Arhive etichetă | literatură

Barbu ȘtefănescuDelavrancea – 160 ani de la naștere

CEL MAI STRĂLUCIT ORATOR AL ROMÂNIEI CONTEMPORANE

Bara0369-barbu_stefnescu_delavrancea_2pbu Ștefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1895, București, d. 29 aprilie 1918, Iași) a fost un scriitor, orator și avocat român, membru al Academiei Române și primar al Capitalei. Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România. Spre deosebire de contemporani ca I. L. Caragiale, I. Slavici, Al. Vlăhuță sau Duiliu Zamfirescu, a căror dominantă creatoare se instalează foarte curând și vizibil în opera lor, Delavrancea ni se impune ca o personalitate puternic marcată printr-un temperamrnt artistic impetuos și contradictoriu.

 

897eb-lecturi_scolare_-_neghinita_barbu_delavrancea_c1

 Delavrancea, Barbu Ștefănescu.  Neghiniță: Lecturi școlare / Barbu Ștefănescu Delavrancea. – București: Litera, 2014. – 32 p.

Povestea este despre o babă bătrână și singură, care la bătrânețe își dori un copil. Vroia baba o fată mare, dar, vorba ceea: Copacii uscați nu mai dau de la rădăcină, așa că se gândea ea că s-ar fi mulțumim și cu un princhindel de băiat. Dorea măcar un copil cât ghemul, numai s-audă în casă cuvântul mamă…Așa a apărut Neghiniță!

Colecţia Bibliiteca Pentru toţi 004

Delavrancea, Barbu Ștefănescu. Hagi – Tudose. Nuvele şi schiţe. / Barbu Ștefănescu Delavrancea ; pref. : Mihai Zamfir. – Bucureşti : Litera Internațional, 2011. – 315 p.
   “Hagi-Tudose” este o dramatizare diluată a cunoscutei nuvele: comportând inevitabile lungimi, episoade parazitare şi personaje abia schiţate. Piesa are puterea reînvierii mahalalei bucureştene de simpatica arhaicitate. Nostalgia copilăriei şi decorul Barierei Vergului i-au oferit cele mai bune pagini unui Delavrancea ajuns la maturitate: din păcate la judecata finală, aceste pagini rămân destul de puţine, tragicomedie. Ca şi Caragiale în marile lui nuvele de ultima perioadă, Delavrancea descoperă un Bucureşti uitat, aproape legendar, în care personajul principal al povestirii capătă proporţii mitice. Este o operă cu personaje pitoreşti relatate într-o formă subtilă şi plăcută pentru lecturare.
bunicul-bunica-large
Delavrancea, Barbu Ștefănescu. Bunicul, bunica / Barbu Ștefănescu Delavrancea.  – Bucureşti : Editura Ion Creangă, 2011. – 112 p.

Pentru că suntem într-o lume în mers alert, putem pierde plăcerea de a citi cărți. Totuși, existența noastră, a celor ce căutăm să rămânem oameni inteligenți, se sprijină pe lectură, nu pe imagini fugitive. Lectura îți oferă popasurile necesare pentru reflecție, pentru meditație. A forma obișnuința lecturii are drept beneficiu demonstrat știintțfic dezvoltarea intelectului, a puterii de gândire si de adaptare.

Sunt atât de iubitori, de plini de o nesfârșită îngăduință, sunt oricând dispuși să mă alinte și să se sacrifice pentru mine. Îmbrățișarea lor are mereu un efect liniștitor, încât mă simt în poala lor absorbit ca într-un cuib cald, un fel de casă a luminii apusului. Așa sunt bunicii mei… Sunt precum cei descriși de Barbu Ștefănescu-Delavrancea.

În nuvele și povestiri precum Bunicul sau Bunica și în basme ca Neghiniță, autorul prezintă lumea minunată a copilăriei, chipurile dragi ți apropiate de sufletul copilului. Opera sa este caracterizată de omul simplu, omul naturii, Delavrancea fiind un mare creator de tipologii umane, rămânând un scriitor reprezentativ al literaturii române.

basme-si-povestiri_1_fullsize

Delavrancea, Barbu Ștefănescu. Basme și povestiri / Barbu Ștefănescu Delavrancea.  – Bucureşti : Editura TEDIT FZH, 2011. – 191 p.
Copiilor care iubesc poveştile şi personajele lor năzdrăvane, dar mai ales celor curioşi să descopere farmecul şi originalitatea literaturii române le este dedicat acest minunat tezaur de basme şi povestiri alese cu grijă din folclorul nostru, precum şi din operele celor mai mari nume ale culturii române. Presărată cu ilustraţii pline de farmec, semnate de talentaţi artişti români contemporani, antologia va purta imaginaţia celor mici în magica lume a eroilor din basme. 
     apus-de-soare_1_fullsize
Delavrancea, Barbu Ștefănescu. Apus de soare/ Barbu Ștefănescu Delavrancea.  – Bucureşti : Corint, 2002. – 94 p.

Ostași, boieri, curteni, v-am adunat aci să stați mărturie după ce n-oi mai fi. Sunt patruzeci și șapte de ani… mulți și puțini… de când Moldova îmi ieși înainte cu mitropolit, episcopi, egumeni, boieri, răzași și țărani, în Câmpul de la Direptate, și cum vru Moldova ața vrusei și eu. Că vru ea un domn drept, și n-am dăspuiat pe unii ca să îmbogățesc pe alții… că vru ea un domn treaz, și-am vegheat ca să-și odihnească sufletul ei ostenit… că vru ea ca numele ei să-l știe și să-l cinstească cu toții, și numele ei trecu granița, de la Caffa până la Roma, ca o minune a Domnului nostru Isus Christos…

Țineți minte cuvintele lui Ștefan, care v-a fost baci până la adânci bătrânețe… ca Moldova n-a fost a strămoșilor mei, n-a fost a mea și nu e a voastră, ci a urmașilor voștri ș-a urmașilor urmașilor voștri în veacul vecilor..

Barbu Delavrancea - Intre vis si viata

                                                                                                                                                          Delavrancea, Barbu Ștefănescu. Între vis și viață / Barbu Ștefănescu Delavrancea.  – Bucureşti : Litera, 1997. – 391 p.

Delavrancea este, în literatura noastră, creatorul poemei în proză, pe care o intercalează necontenit în povestirile sale, mai ales în acele ale unei prime epoci. Barbu Delavrancea … trece în literatura română drept ce mai tipic reprezentant al naturalismului zolist. Prin vis și viață autorul face o punte de argint pentru fantezia umană. Între vis și viață reprezintă, vis, priveliști de eden, de o parte; realitatea  oribilă, dezgustătoare, de alta. Proza reface o lume patriarhală, cu bătrâni blajini, cu copii care zburdă fără griji pe câmpuri, cu izvoare și fântâni, cu grâne, turme de vite, copaci umbroși și cu multe flori.
316456
 Delavrancea, Barbu Ștefănescu. Teatru / Barbu Ștefănescu Delavrancea.  – Bucureşti : Cartex, 2000, 2005. – 207 p.
Ca dramaturg, Delavrancea își dă însă măsura în trilogia care reînvie istoria Moldovei din prima jumătate a secolului al XVI-lea, prin figurile domnitorilor Ștefan cel Mare (Apus de Soare), Ștefăniță (Viforul) și Petru Rareș ( Luceafărul). Continuând o tradiție de mai bine de o jumătate de secol a dramei istorice românești, în centrul pieselor se află motivul puterii, relația între puterea domnitorului și interesele țării. Conflictele dramatice se raportează la un simbolic etic, ilustrat de personalitatea lui Ștefan cel Mare, ceea ce susține ideea complementarității celor trei piese.
Lectură plăcută!
Postat de : Doina Spătaru
Reclame

Ziua  Mondială a cititului cu voce tare

La 1  februarie, în contextul Zilei  Mondiale a cititului cu voce tare – un eveniment global la care participă milioane de oameni din peste 100 de ţări şi are menirea de a încuraja copiii, tinerii şi adulţii din întreaga lume să celebreze puterea cuvintelor, la bibliotecă a a avut loc o acțiune, consacrată acestei zile.

Bibliotecarii bibliotecii și elevii clasei a IV-a „a”, LT „Elena Alistar”, au organizat un eveniment de citire cu voce tare, prin care au arătat că lectura și cartea sunt elemente esenţiale ale unei persoane și că prin această acțiune au dorit să le transmită tuturor un mesaj pentru  a încuraja lectura.

Clubul: DOVORATORII DE CĂRȚI

O nouă ședință, în cadrul clubului DOVORATORII DE CĂRȚI, s-a desfășurat 18 decembrie 2017, participanții căreia au fost elevii din clasa X–a, Liceul Teoretic ”Vasile Alecsandri”. Ca invitat de onoare a fost doamna Alina Trofim – poet, doctor în știință.
La o ceașcă de ceai/cafea a avut loc o discuție – dezbatere relaxantă pe marginea cărților: „Lumini din umbre” și „Poeme din zborul gândului”. Pe parcursul discuției, elevii au descoperit evenimente și fenomene ascunse în substratul poeziilor. Autoarea a dezvăluit tainele ce s-au ascuns în conținutul poeziilor sale. Elevii au rămas impresionați de maniera scrisului poeziilor autoarei făcând remarce mai ales la poeziile: „Dragostea”; „Rivala” ; „De ce?”; „Bătută de vânt”; Dă-le, Doamne” ș.a.
Pentru deschidere, sinceritate și bunăvoință, pentru cărțile dăruite bibliotecii, MULȚUMIM autoarei și o așteptăm cu mare drag la alte întâlniri la biblioteca „Ștefan cel Mare”.collage_photocat

Serviciul InfoHelp : accesul liber la raft

Toţi acei ce au acces la o bibliotecă, la cărţi, sunt nişte inşi mai buni decât alţii, mai fortificaţi, iar durerile îi ating mai puţin şi nefericirile trec mai repede.

(Mircea Eliade)

În data de 3 octombrie, în cadrul serviciului InfoHelp,  elevii de la Școala – Grădiniță Pas cu Pas, au cunoscut ce înseamnă accesul liber la raft. 

Cărţile constituie un capital. O carte din bibliotecă ţine la fel de mult ca o casă, pentru sute de ani. De aceea nu este un simplu articol de consum, ci un capital, şi de cele mai multe ori, în cazul oamenilor care sunt la început în viaţă, este singurul lor capital spunea  Thomas Jefferson. Pentru ei această noțiune din terminologia biblioteconomiei nu e ușoară însă au înțeles că orice carte de pe raft o pot atinge, cunoaște, citi și împrumuta. Ei pot alege orice vor să citească și ce anume îi atrage. Ca orice carte sau enciclopedie, manual sau alt gen de carte au aflat de ce au un număr, de ce au cifre pe copertă și de ce aceste cărți sunt repartizate diferit.  Astfel, această barieră ca nu au voie sau că nu cunosc fondul unei biblioteci este înlăturată.  Elevii au aflat și de ce pe raft sunt indicați autorii cărților, domenii, fiecare gen de literatură este divers, aparte îmărțite și cu divizionare pentru a putea găsi o carte dorită mai repede sau pentru a alege ceva util de a citi. Au fost fermecați de scriitorii cunoscuți dar și mai plăcut să poți citi o carte a unui autor preferat. Astfel, au putut alege și ce autori îi interesează, fiind la vîrsta alegerilor. Au citit în sală, au aflat informație nouă din enciclopedii, s-au aventurat în lumea minunată a poveștilor. Au fost atât de absorbiți de lectură și de cărți încât nu vroiau să plece. Dar revin zilnic căci le-a plăcut și mereu vor avea ceva de citit. Când vor fi mai mari vor fi informați și despre catalogul Bibliotecii Municpale B.P.Hasdeu și despre cum pot accesa acest catalog singuri.

Accesul liber la raft oferă utilizatorilor și avantaje ca : permite o vedere generală asupra structurii colecţiilor şi opţiunea pentru lucrările de interes; asigură cunoaşterea vizuală a documentelor; permite depistarea surselor documentare suplimentare; incită utilizarea informaţiei adiacente; lărgeşte accesul la informaţie; asigură independenţa în alegerea cărţilor; contactul direct cu cartea reduce timpul de căutare a informaţiei necesare; dezvoltă schimbul de idei, atât între utilizatori, cât şi între bibliotecari şi utilizatori. Însăşi, biblioteca beneficiază de anumite avantaje. Acestea sunt: readuce în circulaţie domenii mai puţin solicitate; face să circule cărţile apărute mai demult; asigură accesul egal la informaţie pentru toţi utilizatorii; dă posibilitate bibliotecarului să urmărească comportamentul utilizatorilor în raport cu „accesul liber” pentru îmbunătăţirea achiziţiei de carte şi a aranjării colecţiilor în funcţie de cerinţele utilizatorilor; facilitează cercetarea gradului de utilizare a documentelor. Sunt și dezavantaje dar mai puține însă întîlnite : deteriorarea, sustragerea publicaţiilor, dificultăţi de mânuire a fondului.

Publicat de : Doina – Spătaru

 

 

Întâlnire cu scriitorul Titus Știrbu

Ieri, 22 iunie preșcolarii de la Grădinița nr. 96 grupa nr. 7 au venit la o întâlnire cu scriitorul Titus Știrbu.  Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Instituția preșscolară nr. 96 din capitală. Activitatea a avut loc în cadrul  Cenaclului Literar „Orașul pierdut printre cărți„, moderator scriitorul Nicolae Spătaru . Scriitorul le-a citit preșcolarilor din vasta sa creație pentru copii.

Copii au spus date despre poetul Titus Știrbu.  Pentru copii poeziile recitate de scriitor au fost o adevărată aventură în lumea cărților și a poeziei. Distins om de cultură şi personalitate importantă a culturii noastre, scrie în general doar  poeziei, cunoscut și datorită parodiilor sale  în mod deosebit. Titus Știrbu este  un adevărat domn al scrisului, a fost primit cu multă căldură de către  copii, ceea ce ne-a confirmat încrederea în reuşita unor astfel de activităţi. În plus, am avut dovada incontestabilă, că iniţiativa bibliotecii noastre de a avea legături strânse  cu scriitorii autohtoni şi de a le prezenta activitatea, a fost o iniţiativă lăudabilă care îşi arată deja roadele, o iniţiativă pe care o vom continua şi cu care ne mândrim.

În finalul întâlnirii copiii l-au asaltat cu intrebări, care de care  mai provocatoare, la care scriitorul  le-a dat și  niște răspunsuri pe potrivă. A fost o intâlnire frumoasă, unde copiii au plecat acasă cu cartea poetului  „Ce înseamnă – a fi om bun”? cu autograf.

Această prezentare necesită JavaScript.

Publicat de :

Spătaru Doina, Șef – Oficiu

Un joc cu trecutul – romanul Negru și Roșu de Val Butnaru

Un eveniment important a avut local la filiala „Ștefan cel Mare”. Scriitorul, dramaturgul, publicistul, jurnalistul – Val Butnaru a participat la o discuție despre romanul „NEGRU ŞI ROŞU. 1930 – 2056”. La eveniment au participat scriitorii Nicolae Spătarul,  Vitalie Răileanu și un grup de elevii de la Liceul Teoretic „Mircea cel Bătrân”.

Autorul a inițiat discuția prin  a explica elevilor că romanul este „o carte de memorii”, în care se prezită povestea unei vrajbe seculare între bărbații a două familii: Negru și Roșu. La rândul său, elevii au mărturisit că la începutul lecturii romanului, au avut senzația că povestea este alogenă, iar  relatarea lipsită de înţeles, dar foarte curând povestea te prinde, te absoarbe şi te transpune în realismul magic unde te simți ca la un spectacol care se joacă într-o scenă fără culise în care trăiesc cei patru prieteni.

Povestea celor patru te poartă printr-un şir de simboluri, metafore, realitaţi fantastice. Romanul are la bază câteva evenimente importante din istoria noastră, dar și istorii de dragoste, îmbibate cu stereotipuri şi ură interetnică şi religioasă, istorii cu deportări şi disidenţă sovietică, drame, trădări; filosofări despre viaţă şi Dumnezeu, despre Liberul Arbitru şi timp – citez din roman: “Mai pe scurt, sufletul e viitorul, corpul e trecutul”.

Elevii provocândul pe scriitorul, Val Butnaru cu diverse întrebări au descoperit mai multe detalii despre romanul „NEGRU ŞI ROŞU. 1930 – 2056, dar și despre viața  personală a autorului. Scriitorii Nicolae Spătarul, Vitalie Răileanu au menționat valoarea operelor scrise de autor, dar și despre piesele de teatru care au fost montate la Chișinău, București, Iași ș.a.

S-a încheiat evenimentul  cu o şedinţă de autografe oferite de Val Butnaru pentru elevii și bibliotecă.

Această prezentare necesită JavaScript.

Oră de lectură : Povești cu tâlc

Familia este un factor important și de răspundere al educației. Părinții o conduc și răspund de ea în fața societății, a fericirii lor și a vieții copiilor. 

(A. S. MAKARENKO)

 

Cu prilejul Zilei Internaționale a Familiei care este sărbătorită, anual, la 15 mai, la Școala – Grădiniță «Pas cu Pas» nr. 152 s-a desfășurat o oră de lectură.

Preșcolarii au ascultat unele povestiri despre rolul și importanța familiei dar și cum unii părinți dar și copii greșesc atunci când din 20170530_103128egoism și neatenție fac rău celor din jur.

Această activitate a avut ca scop de  a marca importanța pe care comunitatea internațională o acordă familiilor, fiind în același timp o oportunitate pentru a atrage atenția asupra problemelor cu care se confruntă familiile la nivel mondial.

Rolul acestei zile este de a sublinia importanța tuturor acelora din familie, indiferent că sunt părinți, bunici sau frați, precum și importanța educației părintești pentru bunăstarea copiilor. De asemenea, Ziua internațională a familiilor, în acest an, se va concentra asupra bunelor practici pentru echilibrul dintre muncă și familie în scopul ajutării părinților în rolurile lor educaționale și de îngrijire.

Cele patru povestiri : Floarea roșie, Darul, Averea celui înțelept, Familia și măgarul, i-au determinat să facă unele concluzii despre ce e mai bine în lume și ce e rău și cum putem să îi facem pe cei care îi iubim fericiți.20170530_103134

Aceste povestiri au la final au o morală din care rezultă că fiecare suntem capabili de ceva indiferent de ce cred alții, noi trebuie să credem asta. Ceea ce ne oferă soarta e destinul nostru, dar ceea ce ne oferă alții nu are preț indiferent de situație. Trebuie să oferim dar să și primim, însă ca să fim corecți trebuie să lăsăm și ceva pentru noi. Uneori judecăm după aparențe, însă nu încercăm să vedem cum stau lucrurile în realitate. Întotdeauna mulți ne vor critica și judeca, însă trebuie să procedăm cum simțim.

Aceste povestiri le-a alcătuit Delia Ciobancan, psihoterapeut și consilier psihologic.

La final copii au rezolvat un rebus despre familia mea, unde pe diagonală au obținut cuvântul familie.

Publicat de Doina Spătaru

Șef – oficiu