-au ajunsu. Fost-au mai nainte de moartea lui Ştefan vodă într-acelaşi anu iarnă grea şi geroasă, câtu n-au fostu aşa nici odinioară, şi decii preste vară au fostu ploi grele şi povoaie de ape şi multă înecare de apă s-au făcut. Au domnitu Ştefan vodă 47 de ani şi 2 luni şi trei săptămâni şi au făcut 44 de mănăstiri şi însuşi ţiitoriu preste toată ţara”, a consemnat cronicarul Grigore Ureche.

Nicolae Iorga face o scurtă descriere a domniei lui Ştefan cel Mare în cartea „Istoria lui Ştefan cel Mare, prezentându-l pe voievod ca un conducător foarte înţelept. „Domnise aproape cincizeci de ani, o jumătate de veac. Venise tânăr, în vijelia năvălirii, ca să răzbune pe ai săi, ca să-şi întemeieze viaţa şi ca să tragă zid de vitejie în jurul ţării sale de moştenire. De atunci toate drumurile spre hotarele duşmane fusese bătute de copitele cailor oştirii sale. Dar peste sabia lui minunată apăsa o mână sigură, stăpânită de un gând cuminte. I-a fost totdeauna milă de sângele oamenilor vărsat în zădar. A adus cu dânsul rânduiala şi buna cârmuire. Oastea aceea ale cărei steaguri îi fluturau deasupra sicriului el o închegase, el o făurise, ca pe o singură armă menită să învingă totdeauna. Boierilor acelora ce-l întovărăşeau înainte de a-şi lua hotărâtorul rămas bun el li statornicise chemările şi drepturile. Secerând buruiana roşie a vremilor de restrişte şi nelegiuire, el curăţise ţărâna ce băuse sângele nevinovat, coborând în ea sfinte temelii de biserică. Vlădicilor ce se rugau acum la Dumnezeu pentru sufletul său el li pusese mitra pe cap, după ce ştiuse că se cuvine s-o poarte. Gândul lui de înţelepciune se stinsese în sfârşit, sau, mai curând, el se cobora ca o rază de bucurie asupra tuturora, trecea ca o binecuvântare asupra bogăţiei lanurilor şi fremăta ca o ameninţare pentru vrăjmaşii viitorului prin frunza pădurilor ce ocrotiseră si meniseră luptele învingătoare. Glasul lui nu se mai auzea însă, şi icoana lui nu mai stătea înaintea nimănuia”.

 

A.David

Serviciul: limba care ne unește

Marți, 24 aprilie, s-a desfășuat o nouă lecție în cadrul serviciului ”limba care ne unește”, cu tema: verbele reflexive. Am început cu explicarea acestui tip de verbe și cum se folosesc. Verbele reflexive sunt însoțite de pronume reflexive care nu pot fi înlocuite cu pronume personale sau cu substantive în același caz. Aceste verbe sunt la diateza reflexivă,  iar pronumele personal sau reflexiv care le însoțește nu are funcție sintactică.

Verbe reflexive: a se ruga, a își reveni, a se bucura, a se mira, a se gândi, a-și închipui, a se strădui, a-și bate joc, a-și da seama, a-și aminti, a se odihni, a se dezgheța, a se cuveni, a se apuca, a se ambiționa, a se plimba, a se trezi, a se teme, a-și uita, a se veșteji, a se numi etc. 

Participanții au conjugat verbele a se îmbrăca și a se trezi. Au făcut unele comparații între verbele: a se îmbrăca și a îmbraca; a se pregăti și a pregăti; A se uita și a uita; a se afla și a afla ș.a.

Au răspuns la unele întrebări referitor la temă și au efectuat unele exerciții pentru a înțelege mai bine tema curentă.

Publicat de Doina Spătaru

 

Serviciul ”Bunele maniere”

”Vino când ești dorit, ca să fii bine primit. Nu veni nechemat și du-te numai când ești trimis”, spunea Baltasar Gracian în Oracolul manual și arta înțelepciunii. Ca să poată mai bine comunica unii cu alții, oamenii se adună în grupuri, în colective, stabilesc relații de colaborare și relații de prietenie. Una dintre modalitățile de a întreține, a îmbogăți și a extinde aceste relații sunt întâlnirile și vizitele. De fapt, vizita este o manifestare a politeții și a respectului față de anumiți oameni. În cadrul serviciului ”Bunele maniere”, am discutat despre comportamentul nostru atunci când mergem în vizită și repectiv, câteva sfaturi utile pentru a fi o gazdă amabilă, atentă, prevenitoare, generoasă, dezinteresată, plină de tact și educată. În final, a fost prezentat filmulețul ”În vizită”, montat în baza nuvelei cu același titlu, de Ion Luca Caragiale.

                                                                                                         de Lilia Beșan

Serviciul: ”Limba care ne unește” (avansați)

Marți, 23 ianuarie, în incinta Bibliotecii Ștefan cel Mare s-a desfășurat cursul de limba română pentru vorbitorii de limba rusă, avansați. Participanții au avut de comentat textul La joacă și de argumentat întrebările referitoare la text. Au avut și două rebusuri cu tematica: Alfabetul.

Tema trecută a fost: formulele de adresare. În echipă s-a făcut un dialog întrebuințînd formulele de salut, de rămas bun și de adresare. Din ghidurile de conversație rus – român și român – rus s-au extras toate formulele de adresare, de salut și de rămas bun ca o evaluare. Fiecare trebuie să pregătească un dialog și propoziții cu verbul a chema.

Publicat de Doina Spătaru

Serviciul : ”Limba care ne unește” (începători)

Ieri, 23 ianuarie, a avut loc cursul de limba română pentru vorbitorii de limba rusă începători. Deja au un nivel de cunoștințe, comunicăm în română, ne salutăm și ne spunem la revedere. E un pas și desigur vor mai fi până vom reuși să avem rezultate mai bune și un feedback pe măsură.

Tema de recapitulare au fost formulele de salut și de rămas bun. Am verificat textul la librărie și am discutat întrebările în legătură cu textele. Au completat și rebusurile. Iar tema nouă a fost: formule de adresare și verbul a chema la timpul prezent. Însușind formulele de adresare, am formulat în echipe un mic dialog și am conjugat verbul a chema făcând propoziții.

Pentru acasă au avut de făcut un dialog unde să includă formulele de salut, de rămas bun și de adresare.

La lecție s-a lucrat cu următoarele manuale: Studiu incipient de limbă română pentru alolingvi de Cazacu Tamara, și dicționare, ghiduri de conversație rus – român, român – rus.

Publicat de :Doina Spătaru

Serviciul : Limba care ne unește (Grupa avansați)

Marți, 16 ianuarie, participanții de la grupa avansați au prezentat tema dată pentru studiu și textele despre orașul Chișinău. Au rezolvat individual exerciții unde trebuiau să dea exemple de cuvinte care să cuprindă diftongi și triftongi. Au avut și exercițiu unde trebuia să scoată diftongii și triftongii din cuvintele date în exercițiu. Alt exercițiu era să completeze o strofă din opere ale scriitorilor români cu triftongi. După citirea textelor, am trecut la tema noua. Am discutat despre sărbătorile de iarnă și au notat câteva expresii din Ghidul de conversație român-englez-rus. Pentru data următoare vor scrie un text despre sărbătorile de iarnă.

Publicat de Doina Spătaru

Serviciul : Limba care ne unește (Grupa începători)

În data de 16 ianuarie, în incita Bibliotecii Ștefan cel Mare s-a desfășurat cursul de limba română pentru vorbitorii de limba rusă. La începutul lecției am trecut tema pentru acasă. Participanții au pregătit foarte conștiincios exemple pentru diftongi și triftongi, având ca exemplu tema trecută anterior. Și au pregătit texte frumoase și interesante despre orașul Chișinău. Tema trecută a fost despre sărbătorile de iarnă. Cum încă abia nu demult au fost, am făcut o mică recapitulare despre ce tradiții și obiceiuri sunt cunoscute în ciclul de iarnă : Sfântul Nicolae, Crăciunul, Anul Nou, Sfântul Vasile și Boboteaza care simbolizează înnoirea și începutul unui an nou. Participanții au aflat alte tradiții și obiceiuri. Și s-a discutat în prealabil ce sărbători în Moldova au loc și când din cauza că diferă datele din calendar. Pentru tema de acasă au de pregătit o compunere: cum am petrecut sărbătorile de iarnă.

Această prezentare necesită JavaScript.