Arhive etichetă | carte

Impresii inedite de la Biblioteca Județeană „Costache Sturdza” Bacău

            Viaţa este ca o carte, iar anii sunt paginile. Cu toţii citim o astfel de carte. Unii cu interes şi entuziasm, alţii nepăsători şi plictisiţi. Mulți nu pot sări de unele pagini sau să  treacă peste capitole de interes major. Pagini fine din calendar au fost cele din datele 17 – 18 mai 2018, întru-un oraş situat pe râul Bistriţa, supranumit și „orașul lui Bacovia”- acesta fiind BACĂU, la Biblioteca Județeană „Costache Sturdza” (director Adrian Jicu)  care a împlinit 125 de ani de la fondare.

 Cu această ocazie s-a desfășurat Conferinta Internatională „Biblioteca Publică – Soluții și perspective în dezvoltarea comunității”, dedicată bibliotecilor publice, organizată de Asociația Națională a Bibliotecilor Publice din România și Biblioteca Județeană „Costache Sturdza” Bacău, în parteneriat cu Societatea Bibliotecarilor Bucovineni din regiunea Cernăuți. 

            Conferința ANBPR a devenit, pentru câteva zile un spațiu de întâlnire și interacțiune profesională dintre bibliotecari, membri ANBPR – directori, metodiști, șefi de servicii, bibliotecari-formatori, personal de specialitate și administrativ, în total peste 150 participanţi. Scopul conferinței a fost schimbul de informații, transmiterea experiențelor și bunelor practici, precum și abordarea de soluții și proiecte inovative pentru comunitate, propuse și implementate de biblioteci, la nivel național sau local .

            Deschiderea evenimentului a avut loc în Amfiteatrul Universităţii „George Bacovia”, la care Adrian Jicu, directorul Bibliotecii Judeţene „Costache Sturdza” Bacău, a specificat faptul că în acest an al Centenarului Marii Uniri, activităţile bibliotecilor publice se îndreaptă spre determinarea şi implementarea proiectelor care vizează dezvoltarea comunităţii.  La deschiderea evenimentului au participat președintele Consiliului Județean – domnul Sorin Brașoveanu, subprefectul – domnul Valentin Ivancea, primarul – domnul Cosmin Necula și rectorul Universității „George Bacovia” – domnul Neculai Lupu.

            În cadrul evenimentului președintele ANBPR Sorina Stanca a declarat: „…Dorim să sondăm interesul comunității bibliotecare din România pentru dezvoltarea de inițiative cu participarea comunității. Având în vedere rolul crescut al bibliotecii publice în coagularea interesului utilizatorilor pentru servicii și produse culturale moderne – adecvate noilor cerințe de consum în domeniul culturii și al educației culturale, ne propunem să aducem în prim-plan viața profesională a bibliotecarilor, exemple de bună practică, proiecte și programe în care parteneriatul utilizatori-bibliotecă a adus plus-valoare nivelului de bunăstare și civilizație al comunităților locale”. 

               Discursurile în plen cu tematice de interes major pentru comunitatea bibliotecarilor au fost prezentate de următorii participanţi: prof. univ. dr. Hermina Anghelescu, Wayne University, Detroit, Michigan, U.S.A. cu tema: „Prin bibliotecile lumii. Implicarea arhitectului profesionist în construcția de bibliotecă”. Apoi au urmat comunicările colegilor de la Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati”din Brăila; Biblioteca Judeţeană „Christian Tell” – Gorj; Biblioteca „B.P. Hasdeu” din Chişinău; Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu; Asociaţia Bibliotecarilor din Chişinău; Biblioteca Judeţeană „Ion Heliade -Rădulescu” Dâmboviţa; Biblioteca Naţională a României; iar comunicarea doamnei Adina Diaconescu, Asociaţia Naţională de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal a prezentat subiectul: „Regulament protecţie date”  unde a impulsionat participanţii la desbateri  interesante.

            În partea a II- a a zilei participanții au avut oportunitatea de alegere a unor  ateliere, care s-au desfășurat concomitent. S-au abordat următoarele  chestiuni:

  • Servicii și programe relevante pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă la nivel de comunitate (Biblioteca Județeană “Panait Istrati” Brăila, Biblioteca Metropolitană București);
  • Atelierul profesional Romeo și Julieta în cotidian! – susținut de Geanina Burcea, bibliotecar la Biblioteca Județeană „Marin Preda” din Teleorman;
  • Rolul echipei în implementarea noilor servicii de bibliotecă (Fundația Progress);
  • Construim împreună comunități puternice – rolul bibliotecii județene în coordonarea rețelei de biblioteci publice locale (Biblioteca Județeană Vâlcea, Biblioteca Metropolitană București).

            Aceste ateliere au oferit o gamă largă de activități utile și bine organizate, menite de a forma, sprijini comunitatea biblioteconomică prin inițierea și susținerea proiectelor personale și totodată de a determina, implica bibliotecile în acțiunile sociale, naționale, globale.

 Un subiect important al atelierilor a fost buna realizare a obectivelor de dezvoltare durabilă – conectare, împlicare, sustenabilitate. Au fost discutate modalităţi de implicare a bibliotecilor publice în crearea serviciilor, în spiritul parteneriatului prin proiecte moderne, care au ca scop  îmbunătățirea nivelului de trai, a  unui mod durabil, pentru generațiile viitoare care stimulează acțiunele pe plan mondial.

Un interes deosebit a trezit și abordarea problemei referitoare la dezvoltarea profesională, care reprezintă o schimbare în bine a atitudinii, concretizată prin ridicarea calității vieții, mecanismele comportamentale cotidiene,  percepția și adevărul, rațiunea și ego, seducția și manipularea, visul și realitatea, empatia și intimitatea,  greșelile, agonia şi extazul.

Astfel atelierele au avut un impact pozitiv în dezvoltarea și formarea competențelor profesionale.

Ziua s-a încheiat la teatrul Municipal Bacovia cu lansarea de carte „Oarecum anacronic” a scriitorului Dan  Petrușcă, recitale poetice, conferințe: „Pasiune & Poezie” – de   Nora Iuga, „Singurătăți de genul masculin” – prof. universitar dr. Constantin Drarr. Serata a avut  genericul  „Pasiunea poeziei”.

            A doua zi a continuat cu prezentările în plen la Biblioteca Județeană „C. Sturdza”. Au participat colegii din: Chișinău de la Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” Filiala „Ștefan cel Mare” și Filiala „Ovidius”; Biblioteca Metropolitană București; Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov; Institutul Național al Patrimoniului; Biblioteca Județeană „V. A. Urechia” Galați; Biblioteca Județeană “Panait Istrati” Brăila; Biblioteca Județeană „Ion Minulescu” Olt; Biblioteca Județeană „Ion Heliade Rădulescu” Dâmbovița; Biblioteca Județeană „Gheorghe Asachi” Iași.

Prezentări interactive, presurate cu multă dedicaţie şi profesionalism. Prezentatorii au dat dovadă de multă inspirație în dezvoltarea profesională, fapt care a demonstrat că bibliotecarii reprezintă o șansă neprețuită de la care poți învăța, care pot să îți ofere impulsul necesar pentru reușite.

Din cele relatate mai sus se poate concluziona următoarele: au fost doar două zile, dar intense și pline de evenimente interesante. Vizita a demonstrat că prin intermediul schimbului de experiență, ai posibilitatea de a obține performanțe și experiențele deja testate prin prisma unor modele pot fi reaplicate.

Participanții conferinței, echipa de bibliotecari de la Biblioteca Județeană „C. Sturza”, au dat o doză de inspirație pentru noi proiecte, ideii de modernizare, de practicare și formare a cetățenilor activi, inclusiv și pentru biblioteca „Ștefan cel Mare” din Chișinău. Toate acestea au ca finalitate ca biblioteca să devină mai atractivă și ofertantă prin serviciile sale, astfel aducând noi segmente de utilizatori conştienţi spre necesităţile schimbări și spre modernitatea bibliotecilor publice.

Lilia Gamarța – șef filială,

Biblioteca „Ștefan cel Mare”

         33020073_1257673564367256_3484868947088506880_n32780820_1631778733607580_285133511457767424_n

Reclame

23 aprilie, Ziua Internațională a Cărții şi a drepturilor de autor.

images    Cărțile au loc special în viața oamenilor, de aceea s-a născut Ziua Mondială a Cărții. Ideea înfiinţării unei astfel de aniversări a apărut din 1923, când mai mulţi spanioli iubitori de carte au dorit să îl omagieze pe Miguel de Cervantes.

 Ziua Mondială a Cărţii şi a Dreptului de Autor a fost celebrată pentru prima dată, în 1996, la iniţiativa Spaniei, unde, anual, are loc Festivalul Trandafirilor, dedicat Sfântului Gheorghe (Sfântul Jordi)

 În 1995, la Conferinţa generală de la Paris, UNESCO a decis ca 23 aprilie să rămână data aniversării internaţionale, deoarece conform calendarului gregorian, în această zi sărbătorim naşterea şi moartea lui William Shakespeare (acesta s-a născut pe 23 aprilie 1564 şi a murit pe 23 aprilie 1616), Vladimir Nabokov (n. 23 aprilie 1899), Manuel Mejía Vallejo (n. 23 aprilie 1923), dar şi ziua în care a murit creatorul lui Don Quijote, Miguel de Cervantes (a murit pe 22 aprilie, dar a fost înmormântat pe 23).

ziua-internationala-cartii

Tot pe 23 aprilie au trecut în nefiinţă şi scriitorul peruan Inca Garcilaso de la Vega, englezul William Wordworth, francezul Jules Barbey d’Aurevill.

În această zi, în aproape toate ţările lumii au loc acţiuni de omagiere a cărţii, a autorilor, a editorilor, a librarilor, a bibliotecarilor şi, implicit, a cititorilor. În toată lumea, sunt organizate expoziţii de carte, lecturi publice şi tot felul de alte manifestări menite să încurajeze şi să popularizeze lectura.

De asemenea, Ziua mondială a cărţii şi a dreptului de autor cheamă la o reflecţie asupra schimbărilor pe termen lung în lumea cărţilor. Cărţile digitale oferă noi posibilităţi de acces la cunoştinţe, având costuri reduse şi o accesare pe arii geografice mari. Cărţile tradiţionale dispun însă de o largă apreciere. Toate formele de cărţi aduc o contribuţie valoroasă educaţiei şi propagării culturii şi informaţiilor. Această diversitate este o bogăţie comună, făcând din cărţi mai mult decât un obiect fizic: unelte ale schimbului de idei dincolo de limitele spaţiului şi timpului.

5427_33116În fiecare an, UNESCO şi organizaţiile internaţionale care reprezintă cele trei sectoare majore ale industriei de carte – editori, librării şi biblioteci – selectează „Capital World Book” pentru o perioadă de un an, din 23 aprilie.

În 2018, „Capital World Book” a fost aleasă Atena, capitala Republicii Elene. Oraşul grecesc a fost ales pentru calitatea activităţilor sale în întreaga industrie a cărţilor, iar scopul este de a face cărţile accesibile întregii populaţii din capitala Greciei, inclusiv migranţilor şi refugiaţilor.

PantherMedia B14085122

A. David

Serviciul InfoHelp : accesul liber la raft

Toţi acei ce au acces la o bibliotecă, la cărţi, sunt nişte inşi mai buni decât alţii, mai fortificaţi, iar durerile îi ating mai puţin şi nefericirile trec mai repede.

(Mircea Eliade)

În data de 3 octombrie, în cadrul serviciului InfoHelp,  elevii de la Școala – Grădiniță Pas cu Pas, au cunoscut ce înseamnă accesul liber la raft. 

Cărţile constituie un capital. O carte din bibliotecă ţine la fel de mult ca o casă, pentru sute de ani. De aceea nu este un simplu articol de consum, ci un capital, şi de cele mai multe ori, în cazul oamenilor care sunt la început în viaţă, este singurul lor capital spunea  Thomas Jefferson. Pentru ei această noțiune din terminologia biblioteconomiei nu e ușoară însă au înțeles că orice carte de pe raft o pot atinge, cunoaște, citi și împrumuta. Ei pot alege orice vor să citească și ce anume îi atrage. Ca orice carte sau enciclopedie, manual sau alt gen de carte au aflat de ce au un număr, de ce au cifre pe copertă și de ce aceste cărți sunt repartizate diferit.  Astfel, această barieră ca nu au voie sau că nu cunosc fondul unei biblioteci este înlăturată.  Elevii au aflat și de ce pe raft sunt indicați autorii cărților, domenii, fiecare gen de literatură este divers, aparte îmărțite și cu divizionare pentru a putea găsi o carte dorită mai repede sau pentru a alege ceva util de a citi. Au fost fermecați de scriitorii cunoscuți dar și mai plăcut să poți citi o carte a unui autor preferat. Astfel, au putut alege și ce autori îi interesează, fiind la vîrsta alegerilor. Au citit în sală, au aflat informație nouă din enciclopedii, s-au aventurat în lumea minunată a poveștilor. Au fost atât de absorbiți de lectură și de cărți încât nu vroiau să plece. Dar revin zilnic căci le-a plăcut și mereu vor avea ceva de citit. Când vor fi mai mari vor fi informați și despre catalogul Bibliotecii Municpale B.P.Hasdeu și despre cum pot accesa acest catalog singuri.

Accesul liber la raft oferă utilizatorilor și avantaje ca : permite o vedere generală asupra structurii colecţiilor şi opţiunea pentru lucrările de interes; asigură cunoaşterea vizuală a documentelor; permite depistarea surselor documentare suplimentare; incită utilizarea informaţiei adiacente; lărgeşte accesul la informaţie; asigură independenţa în alegerea cărţilor; contactul direct cu cartea reduce timpul de căutare a informaţiei necesare; dezvoltă schimbul de idei, atât între utilizatori, cât şi între bibliotecari şi utilizatori. Însăşi, biblioteca beneficiază de anumite avantaje. Acestea sunt: readuce în circulaţie domenii mai puţin solicitate; face să circule cărţile apărute mai demult; asigură accesul egal la informaţie pentru toţi utilizatorii; dă posibilitate bibliotecarului să urmărească comportamentul utilizatorilor în raport cu „accesul liber” pentru îmbunătăţirea achiziţiei de carte şi a aranjării colecţiilor în funcţie de cerinţele utilizatorilor; facilitează cercetarea gradului de utilizare a documentelor. Sunt și dezavantaje dar mai puține însă întîlnite : deteriorarea, sustragerea publicaţiilor, dificultăţi de mânuire a fondului.

Publicat de : Doina – Spătaru

 

 

От книги к электронной библиотеке

4 октября, на кануне Дня Учителя, дети подготовительной группы детского сада №89 посетили библиотеку. Библиотекарь Александра Давид, провела ознакомительную беседу. По ходу беседы дети ознакомились с залами библиотеки, с книгами.   Библиотекарь Александра Давид рассказала следующее:

С давних времён людей интересовал вопрос: как передать информацию, сделать её доступной, сохранить в целостности и без искажений на долгое время. От передачи из уст в уста, человечество перешло к рисункам, а значительно позже и к письменности. Информация записывалась на разнообразных носителях, а они менялись на протяжении веков: от естественных природных носителей – камня и дерева, к носителям – береста, пергамент, металл, бумага. Но, вне зависимости, от формы носителя отобранная информация, заключённая в определённый набор правил и форм, представляет собой структурированный объём данных, который мы, обычно, называем книгой. В первую очередь, всё же, книга – это носитель информации. А хранилищами информации с давних времён выступают библиотеки. С развитием компьютерных технологий библиотеки всё больше становятся компьютеризированными.

Доамна Давид рассказала детям о правилах поведения в библиотеке, о бережном отношении к книгам.
Дети с интересом прослушали рассказ и попросили воспитателя организовать еще одну экскурсию.

Programul Chișinău citește : Dansul Florilor de Ianoș Țurcanu

Joi, 10 august s-a desfășurat o oră de lectură la grădinița nr. 165. Activitatea a avut loc extramuros din cauza caniculei și din cauza acestui timp  copiii sunt predispuși la accidente în afara grădiniței. Ca și data trecută au fost bucuroși să facă cunoștință cu altă carte, alt autor. Deoarece această carte face parte din Programul Chișinăul Citește copii au aflat mai multe detalii. Le-am povestit că Dansul Florilor este o carte propusă spre lectură cititorilor Bibliotecii Ștefan cel Mare.  Au aflat și că această carte  senzorială confecționată  handmade  din fetru și bumbac  este o alternativă educativă  excelentă a cărții clasice, care  susține și încurajează dezvoltarea abilităților psiho-motorice ale copiilor : dezvoltarea mușchilor mici ai  mâinilor, coordonare ochi-mână. De asemenea, stimulează puterea de concentrare, imaginația și memoria.

Pentru copii, ele sunt plăcute la atingere și implică și alte simțuri. Cartea confecționată este liniștitoare și emoționantă, oferindu-le posibilitatea de a folosi și alte materiale plăcute.

Spre final copiii au ascultat unele poezii din cartea Dansul Florilor : Fapte bune aduni; Coca – Cola pentru Nola; Două mâțe și -un motan; Șoricelul educat; O girafă supărată; Vine broasca de la mare.

Pentru noi este un lucru plăcut și pentru că suntem bibliotecari să fim niște naratori buni pentru preșcolari și copiii. Să îi incităm mereu cu noi cărți interesante și desigur că ei ne vor aștepta din nou la ei.

Publicat de : Doina Spătaru

Șef – Oficiu

Întâlnire cu scriitorul Titus Știrbu

Ieri, 22 iunie preșcolarii de la Grădinița nr. 96 grupa nr. 7 au venit la o întâlnire cu scriitorul Titus Știrbu.  Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Instituția preșscolară nr. 96 din capitală. Activitatea a avut loc în cadrul  Cenaclului Literar „Orașul pierdut printre cărți„, moderator scriitorul Nicolae Spătaru . Scriitorul le-a citit preșcolarilor din vasta sa creație pentru copii.

Copii au spus date despre poetul Titus Știrbu.  Pentru copii poeziile recitate de scriitor au fost o adevărată aventură în lumea cărților și a poeziei. Distins om de cultură şi personalitate importantă a culturii noastre, scrie în general doar  poeziei, cunoscut și datorită parodiilor sale  în mod deosebit. Titus Știrbu este  un adevărat domn al scrisului, a fost primit cu multă căldură de către  copii, ceea ce ne-a confirmat încrederea în reuşita unor astfel de activităţi. În plus, am avut dovada incontestabilă, că iniţiativa bibliotecii noastre de a avea legături strânse  cu scriitorii autohtoni şi de a le prezenta activitatea, a fost o iniţiativă lăudabilă care îşi arată deja roadele, o iniţiativă pe care o vom continua şi cu care ne mândrim.

În finalul întâlnirii copiii l-au asaltat cu intrebări, care de care  mai provocatoare, la care scriitorul  le-a dat și  niște răspunsuri pe potrivă. A fost o intâlnire frumoasă, unde copiii au plecat acasă cu cartea poetului  „Ce înseamnă – a fi om bun”? cu autograf.

Această prezentare necesită JavaScript.

Publicat de :

Spătaru Doina, Șef – Oficiu

Serviciul InfoHelp : accesul liber la raft, clasificarea CZU

Să citești cărți bune este ca și cum ai purta o conversație cu cei mai de seamă oameni ai secolelor trecute. – Descartes

În 19 iunie, micii cititori de la Școala – Grădiniță „Pas cu Pas” au cunoscut mai mult despre bibliotecă, fiind ghidați spre cărțile de la raft pentru a le cunoaște, a le simte a le vedea așa cum sunt ele mici, mari, frumoase, interesante, minunate. Accesul liber la raft pentru ei a fost o adevărată aventură. Acunoaște lumea tainică a cărților este un lucru pe care ei doar și-o imaginează, dar la bibliotecă au putut și să vadă cum arată. Ce înseamnă o carte și ce comori ascunse sunt în ea au putut afla doar la bibliotecă. Au aflat și de ce unele cărți pe copertă au cifre, de ce au fișe și cum pot să le împrumute datorită acestor detalii pentru a le putea răsfoi și citi acasă împreună cu părinții. Copiii au dat buzna pe rafturile sălii pentru copiii find atrași de imaginile din cărți, de coperta lor, de felul în care sunt aranjate pe raft doar pentru a fi citite și cunoscute. Copiii sigur că vor veni din nou la bibliotecă pentru a-și alege o carte pe gustul  lor și pentru a fi niște cititori exemplari și fideli.

Publicat de Doina Spătaru

Șef – Oficiu

Această prezentare necesită JavaScript.