Arhive etichetă | citat

Fănuș Neagu – meșterul limbii române

omagiu la 85 de ani de la naștere

fanus-neagu-301911l

„Pentru mine, limba română e distanţa dintre inimă şi umbra ei, care se numeşte suflet.”

Fănuş Neagu, născut în 1932 la Grădiştea-de-Sus, judeţul Brăila, într-o familie de ţărani, este romancier, dramaturg şi nuvelist. El a devenit membru titular al Academiei Române în 2001.

Povestitor şi nuvelist extraordinar, inspirat în special de lumea ţărănească, dar şi de specificul vieţii portuare dunărene din zona sud-estică a ţării, a Brăilei natale, Fănuş Neagu s-a impus prin cărţile sale ca unul dintre marii povestitori ai literaturii române, pitorescul, lirismul şi savoarea lexicală din Criticul Nicolae Manolescu, potrivit Mediafax, spunea „A fost unul dintre cei mai talentaţi scriitori ai generaţiei sale, chiar dacă se spune că aceasta este generaţia ‘expirată’. Acum devine expirată şi la propriu”, a mai spus criticul. Manolescu a povestit că, la începuturile sale scriitoriceşti, Fănuş Neagu a fost „un ştirist şi un inventiv”, remarcându-se în articole pe teme sportive şi în proză scurtă, mai târziu trecând la romane.

„În general, numele lui a fost legat de un fel de inventivitate a lexicului şi de un stil specific sudicilor”, adăugând că, probabil, sensibilitatea scriitorului a fost formată şi de locul unde s-a născut şi a crescut, „undeva între Buzău şi Brăila, unde vine prima dată viscolul, o zonă a podgoriilor”. „Vinul a avut un loc important în viaţa lui Fănuş Neagu şi în arta sa, ca şi la Sadoveanu” a spus criticul literar.

dincolo-de-nisipuri_1_fullsize

Literar, a debutat cu nuvela ‘Duşman cu lumea’, apărută în revista ‘Tânărul scriitor’ (1954), patru ani mai târziu debutând editorial cu povestirile din ‘Ningea în Bărăgan’ (1959). Au urmat culegerile de povestiri şi nuvele ‘Somnul de la amiază’ (1960), ‘Dincolo de nisipuri’ (1962), ‘Cantonul părăsit’ (1964, Premiul Uniunii Scriitorilor), ‘Vară buimacă’ (1967) – care au fost incluse, alături de lucrări inedite, în antologiile ‘În văpaia lunii’ (1971, 1979), ‘Fântâna’ (1974), şi alte volume de proză scurtă, printre care: ‘Casa care se leagănă’ (1972), ‘Pierdut în Balcania’ (1982), ‘Povestiri din drumul Brăilei’ (1985), ‘Partida de pocher’ (1994) şi ‘O corabie spre Bethleem’ (1997), ‘Dincolo de nisipuri’ (2004).

Câteva dintre nuvelele şi povestirile sale au fost traduse şi incluse în numeroase antologii apărute în străinătate. Ca prozator, a cunoscut deplina consacrare cu romanul ‘Îngerul a strigat’ (1968), titlu de referinţă al prozei româneşti postbelice, carte care a dominat evenimentele editoriale ale anului în care a apărut.

992bc86142117370e16e196456e85517

Acest prim roman a fost urmat de ‘Frumoşii nebuni ai marilor oraşe. Fals tratat despre iubire’ (1976), ‘Scaunul singurătăţii’ (1988), toate trei obţinând Premiul Uniunii Scriitorilor, şi de ‘Ţara hoţilor de cai’ (1991), ‘Amantul Marii Doamne Dracula’ (2001). În anul 2004 i-a apărut ‘Asfinţit de Europa, Răsărit de Asie. Jurnal cu faţa ascunsă’ (2 volume).

Atras de teatru, a scris câteva Amantul-marii-doamne-dracula-Un-nou-roman-de-Fanus-Neagupiese, între care ‘Eclipsa de zgomote’ (1970, piesă în două părţi), ‘Scoica de lemn’ (1978), ‘Casa de la miezul nopţii sau Paiaţa soseşte la timp’ (1988), toate premiate de Uniunea Scriitorilor, ‘Olelie’ (1983). A semnat, singur sau în colaborare, scenarii de film: ‘Lumină de iulie’ (1963), ‘Casa de la miezul nopţilor’ (1975), ‘Lişca’ (1983), ‘Sosesc păsările călătoare’ (1984), ‘Casa din vis’ (1991), ‘Terente – regele bălţilor’ (1995) ş.a.

Unul dintre cei mai buni prieteni ai săi a fost scriitorul Ion Băieșu, pe care l-a cunoscut la Școala de Literatură. ” Ursuz mereu ca după un chef”, așa cum îl descrie Alex Ștefănescu în România Liberă.

fanus_neagu_cartea_cu_prieteni

Fănuș Neagu avea să aibă legături strânse și cu Nichita Stănescu/Acesta avea să îl descrie în cîteva cuvinte, înșirate într-un catren:” Ursul acesta blînd și calm și bleg, Fănuș/ e apucat  de nimeni ca de doruri; -/ dă cu sărutul numai doar în zboruri/ iar iernii lumii e învârtecuș „

Curiozitati despre râs: cand și cine râde mai mult?

10154386_626032627479779_716365917_nSe zice că o zi în care nu ai râs e o zi pierdută, așa că dacă nu ți-ai luat porția de „hahahahaha” pe ziua de azi să știi că încă mai ai timp, iar aici nu ne referim la numărul de LOL-uri sau de „emoji” pe care l-ai trimis prietenilor tăi azi.

Nu-i așa că sunt unele momente în care ți-e dor să râzi până îți dau lacrimile și te doare burta? Să-ncerci să te oprești, dar cu toate astea întreg corpul tău să vrea să se bucure în continuare de sentimentul de libertate care vine odată cu o glumă bună sau o poveste amuzantă? Și-apoi să te lași cuprins de o stare de bine pentru că ai uitat de tot pentru câteva minute și ai trăit clipa.

shutterstock_2109145Râsul face minuni atât pentru corpul cât și pentru mintea noastră, mai ales că este o reacție naturală ce nu poate fi mimată. Mai multe curiozități aflați mai jos:

  1. Tindem să râdem de 30 de ori mai mult atunci când suntem înconjurați de alte persoane față de momentele în care suntem singuri.
  2. Sobolanii râd atunci când sunt gâdilați, dar și atunci când se joacă împreună. Psihologul Jack Panksepp a observat acest lucru în anii ‘90.
  3. Creierul nostru poate face diferența între râsul forțat și cel natural. Asta pentru că atunci când auzim pe cineva râzând începem să căutăm involuntar motivul pentru care se întâmplă acest lucru.
  4. Chiar dacă nu înlocuiește mersul la sală, se spune că atunci când râzi îți întărești mușchii feței, ai abdomenului și ai diafragmei.
  5. Unele studii au ajuns la concluzia că 15 minute de râs pe zi îți pot prelungi viața cu aproximativ două zile. Așa că, profitați de orice moment ca să râdeși cu poftă.
  6. Se pare că o mică porție de râs imediat după ce te-ai trezit are același efect ca băutul unei cești de cafea. Bine, probabil că nu în zilele de luni. :)))
  7. Gelotologia este știința care se ocupă cu studiul râsului și a efectelor acestuia asupra corpului nostru. hqdefault
  8. Femeile râd cu 126% mai mult decât bărbații.
  9. Râsul poate stabili rapid o legătură între oameni. Când ne amuzăm de ceva într-un grup sau cu o altă persoană, această conexiune îndepărtează stresul cauzat de momentele în care te afli pe lângă oameni noi.
  10. Râsul chiar este contagios. Sunetul acestuia activează anumite părți ale creierului care sunt în legătură directă cu mușchii feței, pe care îi pregătesc să se alăture activității.
  11. Conform cercetărilor, cuplurile care zâmbesc sau râd atunci când discută subiecte dificile au un nivel mult mai ridicat al satisfacției din cadrul relației.
  12. Deși putem să afișăm un zâmbet fals atunci când nu ne simțim bine, râsul nu poate fi mimat. Nu ai cum să-ți păcălești creierul să creadă că ești fericit. Râsul e ceva natural.
  13. Aparențele contează când vine vorba de a găsi persoana potrivită, iar tot mai mulți oameni spun că își doresc parteneri cu simțul umorului.
  14. Copiii râd de trei ori mai mult decât adulții. Poate ar trebui să luăm niște lecții de la ei.

mori-de-ris-9_5de680543516c5

Medalion Literar – artistic : Poezii dedicate mamei

Dacă ai o mamă,

ai şi un izvor,

Nu mai eşti pe lume,

simplu călător.

Dacă ai o mamă şi e lângă tine,

Pe pământ e pace,

pe pământ e bine.

„Cel mai încăpător şi mai sigur loc di lume este sufletul mamei”

Irina Binder

Mama! Ce cuvânt înalţător ! Primul nostru cuvânt ! Ce sentiment de dragoste ne învăluie sufletul şi un chip sfânt ne apare în faţa ochilor atunci când îl rostim ! O privire caldă şi ocrotitoare ne urmăreşte fiecare pas al vieţii, făcând-o astfel sigură pentru noi să sorbim fără grijă din pântecul ei fermecat, cu sufletul împăcat şi cu siguranţă că orice greşeală va fi imediat îndreptată.

          Mama este fiinţa căreia îi suntem datori cu un respect profound, căreia îi mulţumim pentru faptul că ne-a adus pe lume şi că alături de Dumnezeu a contribuit la existenţa noastră, dăruindu-ne cel mai frumos cadou pe care îl putem primi cu inima deschisă: viaţa. Tot ceea ce avem şi tot ceea ce vom avea , viitorul, prezentul şi trecutul îl datorăm mamei, celui mai bun prieten pe care îl avem alături în clipe grele.

          Primul zâmbet, primul pas, primul cuvânt, o carte de poveşti frumoase, copilăria cu toate tainele ei sunt strâns legate de aceeaşi persoană care descrisă cu ajutorul cuvintelor pare ireală. Ochii ca nişte lumănări sclipitoare, gura ca un trandafir îmbobocit, zâmb
etul ca un curcubeu după o ploaie caldă de vară alcătuiesc figura draguţă a mamei.

Pentru a afla şi ce ne pot vorbi copiii despre mamă am avut deosebita plăcere să-i avem ca oaspeţi pe copiii clasei a II-D de la Liceul Iulia Haşdeu. Cu acest prilej, în data de 13 martie, am desfăşurat un medalion literar – artistic dedicat celei mai blânde şi scumpă fiinţă : mama. Particularitatea evenimentului a constat în particuparea activă a elevilor, fiind ajutaţi şi de doamna profesoară Bejan Nona. Pe lângă versurile marilor scriitori : Grigore Vieru, Victor Tulbure, ş.a. Elevii au dat dovadă de multă dragoste faţă de mamele sale prin felul unic cum au recitat poezii, cu multă emoţie şi respect faţă de cea care ne-a dat viaţă : mama. A fost un recital pentru suflet, deoarece mamele au cel mai preţuit loc în inima fiecăruia şi inclusiv în inima acestor copiii care au oferit tot ce au mai scump faţă de mamele lor : iubirea.

Copiii ne-au bucurat şi cu desene proprii, unde am oferit şi locuri. Locul I a fost desemnat elevei : Botnari Gabriela; Locul II : Spinenco Vlad, Locul III : Hellis Băssma.

Poeziile recitate de către elevi vor fi publicate pe youtube. Pentru participare activă şi pentru faptul că avem o colaborare productivă cu Liceul Iulia Haşdeu, copiii vor primi diplome pentru meritele lor.

20170313_132611

Publicat de Doina Spătaru

Şef – Oficiu