Arhive etichetă | deportati

Copiii Siberiei

Copiii Siberiei. Câţi dintre acei copii s-au mai întors înapoi? Câţi au rezistat? Câţi au fost reabilitaţi? Câţi mai suferă şi azi? Cu copilăria mutilată, îndurau geruri de minus 40 de grade timp de aproape 10 luni pe an, în celelalte două luni suportând înţepăturile norilor de ţânţari, vântul rece care-i lovea peste faţă ca un bici sau ca un brici, întunericul care nu pleca pentru cei duşi mai către nord câte o jumătate de an. Nu se puteau îndepărta prea mult de barăcile în care locuiau, ca să nu se rătăcească în taigaua deasă ca o prerie şi auzeau zilnic suspinele părinţilor lor care plecau – tot zilnic, să taie hectare de pini uriaşi pentru o bucată de pâine… E plină Siberia de cimitire de-ale acestora. Inclusiv cimitire de copii. Dar nu toţi acei copii trimişi în Siberia împreună cu părinţii lor au dispărut. Ei n-au murit. Nu s-au rătăcit în taigaua Siberiei. Vă propunem să lecturaţi următoarele cărţi vis-a-vis de această tematică.

CemIMG_20180704_160013ârtan-Spânu, Margareta. Lupii (amintiri din copilărie) / Margareta Cemârtan-Spânu. – Chişinău : S.n., 2006. – 284 p.                                                                         Margareta Cemârtan-Spânu este una din victimele criminalului regim stalinist. Iar tragicul ei destin reprezintă imaginea dramei întregii Basarabii. Întâlnim în „Lupii” pagini tulburătoare pe care le putea aşterne pe hârtie numai un suflet ale cărui frumuseţe şi puritate au fost adânc rănite în copilărie şi adolescenţă.

 

IMG_20180704_160654Spânu-Cemârtan, Margareta. „Romanul vieţii mele” (Lupii 2) / Margareta Spânu-Cemârtan. – Chişinău : S.n., 2015. – 334 p.

În romanul autobiografic „Lupii”, autoarea descrie perioada de după întoarcerea din Siberia (1959-2015). Doamna Spânu-Cemârtan afirmă: „E un destin ca al altor mii de femei, care au îndurat regimul comunist. Am prezentat cele mai importante, după mine, evenimente, ce m-au zguduit şi m-au impresionat mai mult.”

Spânu-Cemârtan, Margareta. Amintiri din Siberia (povestiriAmintiri_din_Siberia_f şi referinţe) / Margareta Spânu-Cemârtan. – Chişinău : S.n., 2014. – 292 p.                                                                                                                                                                                                                                               În acest volum autoarea dezvoltă tema siberiană, care a marcat-o, direcţionând-o spre aducerea ei la cunoştinţa publicului larg, a abuzurilor autorităţilor comuniste. Noul aici rezidă în faptul că scriitoarea îşi încearcă pana în genul dramatic cu piesa „Mărul din Siberia”. Fiind patriotă a românităţii, mânuitoarea condeiului considera drept datorie a sa dezvăluirea în amănunte a tratamentelor aplicate populaţiei româneşti şi nu numai – unor încălcări flagrante ale dreptuuntitled-1_16rilor omului a fost supusă şi populaţia rusească.

Vasiliev, Boris. Stalin mi-a furat copilăria / Boris Vasiliev. – Chișinău : ”Baștina-Radog” SRL, 2010. – 480 p.             

Cartea ne dezvăluie crunta soartă a scriitorului – care a fost arestat pe când avea câţiva anişori, ca să fie trimis în Siberia. Când a mai crescut, a fugit din taiga, revenind la casa părintească. Toate seismele lui sufleteşti, toate cutremurele pe care le-a cunoscut inima sa, fiind aşternute pe hârtie, urmăresc un singur scop: să ne facă mai buni, mai atenţi cu jocurile şi capcanele istoriei, mai înţelegători cu propriul destin.

vangheli-spiridon-copii-in-catusele-siberiei-11399Vangheli, Spiridon. Copii în cătuşele Siberiei / Spiridon Vangheli. – Chişinău : Ed. „Guguţă”, 2013. – 56 p.                                 

Autorul însuşi mărturiseşte: „Am scris această carte cu sufletul sfâşiat de durere. Am vrut să-i vezi pe compatrioţii noştri în altă lumină. Ei au rămas Oameni în cele mai straşnice împrejurări. Adu-ţi aminte de fierarul ce a ales moartea, dar a desfundat fereastra ca să nu se înăbuşe copiii în vagon. Adu-ţi aminte de mătuşa Vasilica, ea a cerut să i se dea un termen dublu de închisoare, numai să nu rămână Olguţa fără mamă.”

IMG_20180704_160022

Drăgan, Gleb. Deportaţii : tragedii basarabene / Gleb Drăgan. – Bucureşti : Ed. Albatros, 1992. – 212 p.                                                     

Cartea a fost scrisă ca să se cunoască adevărul despre soarta basarabenilor şi a bucovinienilor sub regimul lui Stalin. Au fost culese mărturii de la cei care au trăit evenimentele descrise sau le cunoşteau de la cei apropiaţi lor. Poate că timpul a făcut ca unele evenimente să se estompeze, dar acest lucru nu este semnificativ deoarece toţi cei ce au trăit acele vremuri au suferit mult prea mult ca să nu-şi amintească fiecare amănunt.

 

 

 

 

 

 

Reclame