Arhive etichetă | literatură

„Moldovean şi patriot al acestui colţ de glie….”

Octombrie, 2019. Un octombrie mai cald, un octombrie în care e vremea când copacii revelează culori pe care le-au ascuns tot anul, dosite în  nostalgii și doruri. Acum, 80 de ani, un popor a fost înveșnicit cu un suflet ales, care a acceptat viața așa cum este, cu nevoia de luptă, cu amarul descântecelor, cu zadarul blestemelor, cu ispita baladelor, cu cel care ne va mângâia și încânta sufletele.

Așadar, ce am fi fost noi fără dorul, dragostea de neam și de țară, fără de gustul libertății, fără de stilul deschis, sfătos, uneori mai dur, mai tensionat, dar  unde armonia sonoră a cuvintelor este pusă pe  note într-o nostalgie specifică  cântecului de dor popular, a cântecului de dragoste – toate devin un prilej de  motiv pentru a-i citi opera acestui mare poet și scriitor al neamului dăruit de Dumnezeu poporului român.

Este vorba de Dumitru Matcovschi,  cel care nu mai e printre  noi fizic, dar prezent  mereu în viața noastră prin creația pe care ne-a lăsat-o moștenire.

„Zilele trec, zilele vin… Ce va rămâne?

Suflet de lut, necunoscut, suflet de pâine?

Toamnele trec, grijile cresc, viața descrește.

Eu mă grăbesc,

tu te grăbești,

el se grăbește.

Bucurați-vă prieteni, de prieteni și de frați,

bucurați-vă de-un nume ce vi-i dat ca să-l purtați.

bucurați-vă de-un cântec,

de-un amurg cu flori de tei,

bucurați-vă o viață

de lumina dragostei…”          Dumitru Matcovschi

Chişinăul din inima noastră

Aşa  este întitulat Genericul expoziţiei de carte care cuprinde lucrări  a scriitorilor din Moldova şi din alte ţări. Sunt expuse cărţi care descriu  istoria Chişinăului, identităţile Chişinăului, scrieri despre Chişinău, albumuri  de artă fotografică etc. Cărţile expuse –  unele foarte documentate, altele plămădite  pe mreaja nevăzută a unor impresii,  dar toate aceste cărţi au un singur numitor comun – au fost scrise dintr-o dragoste deosebită pentru acest oraş.

Realizat: A. David

Puterea cuvântului poate fi distructivă, dar, în același timp, și sublimă.

La 13 februarie, Nicolae Popa a împlinit 60 de ani. A debutat  cu volumul de versuri ”Timpul probabil” (1983), urmat de cărțile de poezie ”Ghid pentru cometa Halley”, ”Lunaticul nopții scitice”,  ”Elegii de la casa scriitorilor”, ”O mie de ani cu fața la soare” (volum antologic) ș.a. Este autorul romanelor ”Cubul de zahăr”, ”Avionul mirosea a pește”, al cărților de proză ”Păsări mergând pe jos”, ”Careul cu raci”, ”Ghiozdanul zburător” etc.

Nicolae Popa a fost distins cu Premiul Tineretului (1988), cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (1996, 2001, 2003 și 2008), Premiul „Vasile Vasilache” la Salonul Internațional de Carte de la Chișinău (2008), cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru cea mai bună carte de poezie (2008) ș.a.

Vă propunem câteva titluri din creația autorului!

Popa, Nicolae. Avionul miroase a pește / Nicolae Popa. Chișinău : Arc, 2008. – 288 p.

 

Romanul ne prezintă pe personajul Mihai Loghin, care își mărturisește, printr-o ficțiune în ficțiune, propria istorie ce seamănă cu o trecere degradantă prin bolgiile infernului, la un capăt fiind penitenciarul, la celălalt așteptându-l, ca o altă gură de capcană, casa de nebuni. Romanul nu omite nimic din scîrboșeniile prezentului: mafia tentaculară, ținînd în ventuzele ei și marii demnitari, dar și victimele colaterale, mizeria care mînă peste hotare mai ales femeile, o viață sentimentală paralizată de sărăcie și neputință, care anulează sau dedublează personalitatea, violența, mîrlănia ordinară. Acest roman nu e numai al prezentului, ci și al viitorului, în el rămânînd cristalizată clipa efemeră de azi.

Popa Nicolae. Balcoane cu elefanți / Nicolae Popa. – Chișinău : Prut Internațional, 2011. – 72 p.                                                           

                                                           ”…Trăia odată un elefant.

Trăia el cum trăia, însă era toată vremea trist, săracul. Și nu trăia undeva în India sau sub soarele dogoritor al Africii, ci își ducea zilele la capătul străzii noastre. De ce anume acolo?…”– Nicolae Popa. Povestea elefanţilor modelaţi din plastilină care se transformă în elefanţi vii deschide în faţa copiilor uşa secretă spre miracolul creării unei lumi în care elementul primordial este imaginaţia. Urmărind povestea elefantului Raj Kapoor ne aventurăm în lunga sa secretă viață.

Popa, Nicolae. Careul cu raci / Nicolae Popa. – Chișinău : Cartier, 2003. – 87 p.

Lucrarea a fost declarata invingatoare de un juriu (Valeria Grosu, președinte) in cadrul Concursului de editare a trei, cele mai bune, manuscrise de beletristica, editia 2003. Privită din perspectiva „văzului ultim”, poezia lui Nicolae Popa se află în căutarea locului pierdut. O căutare de negăsire, alimentată de goana poetului după linia de orizont al versului deschizător de ceruri, acolo unde „marginile dispar lărgite de prăbușiri”. O poezie a profunzimilor, o poezie care scoate cercuri la suprafață…

Popa, Nicolae. Cubul de zahăr / Nicolae Popa. – Chișinău : Cartier, 2005. – 440 p.

                                                                                                   Considerând că secretele scrierii unui roman nu trebuie să fie la îndemâna exclusivă ascriitorului, Nicolae Popa îl face pe cititor să participe la consemnarea evenimentelor, autorul însuşi devine personaj/teoretician al romanului.

De la un cub de zahăr care refuză să se topească în ceaşca cu ceai şi pe care scriitorul îl contemplă la masa sa de lucru porneşte acţiunea care se desfăşoară într-un sat pierdut de lume, Bahuseni, unde îndeletnicirea de bază e creşterea porcilor corciţi cu mistreţi, iar unica modalitate de atingere a fericirii iluzorii e alcoolul. Întreg romanul e împânzit cu imagini de porci care par să simbolizeze lăcomia, voracitatea, ignoranţa. O lume mizeră, coruptă şi violentă, în care funcţionează regimul sovietic opresiv, iar oamenii sunt supravegheaţi fără încetare şi în care personajele centrale, Dora şi Sava, sătui de mediu, se sinucid. De la un anume moment, firul epic pare să scape, dar se regăseşte cubul de zahăr, ca un fel de liant.

Popa, Nicolae. Ghiozdanul zburător / Nicolae Popa. – Chișinău : Arc, 2015. – 95 p.

 

Ghiozdanul zburător este o povestire captivantă despre aventurile unei eleve din clasa a VI-a, Dorina, care, într-o dimineață, spre bucuria ei, nu mai este nevoită să-și ducă în spate Ghiozdanul-Bolovanul, ci, printr-un miracol al unui bun vrăjitor, ce-i strecoară în buzunarul de la geantă o cărțulie magică, ajunge la școală zburând cu… ghiozdanul. De aici se declanșează o serie întreagă de pățanii hazlii, în care, la un moment dat, este implicată toată școala, în frunte cu directorul ei, poreclit Domnul Pardon. Microromanul Ghiozdanul zburător, cum îl definește autorul Nicolae Popa, incită imaginația și curiozitatea copiilor și se citește ușor și cu mult interes, fiind scris într-un limbaj simplu, familiar copiilor și părinților.

Popa, Nicolae. Lunaticul nopții scitice : versuri / Nicolae Popa. – Chișinău : Cartier, 1995. – 79 p.

Nicolae Popa apare cu un volum de versuri după o abstinență poetică editoriala de opt ani. Volumul s-a bucurat de numeroase cronici pozitive în mass media culturală. Volumul a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania și din Moldova. Este al doilea premiu acordat de USR unui autor din Basarabia.

Realizat de Doina Spătaru

Șef – Oficiu

Universuri paralele de Marcel GHERMAN

În anul 2018, tânăra generație a capitalei este îndemnată de Programul „Chișinăul citește” să-l descopere pe unul din puținii scriitori ce s-a încumetat să abordeze genul literar științifico-fantastic, pe cel ce a publicat  în presa tipărită peste o sută de articole și eseuri, cel ce s-a afirmat ca și critic de film, dar și ca muzician.

Primele povestiri fantastice au fost publicate în 2011 cu titlul Cartea viselor, urmată de o colecție de eseuri: Generația Matrix publicată în 2013, la fel romanul pentru adolescenți cu elemente fantastice  „Cer albastru deasupra Arcadei” în 2014.

Cartea care a fost recomandată pentru adolescenți în acest an în cadrul Programului „Chișinăul citește”este din literatura științifico-fantastică autohtonă cu titlul „Universuri paralele” de Marcel Gherman. Subiectul  cărții  este o încercare de a evoca imensitatea și diversitatea universului imaginar, o  acțiune ce  se petrece concomitent în câteva universuri paralele.

Pentru a promova această carte, la bibliotecă au avut loc mai multe evenimente în care au fost implicați tinerii cititori fiind provocați în discuții, dar și o întâlnire cu tânărul scriitor, care a avut loc pe 17 septembrie în incinta bibliotecii noastre. Cei care au participat la discuții pe marginea cărții autorului  au fost invitații bibliotecii, elevii din clasele liceale , XI-a și  XII-a al liceului „Prosucces”. Elevii au fost entuziasmați de tânărul scriitor, de imaginația lui bogată și de muzica  relaxantă pe care a compus-o dânsul.

În curând, dl Marcel Gherman va împlini frumoasa vârstă de 40 de ani, așadar îi dorim multă sănătate și baftă în toate lucrurile începute și cele ce sunt cuibărite în fază de embrion în imaginația domniei sale.

 

Barbu Ștefănescu Delavrancea – 160 ani de la naștere

CEL MAI STRĂLUCIT ORATOR AL ROMÂNIEI CONTEMPORANE

Bara0369-barbu_stefnescu_delavrancea_2pbu Ștefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1895, București, d. 29 aprilie 1918, Iași) a fost un scriitor, orator și avocat român, membru al Academiei Române și primar al Capitalei. Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România. Spre deosebire de contemporani ca I. L. Caragiale, I. Slavici, Al. Vlăhuță sau Duiliu Zamfirescu, a căror dominantă creatoare se instalează foarte curând și vizibil în opera lor, Delavrancea ni se impune ca o personalitate puternic marcată printr-un temperamrnt artistic impetuos și contradictoriu.

 

897eb-lecturi_scolare_-_neghinita_barbu_delavrancea_c1

 Delavrancea, Barbu Ștefănescu.  Neghiniță: Lecturi școlare / Barbu Ștefănescu Delavrancea. – București: Litera, 2014. – 32 p.

Povestea este despre o babă bătrână și singură, care la bătrânețe își dori un copil. Vroia baba o fată mare, dar, vorba ceea: Copacii uscați nu mai dau de la rădăcină, așa că se gândea ea că s-ar fi mulțumim și cu un princhindel de băiat. Dorea măcar un copil cât ghemul, numai s-audă în casă cuvântul mamă…Așa a apărut Neghiniță!

Colecţia Bibliiteca Pentru toţi 004

Delavrancea, Barbu Ștefănescu. Hagi – Tudose. Nuvele şi schiţe. / Barbu Ștefănescu Delavrancea ; pref. : Mihai Zamfir. – Bucureşti : Litera Internațional, 2011. – 315 p.
   “Hagi-Tudose” este o dramatizare diluată a cunoscutei nuvele: comportând inevitabile lungimi, episoade parazitare şi personaje abia schiţate. Piesa are puterea reînvierii mahalalei bucureştene de simpatica arhaicitate. Nostalgia copilăriei şi decorul Barierei Vergului i-au oferit cele mai bune pagini unui Delavrancea ajuns la maturitate: din păcate la judecata finală, aceste pagini rămân destul de puţine, tragicomedie. Ca şi Caragiale în marile lui nuvele de ultima perioadă, Delavrancea descoperă un Bucureşti uitat, aproape legendar, în care personajul principal al povestirii capătă proporţii mitice. Este o operă cu personaje pitoreşti relatate într-o formă subtilă şi plăcută pentru lecturare.
bunicul-bunica-large
Delavrancea, Barbu Ștefănescu. Bunicul, bunica / Barbu Ștefănescu Delavrancea.  – Bucureşti : Editura Ion Creangă, 2011. – 112 p.

Pentru că suntem într-o lume în mers alert, putem pierde plăcerea de a citi cărți. Totuși, existența noastră, a celor ce căutăm să rămânem oameni inteligenți, se sprijină pe lectură, nu pe imagini fugitive. Lectura îți oferă popasurile necesare pentru reflecție, pentru meditație. A forma obișnuința lecturii are drept beneficiu demonstrat știintțfic dezvoltarea intelectului, a puterii de gândire si de adaptare.

Sunt atât de iubitori, de plini de o nesfârșită îngăduință, sunt oricând dispuși să mă alinte și să se sacrifice pentru mine. Îmbrățișarea lor are mereu un efect liniștitor, încât mă simt în poala lor absorbit ca într-un cuib cald, un fel de casă a luminii apusului. Așa sunt bunicii mei… Sunt precum cei descriși de Barbu Ștefănescu-Delavrancea.

În nuvele și povestiri precum Bunicul sau Bunica și în basme ca Neghiniță, autorul prezintă lumea minunată a copilăriei, chipurile dragi și apropiate de sufletul copilului. Opera sa este caracterizată de omul simplu, omul naturii, Delavrancea fiind un mare creator de tipologii umane, rămânând un scriitor reprezentativ al literaturii române.

basme-si-povestiri_1_fullsize

Delavrancea, Barbu Ștefănescu. Basme și povestiri / Barbu Ștefănescu Delavrancea.  – Bucureşti : Editura TEDIT FZH, 2011. – 191 p.
Copiilor care iubesc poveştile şi personajele lor năzdrăvane, dar mai ales celor curioşi să descopere farmecul şi originalitatea literaturii române le este dedicat acest minunat tezaur de basme şi povestiri alese cu grijă din folclorul nostru, precum şi din operele celor mai mari nume ale culturii române. Presărată cu ilustraţii pline de farmec, semnate de talentaţi artişti români contemporani, antologia va purta imaginaţia celor mici în magica lume a eroilor din basme. 
     apus-de-soare_1_fullsize
Delavrancea, Barbu Ștefănescu. Apus de soare/ Barbu Ștefănescu Delavrancea.  – Bucureşti : Corint, 2002. – 94 p.

Ostași, boieri, curteni, v-am adunat aci să stați mărturie după ce n-oi mai fi. Sunt patruzeci și șapte de ani… mulți și puțini… de când Moldova îmi ieși înainte cu mitropolit, episcopi, egumeni, boieri, răzași și țărani, în Câmpul de la Direptate, și cum vru Moldova așa vrusei și eu. Că vru ea un domn drept, și n-am dăspuiat pe unii ca să îmbogățesc pe alții… că vru ea un domn treaz, și-am vegheat ca să-și odihnească sufletul ei ostenit… că vru ea ca numele ei să-l știe și să-l cinstească cu toții, și numele ei trecu granița, de la Caffa până la Roma, ca o minune a Domnului nostru Isus Christos…

Țineți minte cuvintele lui Ștefan, care v-a fost baci până la adânci bătrânețe… ca Moldova n-a fost a strămoșilor mei, n-a fost a mea și nu e a voastră, ci a urmașilor voștri ș-a urmașilor urmașilor voștri în veacul vecilor..

Barbu Delavrancea - Intre vis si viata

                                                                                                                                                          Delavrancea, Barbu Ștefănescu. Între vis și viață / Barbu Ștefănescu Delavrancea.  – Bucureşti : Litera, 1997. – 391 p.

Delavrancea este, în literatura noastră, creatorul poemei în proză, pe care o intercalează necontenit în povestirile sale, mai ales în acele ale unei prime epoci. Barbu Delavrancea … trece în literatura română drept ce mai tipic reprezentant al naturalismului zolist. Prin vis și viață autorul face o punte de argint pentru fantezia umană. Între vis și viață reprezintă, vis, priveliști de eden, de o parte; realitatea  oribilă, dezgustătoare, de alta. Proza reface o lume patriarhală, cu bătrâni blajini, cu copii care zburdă fără griji pe câmpuri, cu izvoare și fântâni, cu grâne, turme de vite, copaci umbroși și cu multe flori.
316456
 Delavrancea, Barbu Ștefănescu. Teatru / Barbu Ștefănescu Delavrancea.  – Bucureşti : Cartex, 2000, 2005. – 207 p.
Ca dramaturg, Delavrancea își dă însă măsura în trilogia care reînvie istoria Moldovei din prima jumătate a secolului al XVI-lea, prin figurile domnitorilor Ștefan cel Mare (Apus de Soare), Ștefăniță (Viforul) și Petru Rareș ( Luceafărul). Continuând o tradiție de mai bine de o jumătate de secol a dramei istorice românești, în centrul pieselor se află motivul puterii, relația între puterea domnitorului și interesele țării. Conflictele dramatice se raportează la un simbolic etic, ilustrat de personalitatea lui Ștefan cel Mare, ceea ce susține ideea complementarității celor trei piese.
Lectură plăcută!
Postat de: Doina Spătaru

Ziua  Mondială a cititului cu voce tare

La 1  februarie, în contextul Zilei  Mondiale a cititului cu voce tare – un eveniment global la care participă milioane de oameni din peste 100 de ţări şi are menirea de a încuraja copiii, tinerii şi adulţii din întreaga lume să celebreze puterea cuvintelor, la bibliotecă a avut loc o acțiune consacrată acestei zile.

Bibliotecarii bibliotecii și elevii clasei a IV-a „a”, LT „Elena Alistar”, au organizat un eveniment de citire cu voce tare, prin care au arătat că lectura și cartea sunt elemente esenţiale ale unei persoane și că prin această acțiune au dorit să le transmită tuturor un mesaj pentru  a încuraja lectura.

Clubul: DEVORATORII DE CĂRȚI

O nouă ședință, în cadrul clubului DEVORATORII DE CĂRȚI, s-a desfășurat 18 decembrie 2017, participanții căreia au fost elevii din clasa X–a, Liceul Teoretic ”Vasile Alecsandri”. Ca invitat de onoare a fost doamna Alina Trofim – poet, doctor în știință.
La o ceașcă de ceai/cafea a avut loc o discuție – dezbatere relaxantă pe marginea cărților: „Lumini din umbre” și „Poeme din zborul gândului”. Pe parcursul discuției, elevii au descoperit evenimente și fenomene ascunse în substratul poeziilor. Autoarea a dezvăluit tainele ce s-au ascuns în conținutul poeziilor sale. Elevii au rămas impresionați de maniera scrisului poeziilor autoarei făcând remarce mai ales la poeziile: „Dragostea”; „Rivala” ; „De ce?”; „Bătută de vânt”; Dă-le, Doamne” ș.a.
Pentru deschidere, sinceritate și bunăvoință, pentru cărțile dăruite bibliotecii, MULȚUMIM autoarei și o așteptăm cu mare drag la alte întâlniri la biblioteca „Ștefan cel Mare”.collage_photocat