Arhive etichetă | povestiri

Barbu Ștefănescu Delavrancea – 160 ani de la naștere

CEL MAI STRĂLUCIT ORATOR AL ROMÂNIEI CONTEMPORANE

Bara0369-barbu_stefnescu_delavrancea_2pbu Ștefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1895, București, d. 29 aprilie 1918, Iași) a fost un scriitor, orator și avocat român, membru al Academiei Române și primar al Capitalei. Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România. Spre deosebire de contemporani ca I. L. Caragiale, I. Slavici, Al. Vlăhuță sau Duiliu Zamfirescu, a căror dominantă creatoare se instalează foarte curând și vizibil în opera lor, Delavrancea ni se impune ca o personalitate puternic marcată printr-un temperamrnt artistic impetuos și contradictoriu.

 

897eb-lecturi_scolare_-_neghinita_barbu_delavrancea_c1

 Delavrancea, Barbu Ștefănescu.  Neghiniță: Lecturi școlare / Barbu Ștefănescu Delavrancea. – București: Litera, 2014. – 32 p.

Povestea este despre o babă bătrână și singură, care la bătrânețe își dori un copil. Vroia baba o fată mare, dar, vorba ceea: Copacii uscați nu mai dau de la rădăcină, așa că se gândea ea că s-ar fi mulțumim și cu un princhindel de băiat. Dorea măcar un copil cât ghemul, numai s-audă în casă cuvântul mamă…Așa a apărut Neghiniță!

Colecţia Bibliiteca Pentru toţi 004

Delavrancea, Barbu Ștefănescu. Hagi – Tudose. Nuvele şi schiţe. / Barbu Ștefănescu Delavrancea ; pref. : Mihai Zamfir. – Bucureşti : Litera Internațional, 2011. – 315 p.
   “Hagi-Tudose” este o dramatizare diluată a cunoscutei nuvele: comportând inevitabile lungimi, episoade parazitare şi personaje abia schiţate. Piesa are puterea reînvierii mahalalei bucureştene de simpatica arhaicitate. Nostalgia copilăriei şi decorul Barierei Vergului i-au oferit cele mai bune pagini unui Delavrancea ajuns la maturitate: din păcate la judecata finală, aceste pagini rămân destul de puţine, tragicomedie. Ca şi Caragiale în marile lui nuvele de ultima perioadă, Delavrancea descoperă un Bucureşti uitat, aproape legendar, în care personajul principal al povestirii capătă proporţii mitice. Este o operă cu personaje pitoreşti relatate într-o formă subtilă şi plăcută pentru lecturare.
bunicul-bunica-large
Delavrancea, Barbu Ștefănescu. Bunicul, bunica / Barbu Ștefănescu Delavrancea.  – Bucureşti : Editura Ion Creangă, 2011. – 112 p.

Pentru că suntem într-o lume în mers alert, putem pierde plăcerea de a citi cărți. Totuși, existența noastră, a celor ce căutăm să rămânem oameni inteligenți, se sprijină pe lectură, nu pe imagini fugitive. Lectura îți oferă popasurile necesare pentru reflecție, pentru meditație. A forma obișnuința lecturii are drept beneficiu demonstrat știintțfic dezvoltarea intelectului, a puterii de gândire si de adaptare.

Sunt atât de iubitori, de plini de o nesfârșită îngăduință, sunt oricând dispuși să mă alinte și să se sacrifice pentru mine. Îmbrățișarea lor are mereu un efect liniștitor, încât mă simt în poala lor absorbit ca într-un cuib cald, un fel de casă a luminii apusului. Așa sunt bunicii mei… Sunt precum cei descriși de Barbu Ștefănescu-Delavrancea.

În nuvele și povestiri precum Bunicul sau Bunica și în basme ca Neghiniță, autorul prezintă lumea minunată a copilăriei, chipurile dragi și apropiate de sufletul copilului. Opera sa este caracterizată de omul simplu, omul naturii, Delavrancea fiind un mare creator de tipologii umane, rămânând un scriitor reprezentativ al literaturii române.

basme-si-povestiri_1_fullsize

Delavrancea, Barbu Ștefănescu. Basme și povestiri / Barbu Ștefănescu Delavrancea.  – Bucureşti : Editura TEDIT FZH, 2011. – 191 p.
Copiilor care iubesc poveştile şi personajele lor năzdrăvane, dar mai ales celor curioşi să descopere farmecul şi originalitatea literaturii române le este dedicat acest minunat tezaur de basme şi povestiri alese cu grijă din folclorul nostru, precum şi din operele celor mai mari nume ale culturii române. Presărată cu ilustraţii pline de farmec, semnate de talentaţi artişti români contemporani, antologia va purta imaginaţia celor mici în magica lume a eroilor din basme. 
     apus-de-soare_1_fullsize
Delavrancea, Barbu Ștefănescu. Apus de soare/ Barbu Ștefănescu Delavrancea.  – Bucureşti : Corint, 2002. – 94 p.

Ostași, boieri, curteni, v-am adunat aci să stați mărturie după ce n-oi mai fi. Sunt patruzeci și șapte de ani… mulți și puțini… de când Moldova îmi ieși înainte cu mitropolit, episcopi, egumeni, boieri, răzași și țărani, în Câmpul de la Direptate, și cum vru Moldova așa vrusei și eu. Că vru ea un domn drept, și n-am dăspuiat pe unii ca să îmbogățesc pe alții… că vru ea un domn treaz, și-am vegheat ca să-și odihnească sufletul ei ostenit… că vru ea ca numele ei să-l știe și să-l cinstească cu toții, și numele ei trecu granița, de la Caffa până la Roma, ca o minune a Domnului nostru Isus Christos…

Țineți minte cuvintele lui Ștefan, care v-a fost baci până la adânci bătrânețe… ca Moldova n-a fost a strămoșilor mei, n-a fost a mea și nu e a voastră, ci a urmașilor voștri ș-a urmașilor urmașilor voștri în veacul vecilor..

Barbu Delavrancea - Intre vis si viata

                                                                                                                                                          Delavrancea, Barbu Ștefănescu. Între vis și viață / Barbu Ștefănescu Delavrancea.  – Bucureşti : Litera, 1997. – 391 p.

Delavrancea este, în literatura noastră, creatorul poemei în proză, pe care o intercalează necontenit în povestirile sale, mai ales în acele ale unei prime epoci. Barbu Delavrancea … trece în literatura română drept ce mai tipic reprezentant al naturalismului zolist. Prin vis și viață autorul face o punte de argint pentru fantezia umană. Între vis și viață reprezintă, vis, priveliști de eden, de o parte; realitatea  oribilă, dezgustătoare, de alta. Proza reface o lume patriarhală, cu bătrâni blajini, cu copii care zburdă fără griji pe câmpuri, cu izvoare și fântâni, cu grâne, turme de vite, copaci umbroși și cu multe flori.
316456
 Delavrancea, Barbu Ștefănescu. Teatru / Barbu Ștefănescu Delavrancea.  – Bucureşti : Cartex, 2000, 2005. – 207 p.
Ca dramaturg, Delavrancea își dă însă măsura în trilogia care reînvie istoria Moldovei din prima jumătate a secolului al XVI-lea, prin figurile domnitorilor Ștefan cel Mare (Apus de Soare), Ștefăniță (Viforul) și Petru Rareș ( Luceafărul). Continuând o tradiție de mai bine de o jumătate de secol a dramei istorice românești, în centrul pieselor se află motivul puterii, relația între puterea domnitorului și interesele țării. Conflictele dramatice se raportează la un simbolic etic, ilustrat de personalitatea lui Ștefan cel Mare, ceea ce susține ideea complementarității celor trei piese.
Lectură plăcută!
Postat de: Doina Spătaru

„Cu Ion Druță devii faimos”

Ieri, a avut loc o nouă ediție a concursului cognitiv – educativ, cu Ion Druță devii faimos. La concurs au participat clasele a II-a de la Liceele Elena Alistar și Școala – Grădiniță Pas cu Pas nr. 152. Moderatoarele concursului au fost : Doina Spătaru și Aliona Mihailov, iar juriul a fost format din profesoarele care au însoțit elevii. Operele lui Ion Druță propuse spre lectură au fost : Povestea furnicii, Vânătoarea de rațe și Trofimaș. Aceste povestiri au fost foarte bine citite de către cititori deoarece textul a fost foarte accesibil și ușor. Deoarece autorii basarabeni sunt rar trecuți în programa școlară am decis să -i apropiem de operele scriitorilor basarabeni și să-i provocăm la o lectură interesantă. Elevilor le-au plăcut povestirile, astfel dând dovadă de cunoaștere a răspunsurilor la întrebările  puse de către moderatoarele concursului cât și a povestirilor citite. Toate cele trei echipe au avut câte un lider desemnat de către profesori și care alegeau cine răspunde. Au luat locul I toate echipele deoarece au fost la egalitate și unora locul II și III. Fiecare concurs organizat demonstrează că a citi este bine și util iar noi îmbină utilul cu plăcutul.

Realizat: Elena Mihailov, bibliotecar