Arhive etichetă | cultură

 Delfinul  – un mamifer inteligent terestru

    Oricine i-a văzut a fost încântat de formidabila lor energie şi de inteligenţa lor remarcabilă. Drăgălăşenia şi atitudinea lor plină de umor îi face pe copii foarte bucuroşi, iar pe adulţi – să redevină copii. Se pare că graţia acestor animale ne ating undeva în profunzimea sufletului. Întâlnirea cu delfinii declanşează o gamă largă de transformări, de la sentimente euforice până la uluitoare vindecări, atât fizice cât psihice.

    Din timpurile de demult circulă numeroase istorii despre delfini. Unele par de-a dreptul fantastice. Astfel, o legendă din Grecia antică vorbește despre un delfin, care în fiecare zi îl lua în spinare pe un băiețel, pentru a trece cu el golful pînă la școală și înapoi. S-a întâmplat, însă, că băiatul s-a îmbolnăvit și a murit. Delfinul l-a tot așteptat zile întregi la locul știut, pînă când a murit de dorul micului său prieten. Unul dintre vechii istorici greci povestește că delfinii ajutau pescarii, mânându-le peștii în plase și primind ca recompensă pentru această muncă bucăți de pâine muiată în vin.

   Un delfin, pe care oamenii îl botezaseră Pelorus Jack, călăuzise în decurs de treizeci de ani navele marine prin golful Amiralității spre Noua Zeelandă. Pentru protecția lui fusese decretată o lege specială.

   Delfinii sunt mamifere ce trăiesc în grupuri a câte 15-40 indivizi și sunt întâlniți în toate oceanele lumii, însă îndeosebi în Oceanul Atlantic și Pacific. Cu toate că pot sta o perioadă de timp sub apă, ei trebuie să iasă și la suprafață pentru a-și acumula oxigenul necesar. Dacă vre-unul dintre ei cere ajutor , ceilalți aleargă de zor, îl ridică din ambele părți în sus, ca el să poată respira. Aceste mamifere sunt cunoscute pentru conexiunea pe care o stabilesc cu oamenii, dar și pentru că sunt cele mai prietenoase animale marine.

    Adesea în corpurile delfinilor , în urma disecțiilor, se găsesc rămășițe ale membrelor inferioare care dovedesc faptul că ei au fost cîndva mamifere terestre.

   În timp ce doarme, delfinul își oprește doar jumătate din creier împreună cu ochiul aflat pe partea opusă. Cealaltă jumătate a creierului rămâne trează dar la un nivel scăzut de vigilență. Această parte este folosită pentru a se păzi de prădători, obstacole și alte animale din jur. De asemenea, semnalează momentul în care trebuie să se ridice la suprafață pentru a respira. După aproximativ două ore, animalul va inversa acest proces, odihnindu-se pe partea activă a creierului și trezind acea parte care doarme.

   În general, delfinii sunt activi noaptea târziu, profitând de acest moment pentru a se hrăni cu peștii care atunci ies din adâncuri. Ei nu pot mesteca. Dacă ai văzut vreodată un delfin mâncând, poate că ai observat că înghite hrana întreagă. În schimb, își folosește dinții pentru a prinde prada. Uneori, o scutură sau o freacă de fundul oceanului ca s-o rupă în bucăți mai mici. O teorie explică faptul că delfinii au renunțat la mestecat deoarece erau nevoiți să consume repede peștii, înainte ca aceștia să se poată îndepărta. Faptul că nu își mestecă prada le permite să se asigure că aceasta nu scapă. Gura delfinului are între 12 şi 200 de colţi şi nu îşi pierde nici unul pe întreaga durata a vieţii.

   Delfinii respiră prin plămâni și nu prin branhii. Ei nu depun icre, ci nasc pui vii, care sunt alăptați ca în cazul oricărui mamifer. Laptele acestor cetacee este unul dintre cele mai bogate cunoscute științei, conținând 40% de grăsimi și 10-14% de proteine. Femelele ,,fluieră’’ zile întregi după ce dau naștere puiului, astfel încât acesta să-și poată recunoaște mama. Delfinul este unicul mamifer care se naște ieșind cu coada și nu cu capul. După naștere, pentru o perioadă de până la o lună, puii nu dorm absolut deloc. Cercetătorii cred că acesta este un avantaj, puii reușind astfel să fugă de prădători, să păstreze o temperatură crescută a corpului până când acumulează grăsime și chiar și să încurajeze creșterea creierului.

   Delfinii sunt considerați a fi cele mai inteligente mamifere marine. Diferitele studii făcute pe creierul delfinilor au dus la concluzia că, sub raportul cerebralizării, ei se situează pe primul loc după om.

   Le place muzica, dovada că ei se pot dresa cu uşurinţă în delfinării şi folosiţi la circuri. Adesea, aceste animale inteligente reuşesc să reproducă bine vocea şi chiar cuvintele dresorului.

   Delfinii, în mod obișnuit, sunt foarte comunicativi, dar în captivitate încep să surzească și greutatea cerebrală scade cu până la 30 %.Ei devin agresivi în momentul în care oamenii încearcă să-i mângâie excesiv.

   India, Costa Rica, Ungaria și Chile sunt țările în care a fost interzisă ținerea delfinilor în captivitate. Indienii consideră delfinii ,,o personalitate sau un om de o altă origine decât homo sapiens’’. Respectiv, orice ,,personalitate’’ trebuie să aibă drepturi și nu poate fi exploatată în scopuri comerciale. Oamenii de știință care au analizat comportamentul acestor animale spun că e foarte greu să delimitezi intelectul uman și emoțiile de natura delfinilor.

   Tursiops truncatus este cel mai inteligent dintre speciile de delfini și cel mai adecvat pentru procesele de instruire. El constituie un subiect excelent de cercetare. Se adaptează foarte bine în captivitate și chiar se reproduce în aceste condiții.

   Limbajul corpului la delfini corespunde în multe privințe cu comunicarea verbală la om. Interacțiunea dintre delfini și oameni îi influențează pozitiv pe cei din urmă, în deosebi psihicul copiilor. La această concluzie au ajuns specialiștii britanici încă în 1978.  De atunci a început să se dezvolte ,,delfinoterapia’’. Înotul supravegheat alături de delfini este folosit tot mai des ca metodă curativă. Acum aceasta este aplicată în cazul diferitor boli fizice și psihice, inclusiv în cazul autismului.Înotul cu delfinii elimină durerile cronice, ridică imunitatea și le dezvoltă copiilor vorbirea.

   Delfinii au reprezentat întotdeauna o sumă de calităţi pozitive: inteligenţă, frumuseţe, bucurie de a trăi, armonie, forţă, libertate, dragoste pentru muzică, fidelitate şi loialitate.

   Delfinii sunt considerați simbol al norocului. In simbolismul creştin delfinul înseamnă mîntuire şi reînviere.

   Dacă doriți să aflați mai multe informații despre acest mamifer drăgălaș lecturați cărțile ,,Insula delfinilor albaștri’’ de Scott O’dell, ,,Delfinul’’ de George Meniuc, enciclopedia ,,Balene și Delfini’’.

Realizat: Irina Haraz, bibliotecar

Vindecare prin artă

Biblioteca „Ștefan cel Mare” și-a completat fondul de carte cu o serie de lucrări din domeniul culturii. Arta, în general, poate să răspundă, în felul său, la întrebările existențiale. Prin artă poți descoperi multe lucruri profunde a creativității umane, a tot ce e frumos. Nu în zadar se spune că „frumosul va schimba lumea”.

  1. Bâzgu, Eugen. Arhitectura tradițională – memorie identitară / Eugen Bâzgu; Muzeul Naț. de Etnografie și Istorie Naturală, Societatea de Etnologie din Rep. Moldova. – Chișinău: S.n., 2018. – 548 p.  ISBN978-9975-146-01-2. 
  2.  Bienala Internațională de Artă Decorativă/ Min. Educației, Culturii și Cercetării al Rep. Moldova, Uniunea Artiștilor Plastici din Rep. Moldova; coord.: Valeriu Vânagă. – Chișinău: Bons Offices, 2018. – 100 p.    ISBN 978-9975-87-441-0.
  3. Buzilă, Varvara. Arta tradițională din Republica Moldova=Traditional art from Republic of Moldova / Varvara Buzilă; desing: Vitalie Coroban. – Chișinău: Cartier, 2018. – 272 p.     ISBN 978-9975-79-947-8.
  4. Eugeniu Ureche: teatrul nu se termină niciodată: catalog. – Chișinău: Cartier, 2018. – 80 p. ISBN 978-9975-86-322-3. 
  5. Murakami, Haruki. Pur şi simplu despre muzică/ Haruki Murakami: trad.: Mihaela Albulescu. – Iaşi, Polirom, 2018. – 82 p.
    ISBN 978-973-46-7553-1
  6. Popuşoi, Liliana. O legendă: Teatrul,,Luceafărul”/ Liliana Popuşoi: Chişinău, ARC, 2018. – 223 p. ISBN  978-9975-0-0227-1
  7.   Potâng, Tatiana. Personajul cu povestea sa /  Tatiana Potâng; cop.: Sergiu Stanciu. – Chișinău: Univers Educațional, 2018. – 128 p.   ISBN 978-9975-3192-1-8.
  8.   Prepelița, Corneliu. Patrimoniul cultural ecleziastic / Corneliu Prepelița,. – Chișinău: Lexon-Prim, 2018. – 224 p. ISBN 978-9975-139-70-0.
  9.  Roibu, Nicolae. Oglinzile memoriei / Nicolae Roibu; coop.: Svetlana Cersac. – Chișinău: S.n., 2018. – 416 p. ISBN 978-9975-144-93-3
  10. Ronald, Susan. Hoţul de artă al lui Hitler/ Susan Ronald; trad.: Ioana Bârzeanu-Bucureşti : Meteor Publishing, 2018. – 431 p.
    ISBN 978-606-910-079-0
  11. Slivca, Tatiana. Mihai Ciobani: cântecele de acasă mă poartă prin lume / Tatiana Slivca; coop.: Sergiu Stanciu. – Chișinău: Prut Internațional, 2018. – 312p. ISBN 978-9975-54-398-9.
  12.    Suraia, Vrancea: tradiții, patrimoniu, identitate/ coord.: Ioana-Ruxandra Frunteală; Suraia, Vrancea: Brumar, 2012. – 189 p.
    ISBN 978-973-602-760-4
  13. Turea, Larisa. ABCDoga, un destin în Do Major /  Larisa  Turea; coop.: Sergiu Stanciu. – Chișinău: Prut Internațional, 2017. – 272 p.    ISBN 978-9975-54-402-3.

Realizat: Lilia Canțîr

Dorești să fii fericit?

    De multe ori suntem prizonierii tristeții. Fiecare din noi nu o dată a trecut prin această stare de suflet. Și astăzi îmi amintesc versurile din poezia lui Grigore Vieru ,,Cîntecul puișorului de melc’’ :

,,S-a stins soarele cel bun,

Eu mă culc, povești îmi spun,

Dar nici una nu-i frumoasă…

Greu e singurel în casă.’’

    Dorești să fii fericit? Ce trebuie să faci ca să te simți fericit?

    Pe mine, de exemplu, în momentele triste m-ar face să zîmbesc mai multe lucruri, nu pot spune cu exactitate că unul singur. Depinde de personalitatea fiecăruia, desigur de vîrstă și de generație. Cred că fericirea este foarte aproape, în inima noastră.

    Iți propun o listă cu cîteva lucruri care ar trebui să contribuie la fericirea ta.

    Iubește natura – o sursă eternă de fericire

    Petrecerea timpului în natură ne ajută să devenim mai sociabili și automat mai buni și mai generoși. Este inutil să te opui fericirii cînd ești înconjurat de un miros plin de iasomie sau de un miros îmbietor de lavandă abia înflorită.

    Înconjoară-te de oameni optimiști!

    Chiar și întîlnirile cu prietenii te pot ajuta să te simți mai fericit. Simplu fapt că aveți alături oameni pozitivi va fi de ajuns ca să zîmbiți mai des. Petrece-ți timpul cu un prieten care ține la tine, te apreciază!

   Păstrează pacea în familie!

    Chiar dacă suntem supărați sau avem nevoie de ajutor membrii familiei vor fi mereu lîngă noi pentru a ne susține. Să vă iubiți ca florile și atunci fiecare lacrimă se va transforma într-o clipă de fericire. Iubirea necondiționată pe care familia ne-o oferă ne ajută să trecem peste cele mai grele momente. Orice urmă de tristețe trece atunci cînd auzi un sincer Te iubesc! de la omul drag.

     Citiți o carte!

    Citind o carte poți să gasești ceva captivant sau nostim care te-ar face să uiți de probleme, dar și să birui tristețea din suflet pentru un timp îndelungat.

    Nu există o ocupație mai plăcută decît cea de a rămîne tête-à-tête cu cartea, de a trăi în toată profunzimea cele exprimate de scriitor, încît să vrei să-i continui gîndurile.

 1O carte care merită citită este ,,Hoțul de cărți’’ de Markus Zusak. E un amestec de lacrimi, repulsie și o fericire ciudată. Din roman afli despre o fetiță de zece ani ce încearcă să supraviețuiască printre străini, despre plăcerea și fericirea ei de a citi și de a fura cărți. Această carte îmi aduce în suflet o nemărginită bucurie.

Realizat: Irina Haraz, bibliotecar

Puterea de a face schimbări

Schimbarea … este una din legile care guvernează  universul. Vorbim atât de des despre ea… ne promitem  în fiecare zi să facem mișcare, să începem să mâncăm sănătos,  să citim mai mult, să învățăm o limbă străină, să ne întâlnim mai des cu prietenii, să fim mai buni, să…

Avem nevoie de putere de a înfăptui schimbarea, de a dori o viață mai bună, plină de succes și reușite.

            De obicei, dorința de Schimbare apare permanent, dar cel mai important este să o descoperim, să-i deschidem ușa din față, să salutăm intențiile ei, să sesizăm la timp variantele prin care poți să obții schimbarea dorită.

Vino la clubul de interese pentru femei „Zebrele” și prezintă modalități de schimbare personală,  oferă sugestii despre cum îi poți ajuta pe alții să obțină schimbarea dorită. Ședințele clubului oferă diversitate de opinii, cunoștințe, experiențe ce ne pot ajuta, uneori chiar ne scot din încurcături. Curajul de a vorbi în public, de a fi ascultate, de a dobândi cunoștințe, de a destăinui o idee, un gând ce te pot ajuta în realizarea scopurilor  sunt unele beneficii  de care poți profita și tu.

Tony Robbins ne sfătuiește să  „transformăm  așteptările în aprecieri,  iar lumea se va schimba imediat”.

Nu uitați că viața se schimbă numai atunci când tu îți dorești cu ardoare să te schimbi.

Realizat: L. Canțîr

 

15 ani de activitate a Bibliotecii „Ștefan cel Mare”

În toamna anului 2019 biblioteca „Ștefan cel Mare” a împlinit 15 ani de activitate. Aniversarea a fost celebrată la 12-13 noiembrie în incinta biblioteci de pe bl. Decebal  91. Evenimentul s-a desfășurat cu Genericul „Descoperă-ți, dezvoltă-ți și folosește-ți punctele forte!”.

În cadrul evenimentului au participat: consilierul Președintelui în domeniul educației, culturii și cercetării,  Corneliu Popovici, oaspeții de onoare din România – managerul Bibliotecii Județene „Duiliu Zamfirescu” Vrancea din Focşani, dna Oana-Raluca Boian și scriitorul Adrian Ţiglea, pretorul sectorului Botanica, Boris Prepeliță scriitorii – dnii Ion Găină, Ștefan Sofronovici, Ianoș Țurcanu, Vitalie Răileanu, Nicolae Spătaru, Dumitru Crudu, precum mulți voluntari și utilizatori. La deschiderea evenimentului o scurtă retrospectivă despre bibliotecă a prezentat directorul general al Bibliotecii Municipale ”B.P. Hasdeu”, dna Mariana Harjevschi.

Invitații și-au amintit cu nostalgie de anul 2004 când a avut loc deschiderea filialei „Ștefan cel Mare”.  Doamna Lidia Kulikovski, exdirector general al Bibliotecii Municipale ”B.P. Hasdeu” a menționat aportul considerabil al exdirectorului Bibliotecii Județene „Duiliu Zamfirescu” Vrancea din Focşani,  dnaTeodora Fîntînaru, al Consiliului Județean Vrancea în persoana Președintelui dlui  Marian Oprișan, exprimarul municipiului Chișinău – dl Serafim Urecheanu și a Direcției Cultură a Primăriei municipiului Chișinău – dlui Iulian Filip, pentru îcheierea protocolului de colaborare. S-a menționat despre scopul protocolului care a fost onorat cu mare responsabilitate până în prezent de ambele părți. S-a menționat inițiativa diverselor proiecte precum și continuitatea acestora. O binecuvântare pentru chișinăuieni sunt donațiile de carte românească aduse de peste Prut. Colaborarea între aceste biblioteci a devenit ca un sânge comun purtat de același neam românesc.

Doamna Oana-Raluca Boian, manager al bibliotecii Vrâncene precum și scriitorul Adrian Ţiglea au prezentat reușitele colaborării bibliotecilor surori. Au fost menționate proiectele, activitățile profesionale organizate în Chișinău și Focșani. La acest ceas aniversar a fost semnat și protocolul de colaborare pentru următorii 2 ani. Astfel vor continua cu succes proiectele, acțiunile culturale de dezvoltare și implementare a noilor practici internaționale.

Un invitat special a fost și pretorul sectorului Botanica, Boris Prepeliță împreună cu Iacob Cibotaru, arhitect. Cu ajutorul domniilor sale s-a pășit sigur și ferm pe treptele bibliotecii. Susținerea materială a dat posibilitatea să se realizeze cu succes proiectul „Șanse egale pentru toți”. Astfel împreună cu invitații s-a tăiat panglica proiectului realizat recent. Cu bucurie vor beneficia toată comunitatea de treptele și rampa accesibilă pentru mămici și persoane cu nevoi speiale. Le mulțumim că au reușit din multitudinea de proiecte să fie prioritară cartea și biblioteca.

Consilierul Președintelui dl Cornel Popovici, actualmente ministrul educației, culturii și sportului, a oferit un set consistent de cărți, literatură de valoare și necesară publicului larg.

O donație de carte inedită a primit biblioteca și de la scriitorul Ion Găină, autorul imnului bibliotecarului.  Mare a fost surpriza momentului când bibliotecii i-a fost oferită o medalie cu chipul lui  Alexei Mateevici. Preotul-poet şi poetul-preot, care a cântat cu dăruire totală necazurile şi năzuinţele moldovenilor, a elogiat limba moldoveneacă, a scris în competenţă de cauză despre influenţele slavone asupra limbii materne. Cel care a scris fermecătorul poem „Limba noastră”, o excelentă odă închinată limbii, care mai apoi a devenit Imnul Republicii Moldova. Îi mulțumim domnului Ion Găină pentru emoțiile pozitive oferite bibliotecii precum și celor prezenți.

Participarea scriitorilor la eveniment a fost ca o binecuvântare cerească, dăruind multe bucurii sufletești prin versuri și amintiri remarcabile de la începuturile acestei instituți. Aceste amintiri au trecut ca un fir roșu prin memoriile anilor magnifici ai bibliotecii care poartă numele de Ștefan cel Mare”, iar nostalgia timpurilor s-a simțit în ochii tuturor.

O altă categorie importantă pentru bibliotecă sunt voluntarii, cei care sprijină comunitatea sectorului Botanica prin instruiri, lecții și traininguri sistematice. Mulțumim voluntarilor: Nicolae Bordean, medic; Țugui Vera, profesoară; Paladi  Laura, eleva cl.XII-a –   Liceul Teoretic „Iu. Hasdeu”; Moșanu Robert, elev – cl.XI-a – Liceul Teoretic „S. Haret”;  Daniela Danu, eleva clasa XII-a – Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri; Mariana Malear, eleva – cl.X-a. Liceul Teoretic „M. Cogâlniceanu” , Alexei Mercedis,   eleva – cl. V-aI, Liceul Pro Succes; Maria Hava, Afina Popa, eleve ai cl. XI-a, Liceul român-german Mihail Cogălniceanu;

Sunt o echipă tînără, activă, conștiincioară și depun suflet în tot ce fac. Au reușit să crească utilizatori și să se bucurie înpreună cu ei de succesele acestora. Au reușit să organizeze activități cu voluntari cunoscuți la nivel internațional. Au reușit să creeze o comunitate mică în care interacționează, atrag și alți voluntari cu experiență. O echipă care cresc împreună cu bibliotecarii și aduc o rază de lumină, o schimbare comunității.

Un rol important pentru bibliotecă sunt partenerii care ne susțin mereu la toate inițiativele culturale organizate. La fel a participat cu drag în cadrul manifestări culturale câte un reprezentant din toate 18 instituții. Au prezentat recitale artistice și comunicări: Centrul de Excelență în Educația Artistică „Ștefan Neagă” liceiile Elena Alistar; Iulia Hasdeu; Mircea cel Bătrân; Grădinița „Alba ca zăpada”, ONG -ul ,,OPORTUNITATE”. Formația „Tinerii mușatini” au sensibilizat publicul prin excepționalul recital de cântece patriotice.

Susținerea partenerilor puternici este eficientă și fundamentală pentru abordarea dezvoltării comunitare şi totodată oferă o componentă substanţială a valorii adăugate a abordării culturale. Acest lucru se obține treptat cu eforturi de ambele părți ale acestuia. Deoarece un partener eficient trebuie întreţinut prin multă muncă, gestionare atentă şi monitorizare continuă. Cu mult curaj și răbdare sperăm să mărim cercul partenerilor cu interese comune.

Cu ajutorul partenerilor și a oamenilor de valoare s-au reușit pe 12-13 noiembrie o serie de activități culturale:  Nota ludică în activitățile de bibliotecă, moderator: Lidia Kulikovski, director adjunct Bibliotecii Municipale „B.P.Hasdeu”; Concurs de cultură generală: Aici e Moldova; lecție publică : Viața și succesul, moderator: Valentin Dolganiuc; masă rotundă: Semnificația istorică a Marii Uniri,  moderator: Adrian Cojocaru, participanți Adrian Țiglea, Diana Ețco, doctor în științe istorice, Valeriu Pelivan, descendent al Ion Gheorghe Pelivan (om politic, publicist, apărător și promotor al limbii române, animator al vieții culturale); Spectacolul: Cine a zis că graiuri felurite ne dezbină?; Trainingul: 15 idei pentru o bibliotecă activă; Expoziția concurs de pictură: Ținutul natal, unde au participat Ghenadie Jalbă, Vicepreședintele Uniunii Artiștilor Plastici (UAP) din R. Moldova, profesorii: Sergiu Bădrăgan și Emil Cojocaru precum și studrnții de la Colegiu de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”; Cenaclul „Singur printre cărți” moderator: Nicolae Spătaru – au participat un grup  de scriitori basarabeni.

Evenimentul a fost urmărit de mas-media: radio și tv cum ar fi: Radio Moldova, emisiunea „Matinal național”; Radio actualități, interviu Nicolae Becciu; Academia Radio, interviu Andrei Viziru; Moldpresa, categoria cultură; RTR categoria Știri.

Kareem Abdul-Jabbar spune că  „un om poate să fie un element foarte important într-o echipă, dar un om nu poate face o echipă”. Astfel sarcinile divizate în atribuții mai mici, face munca mai eficientă și este mult mai avantajos să muncești în echipă.  Și lucrând în această manieră poți deprinde multe lucruri care pe plan individual ar fi mai greu de obținut. Dar bineînțeles că nu poţi să faci lucrurii mari de unul singur. E de menționat echipa mică a bibliotecii care și-a repartizat obligațiile atent și a parcurs cu succes drumul pregătirilor. Felicitări echipei pentru curaj, energie, colaborare, încredere, respect și pentru comunicare eficientă.

Realizat: Lilia Gamarța, șef filială





„Moldovean şi patriot al acestui colţ de glie….”

Octombrie, 2019. Un octombrie mai cald, un octombrie în care e vremea când copacii revelează culori pe care le-au ascuns tot anul, dosite în  nostalgii și doruri. Acum, 80 de ani, un popor a fost înveșnicit cu un suflet ales, care a acceptat viața așa cum este, cu nevoia de luptă, cu amarul descântecelor, cu zadarul blestemelor, cu ispita baladelor, cu cel care ne va mângâia și încânta sufletele.

Așadar, ce am fi fost noi fără dorul, dragostea de neam și de țară, fără de gustul libertății, fără de stilul deschis, sfătos, uneori mai dur, mai tensionat, dar  unde armonia sonoră a cuvintelor este pusă pe  note într-o nostalgie specifică  cântecului de dor popular, a cântecului de dragoste – toate devin un prilej de  motiv pentru a-i citi opera acestui mare poet și scriitor al neamului dăruit de Dumnezeu poporului român.

Este vorba de Dumitru Matcovschi,  cel care nu mai e printre  noi fizic, dar prezent  mereu în viața noastră prin creația pe care ne-a lăsat-o moștenire.

„Zilele trec, zilele vin… Ce va rămâne?

Suflet de lut, necunoscut, suflet de pâine?

Toamnele trec, grijile cresc, viața descrește.

Eu mă grăbesc,

tu te grăbești,

el se grăbește.

Bucurați-vă prieteni, de prieteni și de frați,

bucurați-vă de-un nume ce vi-i dat ca să-l purtați.

bucurați-vă de-un cântec,

de-un amurg cu flori de tei,

bucurați-vă o viață

de lumina dragostei…”          Dumitru Matcovschi

Puterea cuvântului poate fi distructivă, dar, în același timp, și sublimă.

La 13 februarie, Nicolae Popa a împlinit 60 de ani. A debutat  cu volumul de versuri ”Timpul probabil” (1983), urmat de cărțile de poezie ”Ghid pentru cometa Halley”, ”Lunaticul nopții scitice”,  ”Elegii de la casa scriitorilor”, ”O mie de ani cu fața la soare” (volum antologic) ș.a. Este autorul romanelor ”Cubul de zahăr”, ”Avionul mirosea a pește”, al cărților de proză ”Păsări mergând pe jos”, ”Careul cu raci”, ”Ghiozdanul zburător” etc.

Nicolae Popa a fost distins cu Premiul Tineretului (1988), cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (1996, 2001, 2003 și 2008), Premiul „Vasile Vasilache” la Salonul Internațional de Carte de la Chișinău (2008), cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru cea mai bună carte de poezie (2008) ș.a.

Vă propunem câteva titluri din creația autorului!

Popa, Nicolae. Avionul miroase a pește / Nicolae Popa. Chișinău : Arc, 2008. – 288 p.

 

Romanul ne prezintă pe personajul Mihai Loghin, care își mărturisește, printr-o ficțiune în ficțiune, propria istorie ce seamănă cu o trecere degradantă prin bolgiile infernului, la un capăt fiind penitenciarul, la celălalt așteptându-l, ca o altă gură de capcană, casa de nebuni. Romanul nu omite nimic din scîrboșeniile prezentului: mafia tentaculară, ținînd în ventuzele ei și marii demnitari, dar și victimele colaterale, mizeria care mînă peste hotare mai ales femeile, o viață sentimentală paralizată de sărăcie și neputință, care anulează sau dedublează personalitatea, violența, mîrlănia ordinară. Acest roman nu e numai al prezentului, ci și al viitorului, în el rămânînd cristalizată clipa efemeră de azi.

Popa Nicolae. Balcoane cu elefanți / Nicolae Popa. – Chișinău : Prut Internațional, 2011. – 72 p.                                                           

                                                           ”…Trăia odată un elefant.

Trăia el cum trăia, însă era toată vremea trist, săracul. Și nu trăia undeva în India sau sub soarele dogoritor al Africii, ci își ducea zilele la capătul străzii noastre. De ce anume acolo?…”– Nicolae Popa. Povestea elefanţilor modelaţi din plastilină care se transformă în elefanţi vii deschide în faţa copiilor uşa secretă spre miracolul creării unei lumi în care elementul primordial este imaginaţia. Urmărind povestea elefantului Raj Kapoor ne aventurăm în lunga sa secretă viață.

Popa, Nicolae. Careul cu raci / Nicolae Popa. – Chișinău : Cartier, 2003. – 87 p.

Lucrarea a fost declarata invingatoare de un juriu (Valeria Grosu, președinte) in cadrul Concursului de editare a trei, cele mai bune, manuscrise de beletristica, editia 2003. Privită din perspectiva „văzului ultim”, poezia lui Nicolae Popa se află în căutarea locului pierdut. O căutare de negăsire, alimentată de goana poetului după linia de orizont al versului deschizător de ceruri, acolo unde „marginile dispar lărgite de prăbușiri”. O poezie a profunzimilor, o poezie care scoate cercuri la suprafață…

Popa, Nicolae. Cubul de zahăr / Nicolae Popa. – Chișinău : Cartier, 2005. – 440 p.

                                                                                                   Considerând că secretele scrierii unui roman nu trebuie să fie la îndemâna exclusivă ascriitorului, Nicolae Popa îl face pe cititor să participe la consemnarea evenimentelor, autorul însuşi devine personaj/teoretician al romanului.

De la un cub de zahăr care refuză să se topească în ceaşca cu ceai şi pe care scriitorul îl contemplă la masa sa de lucru porneşte acţiunea care se desfăşoară într-un sat pierdut de lume, Bahuseni, unde îndeletnicirea de bază e creşterea porcilor corciţi cu mistreţi, iar unica modalitate de atingere a fericirii iluzorii e alcoolul. Întreg romanul e împânzit cu imagini de porci care par să simbolizeze lăcomia, voracitatea, ignoranţa. O lume mizeră, coruptă şi violentă, în care funcţionează regimul sovietic opresiv, iar oamenii sunt supravegheaţi fără încetare şi în care personajele centrale, Dora şi Sava, sătui de mediu, se sinucid. De la un anume moment, firul epic pare să scape, dar se regăseşte cubul de zahăr, ca un fel de liant.

Popa, Nicolae. Ghiozdanul zburător / Nicolae Popa. – Chișinău : Arc, 2015. – 95 p.

 

Ghiozdanul zburător este o povestire captivantă despre aventurile unei eleve din clasa a VI-a, Dorina, care, într-o dimineață, spre bucuria ei, nu mai este nevoită să-și ducă în spate Ghiozdanul-Bolovanul, ci, printr-un miracol al unui bun vrăjitor, ce-i strecoară în buzunarul de la geantă o cărțulie magică, ajunge la școală zburând cu… ghiozdanul. De aici se declanșează o serie întreagă de pățanii hazlii, în care, la un moment dat, este implicată toată școala, în frunte cu directorul ei, poreclit Domnul Pardon. Microromanul Ghiozdanul zburător, cum îl definește autorul Nicolae Popa, incită imaginația și curiozitatea copiilor și se citește ușor și cu mult interes, fiind scris într-un limbaj simplu, familiar copiilor și părinților.

Popa, Nicolae. Lunaticul nopții scitice : versuri / Nicolae Popa. – Chișinău : Cartier, 1995. – 79 p.

Nicolae Popa apare cu un volum de versuri după o abstinență poetică editoriala de opt ani. Volumul s-a bucurat de numeroase cronici pozitive în mass media culturală. Volumul a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania și din Moldova. Este al doilea premiu acordat de USR unui autor din Basarabia.

Realizat de Doina Spătaru

Șef – Oficiu

Vorbim corect românește

La 20 septembrie, în incinta bibliotecii Ștefan cel Mare a avut loc lecția publică cu tema „Vorbim corect românește”. Protagoniștii evenimentului au fost dna Inga Druță, cercetător științific, director al Centrului de terminologie din cadrul Institutului de Filologie al AŞM, și elevii din grupa de electrogazosudori, de la școală profesională nr. 3, care au ascultat cu mult interes informațiile expuse de dna cercetător, într-un mod dinamic și cu exemple inspirate, presărate cu umor. Respectiv, viitorii meșteri nu au avut timp de plictiseală, asimilând cu plăcere informaţii noi care le vor fi de folos în exprimarea zilnică.

Modul în care ne exprimăm contează enorm, fiind un factor important în receptarea personalităţii noastre de către ceilalţi oameni, care îşi pot face o primă impresie despre noi doar ascultându-ne. De exemplu, unii politicieni, a remarcat dna Druță, au rămas în memoria oamenilor nu prin legi inspirate sau fapte memorabile, ci prin exprimarea incorectă.

În continuare, Inga Druță a prezentat diverse greșeli de limbă, întâlnite cel mai frecvent la vorbitorii de limbă română, inclusiv din Basarabia, cărora le mai este specific și așa-numitele „accentuări” basarabene. Cauzele acestor greşeli sunt fie cunoaşterea insuficientă a limbii, fie comoditatea pe care ei o manifestă în uzul limbii.

În final, dna cercetător Inga Druță a prezentat cartea „Vorbește corect românește”, scrisă de un grup de cercetători, printre care se regăsește și dumneaei. Cartea a fost realizată ca urmare a monitorizării programelor tv și radio, în cadrul cărora au fost depistate diverse greșeli, în carte fiind prezentate și variantele corecte.

Impresii inedite de la Biblioteca Județeană „Costache Sturdza” Bacău

            Viaţa este ca o carte, iar anii sunt paginile. Cu toţii citim o astfel de carte. Unii cu interes şi entuziasm, alţii nepăsători şi plictisiţi. Mulți nu pot sări de unele pagini sau să  treacă peste capitole de interes major. Pagini fine din calendar au fost cele din datele 17 – 18 mai 2018, întru-un oraş situat pe râul Bistriţa, supranumit și „orașul lui Bacovia”- acesta fiind BACĂU, la Biblioteca Județeană „Costache Sturdza” (director Adrian Jicu)  care a împlinit 125 de ani de la fondare.

 Cu această ocazie s-a desfășurat Conferinta Internatională „Biblioteca Publică – Soluții și perspective în dezvoltarea comunității”, dedicată bibliotecilor publice, organizată de Asociația Națională a Bibliotecilor Publice din România și Biblioteca Județeană „Costache Sturdza” Bacău, în parteneriat cu Societatea Bibliotecarilor Bucovineni din regiunea Cernăuți. 

            Conferința ANBPR a devenit, pentru câteva zile un spațiu de întâlnire și interacțiune profesională dintre bibliotecari, membri ANBPR – directori, metodiști, șefi de servicii, bibliotecari-formatori, personal de specialitate și administrativ, în total peste 150 participanţi. Scopul conferinței a fost schimbul de informații, transmiterea experiențelor și bunelor practici, precum și abordarea de soluții și proiecte inovative pentru comunitate, propuse și implementate de biblioteci, la nivel național sau local .

            Deschiderea evenimentului a avut loc în Amfiteatrul Universităţii „George Bacovia”, la care Adrian Jicu, directorul Bibliotecii Judeţene „Costache Sturdza” Bacău, a specificat faptul că în acest an al Centenarului Marii Uniri, activităţile bibliotecilor publice se îndreaptă spre determinarea şi implementarea proiectelor care vizează dezvoltarea comunităţii.  La deschiderea evenimentului au participat președintele Consiliului Județean – domnul Sorin Brașoveanu, subprefectul – domnul Valentin Ivancea, primarul – domnul Cosmin Necula și rectorul Universității „George Bacovia” – domnul Neculai Lupu.

            În cadrul evenimentului președintele ANBPR Sorina Stanca a declarat: „…Dorim să sondăm interesul comunității bibliotecare din România pentru dezvoltarea de inițiative cu participarea comunității. Având în vedere rolul crescut al bibliotecii publice în coagularea interesului utilizatorilor pentru servicii și produse culturale moderne – adecvate noilor cerințe de consum în domeniul culturii și al educației culturale, ne propunem să aducem în prim-plan viața profesională a bibliotecarilor, exemple de bună practică, proiecte și programe în care parteneriatul utilizatori-bibliotecă a adus plus-valoare nivelului de bunăstare și civilizație al comunităților locale”. 

               Discursurile în plen cu tematice de interes major pentru comunitatea bibliotecarilor au fost prezentate de următorii participanţi: prof. univ. dr. Hermina Anghelescu, Wayne University, Detroit, Michigan, U.S.A. cu tema: „Prin bibliotecile lumii. Implicarea arhitectului profesionist în construcția de bibliotecă”. Apoi au urmat comunicările colegilor de la Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati”din Brăila; Biblioteca Judeţeană „Christian Tell” – Gorj; Biblioteca „B.P. Hasdeu” din Chişinău; Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu; Asociaţia Bibliotecarilor din Chişinău; Biblioteca Judeţeană „Ion Heliade -Rădulescu” Dâmboviţa; Biblioteca Naţională a României; iar comunicarea doamnei Adina Diaconescu, Asociaţia Naţională de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal a prezentat subiectul: „Regulament protecţie date”  unde a impulsionat participanţii la desbateri  interesante.

            În partea a II- a a zilei participanții au avut oportunitatea de alegere a unor  ateliere, care s-au desfășurat concomitent. S-au abordat următoarele  chestiuni:

  • Servicii și programe relevante pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă la nivel de comunitate (Biblioteca Județeană “Panait Istrati” Brăila, Biblioteca Metropolitană București);
  • Atelierul profesional Romeo și Julieta în cotidian! – susținut de Geanina Burcea, bibliotecar la Biblioteca Județeană „Marin Preda” din Teleorman;
  • Rolul echipei în implementarea noilor servicii de bibliotecă (Fundația Progress);
  • Construim împreună comunități puternice – rolul bibliotecii județene în coordonarea rețelei de biblioteci publice locale (Biblioteca Județeană Vâlcea, Biblioteca Metropolitană București).

            Aceste ateliere au oferit o gamă largă de activități utile și bine organizate, menite de a forma, sprijini comunitatea biblioteconomică prin inițierea și susținerea proiectelor personale și totodată de a determina, implica bibliotecile în acțiunile sociale, naționale, globale.

 Un subiect important al atelierilor a fost buna realizare a obectivelor de dezvoltare durabilă – conectare, împlicare, sustenabilitate. Au fost discutate modalităţi de implicare a bibliotecilor publice în crearea serviciilor, în spiritul parteneriatului prin proiecte moderne, care au ca scop  îmbunătățirea nivelului de trai, a  unui mod durabil, pentru generațiile viitoare care stimulează acțiunele pe plan mondial.

Un interes deosebit a trezit și abordarea problemei referitoare la dezvoltarea profesională, care reprezintă o schimbare în bine a atitudinii, concretizată prin ridicarea calității vieții, mecanismele comportamentale cotidiene,  percepția și adevărul, rațiunea și ego, seducția și manipularea, visul și realitatea, empatia și intimitatea,  greșelile, agonia şi extazul.

Astfel atelierele au avut un impact pozitiv în dezvoltarea și formarea competențelor profesionale.

Ziua s-a încheiat la teatrul Municipal Bacovia cu lansarea de carte „Oarecum anacronic” a scriitorului Dan  Petrușcă, recitale poetice, conferințe: „Pasiune & Poezie” – de   Nora Iuga, „Singurătăți de genul masculin” – prof. universitar dr. Constantin Drarr. Serata a avut  genericul  „Pasiunea poeziei”.

            A doua zi a continuat cu prezentările în plen la Biblioteca Județeană „C. Sturdza”. Au participat colegii din: Chișinău de la Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” Filiala „Ștefan cel Mare” și Filiala „Ovidius”; Biblioteca Metropolitană București; Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov; Institutul Național al Patrimoniului; Biblioteca Județeană „V. A. Urechia” Galați; Biblioteca Județeană “Panait Istrati” Brăila; Biblioteca Județeană „Ion Minulescu” Olt; Biblioteca Județeană „Ion Heliade Rădulescu” Dâmbovița; Biblioteca Județeană „Gheorghe Asachi” Iași.

Prezentări interactive, presurate cu multă dedicaţie şi profesionalism. Prezentatorii au dat dovadă de multă inspirație în dezvoltarea profesională, fapt care a demonstrat că bibliotecarii reprezintă o șansă neprețuită de la care poți învăța, care pot să îți ofere impulsul necesar pentru reușite.

Din cele relatate mai sus se poate concluziona următoarele: au fost doar două zile, dar intense și pline de evenimente interesante. Vizita a demonstrat că prin intermediul schimbului de experiență, ai posibilitatea de a obține performanțe și experiențele deja testate prin prisma unor modele pot fi reaplicate.

Participanții conferinței, echipa de bibliotecari de la Biblioteca Județeană „C. Sturza”, au dat o doză de inspirație pentru noi proiecte, ideii de modernizare, de practicare și formare a cetățenilor activi, inclusiv și pentru biblioteca „Ștefan cel Mare” din Chișinău. Toate acestea au ca finalitate ca biblioteca să devină mai atractivă și ofertantă prin serviciile sale, astfel aducând noi segmente de utilizatori conştienţi spre necesităţile schimbări și spre modernitatea bibliotecilor publice.

Lilia Gamarța – șef filială,

Biblioteca „Ștefan cel Mare”

         32780820_1631778733607580_285133511457767424_n

Cele mai ciudate muzee din lume

Ziua Internaţională a Muzeelor este sărbătorită la nivel mondial pe 18 mai, începând din anul 1977 și încercând să atragă atenţia publicului asupra rolului crucial pe care îl joacă muzeele în ceea ce priveşte respectul şi recunoaşterea diferenţelor. În Republica Moldova există 119 muzee înregistrate oficial la Ministerul Culturii. Doar 11 din ele se află în municipiul Chișinău, restul — în afara capitalei. Potrivit Biroului Național de Statistică, cele mai vizitate sunt totuși muzeele din Chișinău. Muzeul Național de Artă al Moldovei, Muzeul Național de Istorie sau Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, sunt printre cele mai cunoscute. În capitală există însă și muzee despre care se scrie și se vorbește mai rar, care nu sunt incluse în circuitele turistice. În momentul în care ne gândim la un muzeu, prima imagine care ne vine în minte este cea de spațiu cu obiecte fascinante, valoroase atât sub raport financiar, cât și estetic. Există însă în lume și muzee care se îndepărtează de această idee preconcepută pe care ne-o facem adesea despre ceea ce înseamnă un astfel de loc – muzee inedite în primul rând prin specificul lor, unice prin concept și prin exponatele pe care le oferă turiștilor.

Vă propunem o excursie virtuală la unele din cele mai ciudate muzee din lume:

Muzeul Vrăjitoriei din Cornwall, Marea Britanie.

Deschis în 1951 de către Cecil Williamson, muzeul expune cea mai mare colecție de obiecte legate de vrăjitorie din lume. Vizitatorii pot afla despre practica și istoria vrăjitoriei și magiei,  și să vadă artefacte, cum ar fi altarul unei vrăjitoare și sabia unui magician.  Vizitatorii pot vedea, de asemenea, scaune de modă veche care erau folosite pentru a „dovedi” dacă o femeie a fost vrăjitoare și păpuși ritualice folosite pentru a face rău altora. Există chiar și o bibliotecă de peste 3.000 de cărți despre vrăjitorie și ocultism.

Muzeul Internațional al Toaletelor din New Delhi, India 

Muzeul oferă vizitatorilor săi amănunte amuzante, o retrospectivă a obiceiurilor legate de toaletă din întreaga lume, precum și artă și literatură.

în ciuda elementului umoristic al muzeului, trebuie precizat faptul că fondatorul său a făcut și un bine societății, punând la dispoziția a mii de locuitori din India toalete accesibile. Muzeul Toaletelor este parte a demersurilor organizației Sulabh Internațional Social Service Organizațion de a sprijini îmbunătățirea sănătații populației, în țările în curs de dezvoltare, prin construirea de rețele de canalizare, care să prevină contaminarea apelor și răspândirea unor boli.

Muzeul cârnatului din Berlin, Germania 

Deține o mare varietate de exponate ce aduc un omagiu uneia dintre cele mai faimoase gustări nemțești – cărnațul, produs din carne de porc, înăbușit în sos picant de curry. Această delicatesă este consumată de aproximativ 800 de milioane de ori pe an în Germania.

 Musée Fragonard, Paris

Este vorba despre Musée Fragonard ce poartă numele unui faimos om de știință din secolul XIX ( a nu se confunda cu omonimul muzeu de parfumuri!). În interior veți putea găsi o expoziție mare de schelete și cranii umane. Până aici totul ok, problema apare când se intră în sala dedicată bolilor și anomaliilor: aici vă veți afla în fața unor adevărate monstruozități: vaci cu două capete, cai cu 5 copite și multe alte ciudățenii, ce nu pot fi descrise-pe scurt, un muzeu pentru curajosi!

Cockroach Hall of Fame & Museum, Texas, SUA

Muzeul a fost fondat de Michael Bohdan, specialist în deparazitare de dăunători și se află în magazinul acestuia. Muzeul oferă vizitatorilor o expoziție de gândaci destul de exotici (printre care se găsesc și cei din Madagascar ce ajung și la mărimea de 10 centimetri), sau chiar o secție unde gândaci îmbălsămați sunt ”îmbrăcați” pentru a interpreta diferite scene istorice.

 Noaptea Muzeelor este un eveniment cultural care se desfăşoară de şapte ani în toată Europa în peste 3000 de muzee din 42 de ţări. Din 2006, acest eveniment este plasat sub înaltul patronaj al Consiliului Europei, din 2009 – sub cel al UNESCO, iar în acest an a obţinut şi patronajul Consiliului Internaţional al Muzeelor

A.David