Arhive etichetă | cultură

 Delfinul  – un mamifer inteligent terestru

    Oricine i-a văzut a fost încântat de formidabila lor energie şi de inteligenţa lor remarcabilă. Drăgălăşenia şi atitudinea lor plină de umor îi face pe copii foarte bucuroşi, iar pe adulţi – să redevină copii. Se pare că graţia acestor animale ne ating undeva în profunzimea sufletului. Întâlnirea cu delfinii declanşează o gamă largă de transformări, de la sentimente euforice până la uluitoare vindecări, atât fizice cât psihice.

    Din timpurile de demult circulă numeroase istorii despre delfini. Unele par de-a dreptul fantastice. Astfel, o legendă din Grecia antică vorbește despre un delfin, care în fiecare zi îl lua în spinare pe un băiețel, pentru a trece cu el golful pînă la școală și înapoi. S-a întâmplat, însă, că băiatul s-a îmbolnăvit și a murit. Delfinul l-a tot așteptat zile întregi la locul știut, pînă când a murit de dorul micului său prieten. Unul dintre vechii istorici greci povestește că delfinii ajutau pescarii, mânându-le peștii în plase și primind ca recompensă pentru această muncă bucăți de pâine muiată în vin.

   Un delfin, pe care oamenii îl botezaseră Pelorus Jack, călăuzise în decurs de treizeci de ani navele marine prin golful Amiralității spre Noua Zeelandă. Pentru protecția lui fusese decretată o lege specială.

   Delfinii sunt mamifere ce trăiesc în grupuri a câte 15-40 indivizi și sunt întâlniți în toate oceanele lumii, însă îndeosebi în Oceanul Atlantic și Pacific. Cu toate că pot sta o perioadă de timp sub apă, ei trebuie să iasă și la suprafață pentru a-și acumula oxigenul necesar. Dacă vre-unul dintre ei cere ajutor , ceilalți aleargă de zor, îl ridică din ambele părți în sus, ca el să poată respira. Aceste mamifere sunt cunoscute pentru conexiunea pe care o stabilesc cu oamenii, dar și pentru că sunt cele mai prietenoase animale marine.

    Adesea în corpurile delfinilor , în urma disecțiilor, se găsesc rămășițe ale membrelor inferioare care dovedesc faptul că ei au fost cîndva mamifere terestre.

   În timp ce doarme, delfinul își oprește doar jumătate din creier împreună cu ochiul aflat pe partea opusă. Cealaltă jumătate a creierului rămâne trează dar la un nivel scăzut de vigilență. Această parte este folosită pentru a se păzi de prădători, obstacole și alte animale din jur. De asemenea, semnalează momentul în care trebuie să se ridice la suprafață pentru a respira. După aproximativ două ore, animalul va inversa acest proces, odihnindu-se pe partea activă a creierului și trezind acea parte care doarme.

   În general, delfinii sunt activi noaptea târziu, profitând de acest moment pentru a se hrăni cu peștii care atunci ies din adâncuri. Ei nu pot mesteca. Dacă ai văzut vreodată un delfin mâncând, poate că ai observat că înghite hrana întreagă. În schimb, își folosește dinții pentru a prinde prada. Uneori, o scutură sau o freacă de fundul oceanului ca s-o rupă în bucăți mai mici. O teorie explică faptul că delfinii au renunțat la mestecat deoarece erau nevoiți să consume repede peștii, înainte ca aceștia să se poată îndepărta. Faptul că nu își mestecă prada le permite să se asigure că aceasta nu scapă. Gura delfinului are între 12 şi 200 de colţi şi nu îşi pierde nici unul pe întreaga durata a vieţii.

   Delfinii respiră prin plămâni și nu prin branhii. Ei nu depun icre, ci nasc pui vii, care sunt alăptați ca în cazul oricărui mamifer. Laptele acestor cetacee este unul dintre cele mai bogate cunoscute științei, conținând 40% de grăsimi și 10-14% de proteine. Femelele ,,fluieră’’ zile întregi după ce dau naștere puiului, astfel încât acesta să-și poată recunoaște mama. Delfinul este unicul mamifer care se naște ieșind cu coada și nu cu capul. După naștere, pentru o perioadă de până la o lună, puii nu dorm absolut deloc. Cercetătorii cred că acesta este un avantaj, puii reușind astfel să fugă de prădători, să păstreze o temperatură crescută a corpului până când acumulează grăsime și chiar și să încurajeze creșterea creierului.

   Delfinii sunt considerați a fi cele mai inteligente mamifere marine. Diferitele studii făcute pe creierul delfinilor au dus la concluzia că, sub raportul cerebralizării, ei se situează pe primul loc după om.

   Le place muzica, dovada că ei se pot dresa cu uşurinţă în delfinării şi folosiţi la circuri. Adesea, aceste animale inteligente reuşesc să reproducă bine vocea şi chiar cuvintele dresorului.

   Delfinii, în mod obișnuit, sunt foarte comunicativi, dar în captivitate încep să surzească și greutatea cerebrală scade cu până la 30 %.Ei devin agresivi în momentul în care oamenii încearcă să-i mângâie excesiv.

   India, Costa Rica, Ungaria și Chile sunt țările în care a fost interzisă ținerea delfinilor în captivitate. Indienii consideră delfinii ,,o personalitate sau un om de o altă origine decât homo sapiens’’. Respectiv, orice ,,personalitate’’ trebuie să aibă drepturi și nu poate fi exploatată în scopuri comerciale. Oamenii de știință care au analizat comportamentul acestor animale spun că e foarte greu să delimitezi intelectul uman și emoțiile de natura delfinilor.

   Tursiops truncatus este cel mai inteligent dintre speciile de delfini și cel mai adecvat pentru procesele de instruire. El constituie un subiect excelent de cercetare. Se adaptează foarte bine în captivitate și chiar se reproduce în aceste condiții.

   Limbajul corpului la delfini corespunde în multe privințe cu comunicarea verbală la om. Interacțiunea dintre delfini și oameni îi influențează pozitiv pe cei din urmă, în deosebi psihicul copiilor. La această concluzie au ajuns specialiștii britanici încă în 1978.  De atunci a început să se dezvolte ,,delfinoterapia’’. Înotul supravegheat alături de delfini este folosit tot mai des ca metodă curativă. Acum aceasta este aplicată în cazul diferitor boli fizice și psihice, inclusiv în cazul autismului.Înotul cu delfinii elimină durerile cronice, ridică imunitatea și le dezvoltă copiilor vorbirea.

   Delfinii au reprezentat întotdeauna o sumă de calităţi pozitive: inteligenţă, frumuseţe, bucurie de a trăi, armonie, forţă, libertate, dragoste pentru muzică, fidelitate şi loialitate.

   Delfinii sunt considerați simbol al norocului. In simbolismul creştin delfinul înseamnă mîntuire şi reînviere.

   Dacă doriți să aflați mai multe informații despre acest mamifer drăgălaș lecturați cărțile ,,Insula delfinilor albaștri’’ de Scott O’dell, ,,Delfinul’’ de George Meniuc, enciclopedia ,,Balene și Delfini’’.

Realizat: Irina Haraz, bibliotecar

Vindecare prin artă

Biblioteca „Ștefan cel Mare” și-a completat fondul de carte cu o serie de lucrări din domeniul culturii. Arta, în general, poate să răspundă, în felul său, la întrebările existențiale. Prin artă poți descoperi multe lucruri profunde a creativității umane, a tot ce e frumos. Nu în zadar se spune că „frumosul va schimba lumea”.

  1. Bâzgu, Eugen. Arhitectura tradițională – memorie identitară / Eugen Bâzgu; Muzeul Naț. de Etnografie și Istorie Naturală, Societatea de Etnologie din Rep. Moldova. – Chișinău: S.n., 2018. – 548 p.  ISBN978-9975-146-01-2. 
  2.  Bienala Internațională de Artă Decorativă/ Min. Educației, Culturii și Cercetării al Rep. Moldova, Uniunea Artiștilor Plastici din Rep. Moldova; coord.: Valeriu Vânagă. – Chișinău: Bons Offices, 2018. – 100 p.    ISBN 978-9975-87-441-0.
  3. Buzilă, Varvara. Arta tradițională din Republica Moldova=Traditional art from Republic of Moldova / Varvara Buzilă; desing: Vitalie Coroban. – Chișinău: Cartier, 2018. – 272 p.     ISBN 978-9975-79-947-8.
  4. Eugeniu Ureche: teatrul nu se termină niciodată: catalog. – Chișinău: Cartier, 2018. – 80 p. ISBN 978-9975-86-322-3. 
  5. Murakami, Haruki. Pur şi simplu despre muzică/ Haruki Murakami: trad.: Mihaela Albulescu. – Iaşi, Polirom, 2018. – 82 p.
    ISBN 978-973-46-7553-1
  6. Popuşoi, Liliana. O legendă: Teatrul,,Luceafărul”/ Liliana Popuşoi: Chişinău, ARC, 2018. – 223 p. ISBN  978-9975-0-0227-1
  7.   Potâng, Tatiana. Personajul cu povestea sa /  Tatiana Potâng; cop.: Sergiu Stanciu. – Chișinău: Univers Educațional, 2018. – 128 p.   ISBN 978-9975-3192-1-8.
  8.   Prepelița, Corneliu. Patrimoniul cultural ecleziastic / Corneliu Prepelița,. – Chișinău: Lexon-Prim, 2018. – 224 p. ISBN 978-9975-139-70-0.
  9.  Roibu, Nicolae. Oglinzile memoriei / Nicolae Roibu; coop.: Svetlana Cersac. – Chișinău: S.n., 2018. – 416 p. ISBN 978-9975-144-93-3
  10. Ronald, Susan. Hoţul de artă al lui Hitler/ Susan Ronald; trad.: Ioana Bârzeanu-Bucureşti : Meteor Publishing, 2018. – 431 p.
    ISBN 978-606-910-079-0
  11. Slivca, Tatiana. Mihai Ciobani: cântecele de acasă mă poartă prin lume / Tatiana Slivca; coop.: Sergiu Stanciu. – Chișinău: Prut Internațional, 2018. – 312p. ISBN 978-9975-54-398-9.
  12.    Suraia, Vrancea: tradiții, patrimoniu, identitate/ coord.: Ioana-Ruxandra Frunteală; Suraia, Vrancea: Brumar, 2012. – 189 p.
    ISBN 978-973-602-760-4
  13. Turea, Larisa. ABCDoga, un destin în Do Major /  Larisa  Turea; coop.: Sergiu Stanciu. – Chișinău: Prut Internațional, 2017. – 272 p.    ISBN 978-9975-54-402-3.

Realizat: Lilia Canțîr

Dorești să fii fericit?

    De multe ori suntem prizonierii tristeții. Fiecare din noi nu o dată a trecut prin această stare de suflet. Și astăzi îmi amintesc versurile din poezia lui Grigore Vieru ,,Cîntecul puișorului de melc’’ :

,,S-a stins soarele cel bun,

Eu mă culc, povești îmi spun,

Dar nici una nu-i frumoasă…

Greu e singurel în casă.’’

    Dorești să fii fericit? Ce trebuie să faci ca să te simți fericit?

    Pe mine, de exemplu, în momentele triste m-ar face să zîmbesc mai multe lucruri, nu pot spune cu exactitate că unul singur. Depinde de personalitatea fiecăruia, desigur de vîrstă și de generație. Cred că fericirea este foarte aproape, în inima noastră.

    Iți propun o listă cu cîteva lucruri care ar trebui să contribuie la fericirea ta.

    Iubește natura – o sursă eternă de fericire

    Petrecerea timpului în natură ne ajută să devenim mai sociabili și automat mai buni și mai generoși. Este inutil să te opui fericirii cînd ești înconjurat de un miros plin de iasomie sau de un miros îmbietor de lavandă abia înflorită.

    Înconjoară-te de oameni optimiști!

    Chiar și întîlnirile cu prietenii te pot ajuta să te simți mai fericit. Simplu fapt că aveți alături oameni pozitivi va fi de ajuns ca să zîmbiți mai des. Petrece-ți timpul cu un prieten care ține la tine, te apreciază!

   Păstrează pacea în familie!

    Chiar dacă suntem supărați sau avem nevoie de ajutor membrii familiei vor fi mereu lîngă noi pentru a ne susține. Să vă iubiți ca florile și atunci fiecare lacrimă se va transforma într-o clipă de fericire. Iubirea necondiționată pe care familia ne-o oferă ne ajută să trecem peste cele mai grele momente. Orice urmă de tristețe trece atunci cînd auzi un sincer Te iubesc! de la omul drag.

     Citiți o carte!

    Citind o carte poți să gasești ceva captivant sau nostim care te-ar face să uiți de probleme, dar și să birui tristețea din suflet pentru un timp îndelungat.

    Nu există o ocupație mai plăcută decît cea de a rămîne tête-à-tête cu cartea, de a trăi în toată profunzimea cele exprimate de scriitor, încît să vrei să-i continui gîndurile.

 1O carte care merită citită este ,,Hoțul de cărți’’ de Markus Zusak. E un amestec de lacrimi, repulsie și o fericire ciudată. Din roman afli despre o fetiță de zece ani ce încearcă să supraviețuiască printre străini, despre plăcerea și fericirea ei de a citi și de a fura cărți. Această carte îmi aduce în suflet o nemărginită bucurie.

Realizat: Irina Haraz, bibliotecar

Puterea de a face schimbări

Schimbarea … este una din legile care guvernează  universul. Vorbim atât de des despre ea… ne promitem  în fiecare zi să facem mișcare, să începem să mâncăm sănătos,  să citim mai mult, să învățăm o limbă străină, să ne întâlnim mai des cu prietenii, să fim mai buni, să…

Avem nevoie de putere de a înfăptui schimbarea, de a dori o viață mai bună, plină de succes și reușite.

            De obicei, dorința de Schimbare apare permanent, dar cel mai important este să o descoperim, să-i deschidem ușa din față, să salutăm intențiile ei, să sesizăm la timp variantele prin care poți să obții schimbarea dorită.

Vino la clubul de interese pentru femei „Zebrele” și prezintă modalități de schimbare personală,  oferă sugestii despre cum îi poți ajuta pe alții să obțină schimbarea dorită. Ședințele clubului oferă diversitate de opinii, cunoștințe, experiențe ce ne pot ajuta, uneori chiar ne scot din încurcături. Curajul de a vorbi în public, de a fi ascultate, de a dobândi cunoștințe, de a destăinui o idee, un gând ce te pot ajuta în realizarea scopurilor  sunt unele beneficii  de care poți profita și tu.

Tony Robbins ne sfătuiește să  „transformăm  așteptările în aprecieri,  iar lumea se va schimba imediat”.

Nu uitați că viața se schimbă numai atunci când tu îți dorești cu ardoare să te schimbi.

Realizat: L. Canțîr

 

15 ani de activitate a Bibliotecii „Ștefan cel Mare”

În toamna anului 2019 biblioteca „Ștefan cel Mare” a împlinit 15 ani de activitate. Aniversarea a fost celebrată la 12-13 noiembrie în incinta biblioteci de pe bl. Decebal  91. Evenimentul s-a desfășurat cu Genericul „Descoperă-ți, dezvoltă-ți și folosește-ți punctele forte!”.

În cadrul evenimentului au participat: consilierul Președintelui în domeniul educației, culturii și cercetării,  Corneliu Popovici, oaspeții de onoare din România – managerul Bibliotecii Județene „Duiliu Zamfirescu” Vrancea din Focşani, dna Oana-Raluca Boian și scriitorul Adrian Ţiglea, pretorul sectorului Botanica, Boris Prepeliță scriitorii – dnii Ion Găină, Ștefan Sofronovici, Ianoș Țurcanu, Vitalie Răileanu, Nicolae Spătaru, Dumitru Crudu, precum mulți voluntari și utilizatori. La deschiderea evenimentului o scurtă retrospectivă despre bibliotecă a prezentat directorul general al Bibliotecii Municipale ”B.P. Hasdeu”, dna Mariana Harjevschi.

Invitații și-au amintit cu nostalgie de anul 2004 când a avut loc deschiderea filialei „Ștefan cel Mare”.  Doamna Lidia Kulikovski, exdirector general al Bibliotecii Municipale ”B.P. Hasdeu” a menționat aportul considerabil al exdirectorului Bibliotecii Județene „Duiliu Zamfirescu” Vrancea din Focşani,  dnaTeodora Fîntînaru, al Consiliului Județean Vrancea în persoana Președintelui dlui  Marian Oprișan, exprimarul municipiului Chișinău – dl Serafim Urecheanu și a Direcției Cultură a Primăriei municipiului Chișinău – dlui Iulian Filip, pentru îcheierea protocolului de colaborare. S-a menționat despre scopul protocolului care a fost onorat cu mare responsabilitate până în prezent de ambele părți. S-a menționat inițiativa diverselor proiecte precum și continuitatea acestora. O binecuvântare pentru chișinăuieni sunt donațiile de carte românească aduse de peste Prut. Colaborarea între aceste biblioteci a devenit ca un sânge comun purtat de același neam românesc.

Doamna Oana-Raluca Boian, manager al bibliotecii Vrâncene precum și scriitorul Adrian Ţiglea au prezentat reușitele colaborării bibliotecilor surori. Au fost menționate proiectele, activitățile profesionale organizate în Chișinău și Focșani. La acest ceas aniversar a fost semnat și protocolul de colaborare pentru următorii 2 ani. Astfel vor continua cu succes proiectele, acțiunile culturale de dezvoltare și implementare a noilor practici internaționale.

Un invitat special a fost și pretorul sectorului Botanica, Boris Prepeliță împreună cu Iacob Cibotaru, arhitect. Cu ajutorul domniilor sale s-a pășit sigur și ferm pe treptele bibliotecii. Susținerea materială a dat posibilitatea să se realizeze cu succes proiectul „Șanse egale pentru toți”. Astfel împreună cu invitații s-a tăiat panglica proiectului realizat recent. Cu bucurie vor beneficia toată comunitatea de treptele și rampa accesibilă pentru mămici și persoane cu nevoi speiale. Le mulțumim că au reușit din multitudinea de proiecte să fie prioritară cartea și biblioteca.

Consilierul Președintelui dl Cornel Popovici, actualmente ministrul educației, culturii și sportului, a oferit un set consistent de cărți, literatură de valoare și necesară publicului larg.

O donație de carte inedită a primit biblioteca și de la scriitorul Ion Găină, autorul imnului bibliotecarului.  Mare a fost surpriza momentului când bibliotecii i-a fost oferită o medalie cu chipul lui  Alexei Mateevici. Preotul-poet şi poetul-preot, care a cântat cu dăruire totală necazurile şi năzuinţele moldovenilor, a elogiat limba moldoveneacă, a scris în competenţă de cauză despre influenţele slavone asupra limbii materne. Cel care a scris fermecătorul poem „Limba noastră”, o excelentă odă închinată limbii, care mai apoi a devenit Imnul Republicii Moldova. Îi mulțumim domnului Ion Găină pentru emoțiile pozitive oferite bibliotecii precum și celor prezenți.

Participarea scriitorilor la eveniment a fost ca o binecuvântare cerească, dăruind multe bucurii sufletești prin versuri și amintiri remarcabile de la începuturile acestei instituți. Aceste amintiri au trecut ca un fir roșu prin memoriile anilor magnifici ai bibliotecii care poartă numele de Ștefan cel Mare”, iar nostalgia timpurilor s-a simțit în ochii tuturor.

O altă categorie importantă pentru bibliotecă sunt voluntarii, cei care sprijină comunitatea sectorului Botanica prin instruiri, lecții și traininguri sistematice. Mulțumim voluntarilor: Nicolae Bordean, medic; Țugui Vera, profesoară; Paladi  Laura, eleva cl.XII-a –   Liceul Teoretic „Iu. Hasdeu”; Moșanu Robert, elev – cl.XI-a – Liceul Teoretic „S. Haret”;  Daniela Danu, eleva clasa XII-a – Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri; Mariana Malear, eleva – cl.X-a. Liceul Teoretic „M. Cogâlniceanu” , Alexei Mercedis,   eleva – cl. V-aI, Liceul Pro Succes; Maria Hava, Afina Popa, eleve ai cl. XI-a, Liceul român-german Mihail Cogălniceanu;

Sunt o echipă tînără, activă, conștiincioară și depun suflet în tot ce fac. Au reușit să crească utilizatori și să se bucurie înpreună cu ei de succesele acestora. Au reușit să organizeze activități cu voluntari cunoscuți la nivel internațional. Au reușit să creeze o comunitate mică în care interacționează, atrag și alți voluntari cu experiență. O echipă care cresc împreună cu bibliotecarii și aduc o rază de lumină, o schimbare comunității.

Un rol important pentru bibliotecă sunt partenerii care ne susțin mereu la toate inițiativele culturale organizate. La fel a participat cu drag în cadrul manifestări culturale câte un reprezentant din toate 18 instituții. Au prezentat recitale artistice și comunicări: Centrul de Excelență în Educația Artistică „Ștefan Neagă” liceiile Elena Alistar; Iulia Hasdeu; Mircea cel Bătrân; Grădinița „Alba ca zăpada”, ONG -ul ,,OPORTUNITATE”. Formația „Tinerii mușatini” au sensibilizat publicul prin excepționalul recital de cântece patriotice.

Susținerea partenerilor puternici este eficientă și fundamentală pentru abordarea dezvoltării comunitare şi totodată oferă o componentă substanţială a valorii adăugate a abordării culturale. Acest lucru se obține treptat cu eforturi de ambele părți ale acestuia. Deoarece un partener eficient trebuie întreţinut prin multă muncă, gestionare atentă şi monitorizare continuă. Cu mult curaj și răbdare sperăm să mărim cercul partenerilor cu interese comune.

Cu ajutorul partenerilor și a oamenilor de valoare s-au reușit pe 12-13 noiembrie o serie de activități culturale:  Nota ludică în activitățile de bibliotecă, moderator: Lidia Kulikovski, director adjunct Bibliotecii Municipale „B.P.Hasdeu”; Concurs de cultură generală: Aici e Moldova; lecție publică : Viața și succesul, moderator: Valentin Dolganiuc; masă rotundă: Semnificația istorică a Marii Uniri,  moderator: Adrian Cojocaru, participanți Adrian Țiglea, Diana Ețco, doctor în științe istorice, Valeriu Pelivan, descendent al Ion Gheorghe Pelivan (om politic, publicist, apărător și promotor al limbii române, animator al vieții culturale); Spectacolul: Cine a zis că graiuri felurite ne dezbină?; Trainingul: 15 idei pentru o bibliotecă activă; Expoziția concurs de pictură: Ținutul natal, unde au participat Ghenadie Jalbă, Vicepreședintele Uniunii Artiștilor Plastici (UAP) din R. Moldova, profesorii: Sergiu Bădrăgan și Emil Cojocaru precum și studrnții de la Colegiu de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală”; Cenaclul „Singur printre cărți” moderator: Nicolae Spătaru – au participat un grup  de scriitori basarabeni.

Evenimentul a fost urmărit de mas-media: radio și tv cum ar fi: Radio Moldova, emisiunea „Matinal național”; Radio actualități, interviu Nicolae Becciu; Academia Radio, interviu Andrei Viziru; Moldpresa, categoria cultură; RTR categoria Știri.

Kareem Abdul-Jabbar spune că  „un om poate să fie un element foarte important într-o echipă, dar un om nu poate face o echipă”. Astfel sarcinile divizate în atribuții mai mici, face munca mai eficientă și este mult mai avantajos să muncești în echipă.  Și lucrând în această manieră poți deprinde multe lucruri care pe plan individual ar fi mai greu de obținut. Dar bineînțeles că nu poţi să faci lucrurii mari de unul singur. E de menționat echipa mică a bibliotecii care și-a repartizat obligațiile atent și a parcurs cu succes drumul pregătirilor. Felicitări echipei pentru curaj, energie, colaborare, încredere, respect și pentru comunicare eficientă.

Realizat: Lilia Gamarța, șef filială





„Moldovean şi patriot al acestui colţ de glie….”

Octombrie, 2019. Un octombrie mai cald, un octombrie în care e vremea când copacii revelează culori pe care le-au ascuns tot anul, dosite în  nostalgii și doruri. Acum, 80 de ani, un popor a fost înveșnicit cu un suflet ales, care a acceptat viața așa cum este, cu nevoia de luptă, cu amarul descântecelor, cu zadarul blestemelor, cu ispita baladelor, cu cel care ne va mângâia și încânta sufletele.

Așadar, ce am fi fost noi fără dorul, dragostea de neam și de țară, fără de gustul libertății, fără de stilul deschis, sfătos, uneori mai dur, mai tensionat, dar  unde armonia sonoră a cuvintelor este pusă pe  note într-o nostalgie specifică  cântecului de dor popular, a cântecului de dragoste – toate devin un prilej de  motiv pentru a-i citi opera acestui mare poet și scriitor al neamului dăruit de Dumnezeu poporului român.

Este vorba de Dumitru Matcovschi,  cel care nu mai e printre  noi fizic, dar prezent  mereu în viața noastră prin creația pe care ne-a lăsat-o moștenire.

„Zilele trec, zilele vin… Ce va rămâne?

Suflet de lut, necunoscut, suflet de pâine?

Toamnele trec, grijile cresc, viața descrește.

Eu mă grăbesc,

tu te grăbești,

el se grăbește.

Bucurați-vă prieteni, de prieteni și de frați,

bucurați-vă de-un nume ce vi-i dat ca să-l purtați.

bucurați-vă de-un cântec,

de-un amurg cu flori de tei,

bucurați-vă o viață

de lumina dragostei…”          Dumitru Matcovschi

Puterea cuvântului poate fi distructivă, dar, în același timp, și sublimă.

La 13 februarie, Nicolae Popa a împlinit 60 de ani. A debutat  cu volumul de versuri ”Timpul probabil” (1983), urmat de cărțile de poezie ”Ghid pentru cometa Halley”, ”Lunaticul nopții scitice”,  ”Elegii de la casa scriitorilor”, ”O mie de ani cu fața la soare” (volum antologic) ș.a. Este autorul romanelor ”Cubul de zahăr”, ”Avionul mirosea a pește”, al cărților de proză ”Păsări mergând pe jos”, ”Careul cu raci”, ”Ghiozdanul zburător” etc.

Nicolae Popa a fost distins cu Premiul Tineretului (1988), cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (1996, 2001, 2003 și 2008), Premiul „Vasile Vasilache” la Salonul Internațional de Carte de la Chișinău (2008), cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru cea mai bună carte de poezie (2008) ș.a.

Vă propunem câteva titluri din creația autorului!

Popa, Nicolae. Avionul miroase a pește / Nicolae Popa. Chișinău : Arc, 2008. – 288 p.

 

Romanul ne prezintă pe personajul Mihai Loghin, care își mărturisește, printr-o ficțiune în ficțiune, propria istorie ce seamănă cu o trecere degradantă prin bolgiile infernului, la un capăt fiind penitenciarul, la celălalt așteptându-l, ca o altă gură de capcană, casa de nebuni. Romanul nu omite nimic din scîrboșeniile prezentului: mafia tentaculară, ținînd în ventuzele ei și marii demnitari, dar și victimele colaterale, mizeria care mînă peste hotare mai ales femeile, o viață sentimentală paralizată de sărăcie și neputință, care anulează sau dedublează personalitatea, violența, mîrlănia ordinară. Acest roman nu e numai al prezentului, ci și al viitorului, în el rămânînd cristalizată clipa efemeră de azi.

Popa Nicolae. Balcoane cu elefanți / Nicolae Popa. – Chișinău : Prut Internațional, 2011. – 72 p.                                                           

                                                           ”…Trăia odată un elefant.

Trăia el cum trăia, însă era toată vremea trist, săracul. Și nu trăia undeva în India sau sub soarele dogoritor al Africii, ci își ducea zilele la capătul străzii noastre. De ce anume acolo?…”– Nicolae Popa. Povestea elefanţilor modelaţi din plastilină care se transformă în elefanţi vii deschide în faţa copiilor uşa secretă spre miracolul creării unei lumi în care elementul primordial este imaginaţia. Urmărind povestea elefantului Raj Kapoor ne aventurăm în lunga sa secretă viață.

Popa, Nicolae. Careul cu raci / Nicolae Popa. – Chișinău : Cartier, 2003. – 87 p.

Lucrarea a fost declarata invingatoare de un juriu (Valeria Grosu, președinte) in cadrul Concursului de editare a trei, cele mai bune, manuscrise de beletristica, editia 2003. Privită din perspectiva „văzului ultim”, poezia lui Nicolae Popa se află în căutarea locului pierdut. O căutare de negăsire, alimentată de goana poetului după linia de orizont al versului deschizător de ceruri, acolo unde „marginile dispar lărgite de prăbușiri”. O poezie a profunzimilor, o poezie care scoate cercuri la suprafață…

Popa, Nicolae. Cubul de zahăr / Nicolae Popa. – Chișinău : Cartier, 2005. – 440 p.

                                                                                                   Considerând că secretele scrierii unui roman nu trebuie să fie la îndemâna exclusivă ascriitorului, Nicolae Popa îl face pe cititor să participe la consemnarea evenimentelor, autorul însuşi devine personaj/teoretician al romanului.

De la un cub de zahăr care refuză să se topească în ceaşca cu ceai şi pe care scriitorul îl contemplă la masa sa de lucru porneşte acţiunea care se desfăşoară într-un sat pierdut de lume, Bahuseni, unde îndeletnicirea de bază e creşterea porcilor corciţi cu mistreţi, iar unica modalitate de atingere a fericirii iluzorii e alcoolul. Întreg romanul e împânzit cu imagini de porci care par să simbolizeze lăcomia, voracitatea, ignoranţa. O lume mizeră, coruptă şi violentă, în care funcţionează regimul sovietic opresiv, iar oamenii sunt supravegheaţi fără încetare şi în care personajele centrale, Dora şi Sava, sătui de mediu, se sinucid. De la un anume moment, firul epic pare să scape, dar se regăseşte cubul de zahăr, ca un fel de liant.

Popa, Nicolae. Ghiozdanul zburător / Nicolae Popa. – Chișinău : Arc, 2015. – 95 p.

 

Ghiozdanul zburător este o povestire captivantă despre aventurile unei eleve din clasa a VI-a, Dorina, care, într-o dimineață, spre bucuria ei, nu mai este nevoită să-și ducă în spate Ghiozdanul-Bolovanul, ci, printr-un miracol al unui bun vrăjitor, ce-i strecoară în buzunarul de la geantă o cărțulie magică, ajunge la școală zburând cu… ghiozdanul. De aici se declanșează o serie întreagă de pățanii hazlii, în care, la un moment dat, este implicată toată școala, în frunte cu directorul ei, poreclit Domnul Pardon. Microromanul Ghiozdanul zburător, cum îl definește autorul Nicolae Popa, incită imaginația și curiozitatea copiilor și se citește ușor și cu mult interes, fiind scris într-un limbaj simplu, familiar copiilor și părinților.

Popa, Nicolae. Lunaticul nopții scitice : versuri / Nicolae Popa. – Chișinău : Cartier, 1995. – 79 p.

Nicolae Popa apare cu un volum de versuri după o abstinență poetică editoriala de opt ani. Volumul s-a bucurat de numeroase cronici pozitive în mass media culturală. Volumul a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania și din Moldova. Este al doilea premiu acordat de USR unui autor din Basarabia.

Realizat de Doina Spătaru

Șef – Oficiu