9 mai – Ziua Europei

Ziua Europei, rămasă în istorie și sub numele de „Ziua Schuman”, este marcată în fiecare an, la data de 9 mai, când sunt sărbătorite și Ziua Independenţei României, dar și Ziua Victoriei aliaţilor în cel de-al Doilea Război Mondial. Anul acesta, din cauza pandemiei de COVID-19, Ziua Europei va fi sărbătorită online.Ziua Consiliului Europei reflectă propria înființare în 1949, în timp ce Uniunea Europeană celebrează data propunerii înființării CECO în 1951. Ziua Europei este unul dintre simbolurile europene menite să promoveze unitatea în rândul europenilor.

Această expoziție virtuală este o încercare de a vă cunoaşte şi familiariza cu documentele deţinute de biblioteca ”Ștefan cel Mare” la acest subiect, pentru a vă lărgi orizontul de cunoaştere, dragi utilizatori.

Rogowski, Ralf. Forma noii Europe / Ralf Rogowski, Charles Turner ; trad. : Dragoş Rusu. – Ch. : Cartier, 2009. – 220 p.

Uniunea Europeană şi identitatea europeană erau până de curând, subiectele diferitelor categorii de burse şi de cercetare. Odată cu intrarea membrilor central ­ şi est-europeni în UE, a devenit clar faptul că viitorul ei este legat de de viitorul identităţii europene. Cartea mai argumentează faptul că viitoarea formă a Europei va rezulta din interacţiunea dintre sferele sociale din cadrul Europei.  

Radu de Hohenzollern-Veringen, principe. Europa din noi : Regalitatea şi democraţia-spectacol / Radu Principe de Hohenzollern-Veringen. – Iaşi : Polirom, 2005. – 237 p.

 

Volumul este o cădere în narcisistul nărav de a publica propriile conferinţe. Aşadar, este o culegere de conferinţe şi articole, care după părerea autorului, sunt suficient de bune pentru a fi cuprinse într-o carte şi care reflectă regalitatea şi democraţia-spectacol. Este o carte care merită citită şi vă îndemn să o faceţi! 

Suvorov, Victor. Spărgătorul de gheaţă : Cine a declanşat al doilea război mondial? [mărturia unui spion condamnat la moarte] / Victor Suvorov ; trad. ; Radu Părpăuţă. -Iaşi : Polirom, 1995. – 295 p. – (Hexagon)

Cartea include informaţii despre nenumăratele documente la care unul dintre agenţii de frunte al GRU (spionajul militar sovietic) a avut acces, mărturiile combatanţilo, analiza minuţioasă a desfăşurării de luptă, a tehnicii militare utilizate şi a pregătirilor din spatele frontului, totul vine să confirme presupunerea lui Victor Suvorov privind adevăratul instigator al celui de al doilea război mondial.

Procesul politic în Uniunea Europeană / resp. de ed. : Helen Wallace, William Wallace ; trad. : Genoveva Bolea. -­ Ed. a IV-a. -­ Ch. : Arc, 2003. ­-660 p.

Uniunea Europeană este cu certitudine cel mai important agent al schimbării în guvernarea şi procesul de elaborare a politicilor din Europa. În cadrul volumului prezent este schiţat cadrul larg al procesului politic al UE şi instituţiile prin intermediul cărora acesta este pus în aplicare, constă dintr-o serie de studii de caz, care acoperă multe din domeniile politice în care dimensiunea UE este semnificativă şi pune la dispoziţie unele concluzii asupra caracterului procesului şi a direcţiilor în care evoluează acestea.

Statele Unite, mare putere europeană / Caterine Durandin. -­ Ch. : Cartier, 2007. – 336 p.

Criza care a afectat relaţiile intra-europene şi dialogul transatlantic şi care persistă în anii prezenţi, ne îndeamnă să ne punem întrebări asupra unui context de actualitate geopolitică şi pe termen mai lung, de solidaritate ideologică sau de îndepărtare şi de ruptură între Europa şi Statele Unite, odată cu sfârşitul războiului rece.Am putea argumenta că aceste dificultăţi reprezintă problema europenilor şi nu ar trebui să intervină în articularea relaţiilor dintre Europa şi Statele Unite, dar în realitate interferenţele se manifestă din plin…. Cu ce, veţi afla citind această carte.

Bărbulescu Gheorghe, Iordan. Noua Europă : Identitate și model european / Gheorghe , Bărbulescu Iordan. – București : Polirom, 2015. – 624 p.

In perioada 2000-2015, Uniunea Europeana a intrat intr-o noua etapa semnificativa a devenirii sale, comparabila cu inceputurile Comunitatilor Europene din anii 1950 si cu trecerea de la comunitati economice la uniune politica din 1992. Iordan Gheorghe Barbulescu arata cum Europa s-a transformat dupa un model social-liberal, centrat pe individ, pace, cooperare, dialog si negociere. Analizind noua identitate europeana, care are la baza, pe de o parte, valorile, democratia si cetatenia UE asociate economiei sociale de piata si, pe de alta parte, federalismul si constitutionalismul, autorul sustine ca aceasta nu va avea ca efect destramarea Uniunii Europene, ci, dimpotriva, consolidarea ei pe plan intern si impunerea ei la nivel international, acestea din urma promovind un model viabil de globalizare regional-continentala. Lucrarea face parte dintr-un ciclu numit Noua Europa, celelalte volume cuprinzind o analiza a constructiei politice europene, a institutiilor si deciziei in UE, a politicilor publice europene si, in fine, un amplu dictionar de concepte europene.

Să înțelegem Uniunea Europeană. – București : Codecs, 2006. – 360 p.

Uniunea Europeană este un actor semnificativ pe scena lumii, schimbând modul de viaţă al europenilor precum şi modul în care restul omenirii percepe Europa. UE este încă puţin înţeleasă, iar mulţi cetăţeni ai săi simt rolul Uniunii în existenţa lor fie confuz, fie ambiguu. Devenită best-seller, cartea lui John McCormick oferă o perspectivă unică şi amplă despre UE, adresându-se tuturor celor care doresc o introducere concisă şi clară asupra Uniunii Europene. Cartea se referă la istoria şi instituţiile UE, la principiile fundamentale ale integrării europene, la impactul UE asupra cetăţeanului şi asupra statelor membre, la evoluţia şi semnificaţiile politicilor europene. „Să înţelegem Uniunea Europeană” este o carte foarte utilă candidaţilor la concursurile organizate de European Personnel Selection Office pentru ocuparea de posturi în instituţiile europene, oferindu-le o viziune coerentă asupra instituţiilor şi politicilor europene, informaţii concrete de interes major, precum şi statistici utile despre UE. John McCormick, cetăţean britanic, este profesor universitar şi coordonatorul Departamentului de Ştiinţe Politice al Universităţii Indiana, Indianapolis, SUA.

Capitalele Europei. De la Amsterdam la Zagreb. – Chișinău : 2015, Litera. – 240 p.

Capitalele Europei au la fel de multe chipuri ca şi continentul însuşi.

Leagănele civilizaţiei noastre s-au aflat cândva la Atena şi la Roma, iar sublimele vestigii ale Antichităţii pot fi încă admirate în capitala Greciei, respectiv a Italiei. Parisul şi Londra impresionează cu gloria şi bogăţia străvechilor regate şi puteri coloniale, dar şi cu viaţa trepidantă de azi.

Ce au în comun nişte oraşe atât de diferite ca Berlin şi Madrid? Ele sunt capitale relativ tinere care atrag vizitatori din toată lumea cu incitanta lor viaţă de noapte. În plus, ca multe alte capitale, ambele se pot lăuda cu muzee şi colecţii de artă de renume internaţional.

Praga, una dintre metropolele cu cea mai mare încărcătură istorică din Europa Centrală, odinioară era numită „Oraşul de Aur“ şi stră- luceşte şi azi graţie marilor sale bogăţii arhitectonice. În Viena şi Budapesta, poți retrăi farmecul maiestuos al fostului Imperiu Austro-Ungar, care stăpânea cândva jumătate din Europa.

Metropola Suediei, Stockholm, se întinde pe mai multe insule din Marea Baltică, în vreme ce capitala Maltei, Valetta, se ridică dintre valurile albastre ale Mediteranei, dincolo de zidurile puternice ale fortificaţiilor din vremea cruciadelor.

Dincolo de ţărmul Adriaticii, în Peninsula Balcanică, oraşe precum Skopje şi Podgorica au ajuns la rang de capitală abia după destrămarea fostei Iugoslavii. Chişinău – capitala Republicii Moldova – sau Tirana – capitala cândva izolatei Albanii – îşi revendică astăzi locul cuvenit între capitalele Europei.

Aceste capitale cu extraordinar de multe faţete reflectă diversitatea culturală şi geografică a Europei, având o istorie care nu a fost scutită de evenimente dramatice.

Creată de : Doina Spătaru

9 mai – semnificația istorică

Europa şi importanţa acesteia pot fi definite doar prin câteva cuvinte, aparţinându-i cunoscutului Charles de Gaulle : “Este Europa, de la Atlantic la Urali, care va decide soarta lumii !“. Ideea europeană cunoaşte, în evoluţia ei, o permanentă metamorfoză. Ea se modifică în funcţie de experienţele şi evenimentele pe care locuitorii continentului le trăiesc.

Întâlnirea cu cei care ameninţau securitatea: cu arabii şi turcii, cu maghiarii şi tătarii sau cu“sălbaticii” din Lumea Nouă şi Africa a fost prilejul de a privi cu atenţie asupra valorilor noastre, aindentităţii noastre. Aşadar, relaţia dintre “noi“ si “ceilalţi”, a fost esenţială în devenirea ideii europene,o aşezare creştină şi un ideal politic.

Încă din antichitate, termenul Europa are origine asiriană şi apare pe ţărmul asiatic al Mediteranei. El se explică în relaţia “răsărit – apus“, “lumină – întuneric“. Pentru asirieni, Asia este “Răsăritul”, iar Europa este “Apusul“, “regiunea întunecată“. De la asirieni, cei doi termeni antinomici au trecut la fenicieni, apoi la greci. În lumea greaca, Europa apare în mitologie, aceasta este fiica unui rege fenician al Tyrului, de care se îndrăgosteşte “părintele zeilor“. Zeus o răpeşte şi o duce cu el în Grecia, care avea să ia numele frumoasei prințese.

 Ca noţiune geografică, Herodot supranumit şi “parintele istorei “ defineşte Europa ca fiind regiunea de la vest de Don, fără a-i preciza limitele vestice . Acesta este înţelesul universal al greco-romanilor din vechime.  Din punct de vedere al creştinătăţii, în primele secole medievale, Europa apare brusc, cu încărcătură identitară. Duce ce Islamul invadează Spania, ei ameninţă şi regatul franc, însă sunt învinşi. În urma acestei experienţe, cărturarii descoperă indentitatea creştinătăţii opusă arabilor şi turcilor. Europa fiind însăsi creştinătatea, “imperium Christianum“. Noţiunea devenind un ideal de civilizaţie şi solidaritate.

Cruciadele fiind o nouă experienţă din înfruntarea cu popoarele islamice. În opoziţie cu aceştia, europenii sunt creştinii. Dar ceva mai mult îi uneşte decât credinţa lor, un ideal de viaţă, o cultură . În schimb, tot cruciadele rup punţile dintre cele două jumătăţi ale creştinătăţii, catolicii sunt “creştinii“, iar ortodocşi devin “schismaticii“, devianţi de la credinţa creştină pură.

 Însă alte evenimente modifică perspectivele europeanului. Mai întâi luptele din interior dintre papi şi împăraţi, apoi invazia tătară şi pericolul comun, însă secolul al XV-lea, cu ofensiva musulmană asupra Europei, aduce o lărgire a noţiunii de creştinătate. În ea intră nu numai catolicii, dar şi cei care asigură securitatea în faţa turcilor, de aceea românii devin si ei “creştini“, iar principatele sunt numite “porţi ale creştinătăţii“ .

 Întâlnirea cu “sălbaticii“ din Lumea Nouă şi Africa a întărit conceptul medieval de creştinătate şi valorile lui. Reforma şi lungile războaie divid Occidentul, iar conflictele confesionale sângeroase din Germania şi Franţa fac zeci de victime si clatină vechile valori. Dar aceste valori comune şi nevoia de pace au învins diferenţele confesionale. Europa devine o comunitate de state, ce cultivă un set de valori comune şi un ideal politic, toate acestea fiind reprezentate prin motto-ul Uniunii Europene : “Unită în diversitate!”, care simbolizează faptul că, prin intermediul Uniunii Europene, populaţia europeană este unită în promovarea păcii şi prosperităţii, şi că diversitatea culturală, de tradiţii şi limbi a Europei constituie un element pozitiv pentru acest continent, idealul european fiind în sine, o realitate în devenire, care va continua să înflorească în ciuda obstacolelor sorţii !

Creat de Doina Spătaru