Arhive etichetă | Mica unire

Centenarul Marii Uniri

Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești.

Basarabia” este numele cu care ruşii au denumit teritorul rupt din trupul Moldovei,  pe care l-au anexat la Imperiul Rus în 1812.

 

Fiind  anul centenar, oferim mai jos unele titluri de cărți în care este descris  evenimentul din 24 ianuarie 1918:

Pagina din istoria Basarabiei - Sfatul Tarii

O pagină din istoria Basarabiei: Sfatul Țării (1917-1918) / ed. îngrijită de  I. Negrei șiD. Poștarencu. – Chișinău: Prut Internațional, 2004. – P. 165 – 173.

În volumul de față este reprodusă succesiunea cronologică a evenimentelor istorice, reflectate în lucrare. În capitolul Originea și alcătuirea sfatului țării avem relatarea adunării Sfatului Țării. ”În primele momente timidă, fără a rupe legătura cu Rusia, dar treptat mai insistentă, ea în sfârșit ajunge la proclamarea Unirii Basarabiei cu România, urmare logică a întregului trecut istoric al acestei provincii” – Alexandru Boldur.

20180126_110001

Cojocaru, Gheorghe. Integrarea Basarabiei în cadrul României (1918 – 1923) /Gheorghe Cojocaru. – București : Fundația Culturală ”Onisifor și Octavian Ghibu, 1997. – P. 33 – 34.

În lucrarea prezentă este elucidarea proceselor de integrare a Basarabiei în viața social-economică, politică și culturală a României în primii ani de după Unire. La 24 ianuarie / 6 februarie Sfatul Țării a adoptat Declarația de Independență a Republicii Democratice Moldovenești. În ziua proclamării independenței, poetul Ion Buzdgan, ”a amintit despre soarta nemiloasă a conaționalilor din Bucovina, Transilvania și Transnistria”. Ion Inculeț a afirmat că ”moldovenii sunt frați de sânge ai românilor, o ramură a poporului român și că poparele uneia și aceleiași naționalități tind spre unirea într-un singur stat”. 

Без названия (2)

Cronica Basarabiei 1918-1944: mărturii din presa timpului și imagini de epocă / Vlad Darie, Mihai Potârniche; red.: Gheorghe Chiriță, Ion Proca; trad. din fr.: Gheorghe Chiriță; trad. din ucr.: Ecaterina Cojuhari; trad. din rusă : Lilia Botnariuc. – Chișinău : Moldpress, 2012. – P. 10.

Ziua de 24 ianuarie 1918, procclamarea independenței Basarabiei, va rămâne drept una din cele mai frumoase din întreaga viață a poporului românesc. Ion Pelivan și cei care au luptat pentru Unirea Basarabiei a precizat: ”Voi lupta și eu pentru marele idelal național, adică  pentru întregirea neamului românesc de pretutindeni. Voi căuta să se facă dreptate pentru cea mai numeroasă și mai oropsită clasă, clasa țărănimii. Voi da tot concursul meu pentru democratizarea întregii structuri a Țării Românești. Aș dori ca toate moravurile rele din țară să dispară”.

ba34b8f8dfca41be8dfed5631141bdd9-5019123-700_700

Moraru, Anton. Istoria Românilor: Basarabia și Transnistria (1812-1993) / Anton Moraru. – Chișinău : Editura Universul, 1995. – P. 172 – 178.

La 24 ianuarie 1918 Sfatul Țării a votat în unanimitate Declarația despre Independența Republicii Moldova. Astfel, Basarabia s-a despărțit de Rusia, încercând să-și construiască o viață națională independentă de cea a Imperiului Sovietic proaspăt apărut. Actul independenței prevedea măsuri pentru consolidarea Republicii Moldovenești: viața poporului independent, susținerea organelor înalte de ”ocârmuire” – Sfatul Țării, lupta pentru pace și înțelegerea prietenească cu toate țările vecine și cu cele îndepărtate, sfârșitul războiului, susținerea libertăților democratice în societate, adoptarea legilor democratice, depășirea sărăciei, întunericului și foamei. Pentru prima dată Basarabia ca stat independent încerca să devină subiect de drept internațional.

e9460faf9010b388e89032da1e583bf1-65284-400_400

Ciobanu, Ștefan. Unirea Basarabiei : Studiu și documente cu privire la mișcarea națională din Basarabia în anii 1917 – 1918 / Ștefan Ciobanu. – Chișinău : Editura Universitas, 1993. – P. 197 – 199. 

Cartea oferă cititorului cea mai ilustrativă carte în problema unirii Basarabiei cu Țara Mamă. Această carte face parte din categoria celor arestate pe timpuri, spre a nu spune adevărul oamenilor despre ceea ce s-a realizat în 1918. Republica Moldova era la cotitura cea mai însemnată a istoriei noastre. Sfatul Țării chema spre unire pe toți, spre muncă pașnică și liniște, pentru binele și folosul tuturor.

clipa8_final-164

Istoria ilustrată a României. – București : Litera Internațional, 2009. – P. 406 – 413.

Pe 24 ianuarie 1918 Sfatul Țării a adoptat cu unanimitate de voturi Declarația prin care se proclama independența Republicii Moldova. Era ultimul pas înainte de unirea cu România. Decizia de unire a fost grăbită de pretențiile Ucrainei asupra unor părți din Basarabia. Trebuie de subliniat și rolul Germaniei, care promisese sprijin pentru eliberarea Basarabiei încă de la începutul războiului, iar în noul context se opunea pretențiilor ucrainene.

 

 

Reclame