Arhive etichetă | centenarul unirii

Masă – rotundă : Centenarul Marii Uniri

La 18 mai curent, la bibliotecă s-a desfășurat masa rotundă cu genericul „ Centenarul Marii Unirii.   Participanți au fost: Vlad Butnaru scriitor și– analist politic; Vâlcu Mihai – scriitor; precum  și  elevii de la Liceul Teoretic „ V. Alecsandri”.

În comunicatele sale vorbitorii au relatat următoarele:

În anul 2018, comemorăm 100 de ani de la evenimentul politic major al anului 1918: desăvârșirea statului național român realizată prin unirea provinciilor românești cu România. La început a fost unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918), mai apoi  unirea Bucovinei cu România  (28 noiembrie 1918), iar în final unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Țara Mamă, România  (1 decembrie 1918). Cele trei uniri formează împreună Marea Unire de la 1918, iar în 2018, la 100 de ani de la acele evenimente, sărbătorim CENTENARUL MARII UNIRI.

La această dezbatere opiniile participanților s-au axat pe evenimentul Marii Unirii și pe importanța ei. Ideea prinicpală dar și cea mai discutată a fost însăși unirea. Dacă va fi atunci cum? ce facem? cum procedăm? la aceste întrebări au răspuns atât elevii cât și invitații : Val Butnaru și Mihai Vâlcu.

Unirea ne reaminteşte rezoluţiunea adoptată la Alba Iulia în urmă cu 99 de ani. A fost asociată explicit cu o condiţionalitate politică şi anume, „înfăptuirea desăvârşită a unui regim democratic pe toate tărâmurile vieţii publice”.

Deci, la 100 de ani de la Marea Unire, trebuie să știm că, România nu este întreagă fără Basarabia și fără nordul Bucovinei!

Publicat de : Doina Spătaru

 

 

 

Reclame

27 martie 1918 – 27 martie 2018: Centenarul Unirii Basarabiei cu România

La 28 aprilie curent, la bibliotecă s-a desfășurat masa rotundă cu genericul „ Centenarul Unirii Basarabiei cu România„.    Organizatorul activității a fost Lia Canțîr, care a prezentat invitații și a vorbit despre importanța temei puse în desbateri. Participanți au fost: Savin Alexandru – lector universitar; Dolganiuc Valentin – analist politic; Vâlcu Mihai – scriitor; Pelivan Constantin – descendent a lui Ion Pelivan; Gheorghe Negru – istoric; Anrei Viziru – jurnalist la Radio Moldova 1 și profesorii de istorie – Adrian Cojocaru( moderatorul activității), Ruslan Sebastian precum  și  elevi de la Liceele Teoretice „L.Rebreanu”; „ V. Alecsandri”; Liceul de Arte „Elena Alistar”; Școala Grădiniță „Pas cu Pas” nr.152.

În comunicatele sale vorbitorii au relatat următoarele:

Primul război mondial ( 1914-1918), Revoluţia bolşevică din 1917, au constituit împrejurări istorice favorabile pentru oprirea suferinţelor românilor din provinciile aflate sub vremelnică stăpânire străină. Se cuvine însă să precizăm că realizarea Unirii şi desăvârşirea statului naţional unitar a fost opera naţiunii române, a acţiunii energice a acesteia, având ca bază acumulările istorice, seculare, încă de la naşterea poporului român ca popor romanic şi creştin.

În Basarabia se crease o situaţie favorabilă în urma ieşirii Rusiei lui Lenin din război şi a declarării de către acesta a principiului autodeterminării, „ca noroadele singure să-şi hotărască soarta. Ion G. Pelivan în „ La Bessarabie sous le regime russe”, Paris,1919.p.58 îl cita pe mareşalul rus Prozorovski care arăta că „Basarabia a  fost transformată de trupele ruseşti într-un pustiu total”.

Rolul principal în revenirea acestei provincii româneşti la Regatul României îl va juca Sfatul Ţării constituit la 25 septembrie 1917 ca Reprezentanţă naţională, 156 de deputaţi, din care 105 români, 51 reprezentanţi ai naţionaliăţilor. Preşedinte a fost ales Ioan Inculeţ, vicepreşedinte Pantelimon Halippa iar secretar I.Buzdugan.

1280x720-4sJ

În acelaşi început de an se crease Partidul Naţional Moldovean care va folosi ziarul„ „Cuvânt Moldovenesc” ca tribună de propagare a ideilor unioniste. După proclamarea Republicii Democraticii Moldoveneşti aceasta îşi declaraă independenţa, iar Consiliul Directorilor ( organul executiv) cere sprijinul armatei române pentru a proteja populaţia împotriva soldaţilor ruşi constituţi în bande ce jefuiau localităţile basarabene căci armata imperială se afla într-un proces de bolşevizare şi descompunere.

Sfatul Ţării întrunit la 27 martie 1918 avea ca subiect de dezbatere Unirea cu România. C.Stere, cooptat în sfat declara: „Astăzi noi trebuie să hotărâm ce va avea o importanţă hotărâtoare asupra sortii viitoare a poporului nostru. Mersul de fier al istoriei pune asupra umerilor noştri o răspundere pe care noi o putem ignora cu nici un fel de sofisme”. Cu 86 de voturi pentru Unire din cei 136 de deputaţi prezenţi aceasta este aprobată;  Vă prezentăm o parte din Hotărârea Sfatului Ţării : „În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară Republica Democratică Moldovenească ( Basarabia) în hotarelei ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum 100 de ani mai bine ( 106 ani s.n.) din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama ei România. Trăiasca Unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna”! (M.Manea, B.Teodorescu – Istoria românilor, Bucureşti 1996, p. 232).

prima-poza-actul-unirii

Primul Ministru Al. Marghiloman recunoaşte acest act: „ în numele poporului român şi al regelui său Majestatea sa Ferdinand I i-au act de unirea Basarabiei cu România  şi proclamă Basarabia  Unită  de data aceasta pentru totdeauna cu România şi nedivizibilă. La 9 aprilie 1918 Regele Ferdinand I prin decret regal  sansţionează Unirea. Conferinţa de pace de la Paris din 1920, prin Tratatul României cu Marea Britanie, Franţa, Italia, Japonia este recunoscută de jure şi de facto ( juridic internaţional) unirea Basarabiei cu Patria mamă.

Rusia sovietică nu va accepta aceasta realitate şi va căuta să-şi „recupere” teritoriul care istoric şi  juridic, cum am arătat anterior, aparţinea Moldovei lui Ştefan.

În 1940 după două ultimatum-uri, Basarabia este ocupată de armata roşie, la fel ca şi Bucovina de Nord. Începe Golgota românilor: depotări în Gulagul siberian, mutări de sate întregi în Asia Centrală, asasinate, închisori, luarea pământurilor în colhozuri şi dărâmarea bisericilor. Se produce o sovietizare şi rusificare a basarabenilor, limba rusă înlocuieşte româna în şcoli, istoria este mutilată. Urmele acestei politici au fost atât de adânci încât se văd şi astăzi.

Nădăjduim însă că Dumnezeu va ocroti neamul nostru şi că va veni iar o zi măreaţă pentru moldovenii din stânga Prutului de a reveni la patria strămoşească și sperăm ca elevii participanți la discuții vor fi martori la întregirea neamului.

Realizat de A. David

 

 

Centenarul Unirii

Marea Unire a fost și va rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei românești. Este fapta istorică a întregii  națiuni române realizată prin fruntașii politici de o intelegență remarcabilă. În acest an se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire, astfel, în urma acestui act de Reîntregire a Neamului, prin sacrificiul  suprem făcut de descendenții noștri s-a împlinit un vis de veacuri al poporului nostru, de la Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, până la generația care a înfăptuit unirea.

În bibliotecă s-au  desfășurat două lecții publice cu acest generic pentru două grupuri de cititori, unul pentru cei cuprinși cu vârsta de 10-11 ani  cu tema: Istoricul  zilei de 24 ianuarie 1918 și celălalt grup  de 17-18 ani  au discutat despre Centenarul Unirii. În cadrul acestor întâlniri a fost organizată o expoziție cu tema: Centenarul Marii Uniri cu 35 de documente  în care sunt reflectate   acest eveniment istoric. Lecțiile au fost ținute de către dn-ul Adrian Cojocaru, profesor, magistru în științe istorice într-o atmosferă plăcută și captivantă.