Arhive etichetă | critic litera

Lansare de carte : Străin printre ape de Vitalie Răileanu

Pe, 14 martie 2019, în incinta Bibliotecii „Ștefan cel Mare” a avut loc ședința cenaclului „Singur printre cărți…”. În discuție: volumul de poeme „Străin printre ape” de Vitalie Răileanu.

Prefaţa volumului de poezii Străin printre ape de Vitalie Răileanu este semnată de Maria Pilchin, care menţionează chiar de la început că: „Vitalie Răileanu este la al treilea volum de poeme. Fidel temei marine, autorul propulsează proiectul mai departe, tema rămâne aceeaşi, variază însă ideile poetice, care contribuie la consolidarea axului unic al poeziei scrise de acest poet.”

 La fel Maria Pilchin subliniază că prin poezia lui Vitalie Răileanu, „cititorul parcurge nişte poeme-egologii, texte în care eul rămas „de unul singur” îşi continuă existenţa ca pe o cochilie în „singuratica întindere acvatică”. O existenţă marcată continuu de „presentimentul mării”, de apropierea unui ţărm singuratic”. Egoul a concrescut cu acest ţărm, aşa cum „nu-mi poţi lua / speranţa şi singurătatea/ care au dat rădăcini/ în morfologia ţărmului la care/ încă visez”, susţine autorul.

Criticul literar Nina Corcinschi a ţinut să accentueze faptul că poezia lui Vitalie Răileanu este o prezenţă deosebită în arealul poeziei basarabene, venind de fiecare dată cu ceva aparte prin tematică şi însăşi forma de exprimare implicând tehnici moderne în ale versificaţiei şi stilului.

Aşa cum menţionează criticul român Răzvan Voncu: „Vitalie Răileanu este un poet autentic, nu doar un critic care scrie şi poezie. Amprenta personalităţii sale e netă, timbrul vocii, distinct, iar originalitatea în cadrul temei marine, evidentă.”

Autorul  sa a împărtășit cu noi impresii despre cărți și din cărți, ne-a povestit despre propria activitate și ne-a recitat fragmente din volumele sale de versuri, reușind să ne transpună într-o lume a liricului, pe care o percepe ca pe o alegorie și în care inserează varii personaje.

Ne-a impresionat prin simplitatea cu care privește lucrurile mari, prin felul deosebit de a mânui cuvântul și prin maniera-i inedită de a transforma biblioteca într-un laborator științific.

Deși se consideră un „întârziat” pe toate făgașurile și un „zgârcit” în ale scrierii, V. Răileanu se numără printre exegeții, dar și poeții cei mai fecunzi.