Un vis realizat la 16 ani

 Nenumărate lucruri rămân invizibile, necunoscute, nedescoperite, neluate în considerare, scoase din calcul, scoase din uz. Și așa ne lipsim de oportunități, de ocazii, de vise, de speranțe, de soluții, de bucurii, de surprize noi ale viitorului. Astfel, descoperim mai târziuoportunitățile  care puteau să ne dezvolte personal și intelectual, iar noi am neglijat partea frumoasă a lucrurilor. Le descoperim în orașul Chișinău, sectorul Botanica, pe bulevardul Decebal 91, unde este amplasată biblioteca publică „Ștefan cel Mare”. O instituție unde se creează, studiază, analizează, experimentează, învaţă, întâlnesc, comunică, descoperă noi prietenii. Este localul unde scriitorii, studenții și elevii se unesc într-un singur univers al cunoașterii, unde se descoperă orizonturi necunoscute. Cu toate că este amplasată avantajos teritorial, cu ieșire la bulevard, mulți din locuitorii Chișinăului nu cunosc această bibliotecă. În ultimii ani a fost dezavantajată de unele magazine care s-au construit în preajma acestuia, care au ascuns o parte din vizibilitatea bibliotecii. Iar pe zidurile din jurul bibliotecii au apărut diverse mesaje care lăsau impresia că este o locație uitată de lume sau bântuită de suflete moarte. Ne miră, dar și ne supără, faptul că locuitorii sectorului sunt indiferenți față de localurile culturale, precum și distrugerea acestora.

În 2004 s-a încheiat un protocol între Biblioteca Județeană “Duiliu Zamfirescu” din Județul Vrancea, reprezentată de directorul general Teodora Fîntînaru și Biblioteca Municipală “B.P. Hașdeu” din Chișinău, director general Lidia Kulikovski, împreună cu Consiliul Județean Vrancea – Președinte Marian Oprișan, precum și Primăria municipiului Chișinău primar Serafim Urecheanu împreună cu Direcția Învățământ Cultură a Județului Vrancea Gheorghe Vlăjie, și Direcția Cultură a Primăriei municipiului Chișinău Iulian Filip.

Scopul protocolului este constituirea Bibliotecii Publice cu frumosul nume„Ștefan cel Mare și Sfânt”. Obiectivele protocolului: facilitarea accesului la informație a comunității chișinăuiene, promovarea valorilor culturale prin toate mediile de exprimare, oferind copiilor și adulților întreaga gamă de servicii educaționale, culturale și resursele necesare acestora, precum și realizarea unor schimburi reciproce de specialiști, cercetări, publicații, programe și evenimente comune.

            Un proiect frumos, vizibil, cu susținerea comunității și a administrației locale. În prezent, biblioteca a împlinit 16 ani vârsta adolescenței, cu un suflet de copil cu ambiții, încredere, curaj în realizarea planurilor de perspectivă. Dar și cu zeci de întrebări de cunoaștere, meditare, cu viziuni multilaterale. Descoperă culorile și finețea acestora, apoi pășește pe drumul succesului și surprinde orizontul îndepărtat. Încearcă să descopere ziua de mâine, chiar dacă nu e mulțumită de ziua de azi. Încercă să găsească răspunsuri, să caute întrebări. Căci o întrebare nouă înseamnă o perspectivă nouă. Hal Gregersen  sintetizează, citez: „Formulează o întrebare diferită, care să-ți deschidă o perspectivă diferită, care să-ți arate o cale diferită, care va face toată diferența”. Deoarece întrebările diferite sunt cele care reîncadrează realitatea și capătă un rol catalizator. O întrebare bună, care abordează realitatea diferit, înlătură blocajele în gândire și presupunerile limitative, canalizând energia creatoare pe alte căi. Așa apar noi posibilități și soluții, percepții și cunoștințe, care energizează, motivează și te face să te simți bine.

Cu acest principiu, acum un an jumătate s-a dat start unui nou proiect de amenajare, reparare a bibliotecii, precum și a terenului adiacent, în scopul îmbunătățiri condițiilor prielnice pentru vizitatorii bibliotecii și vizibilității acesteia în sector. Odată ce ne-am propus perspectiva schimbării, am fost conștienți că presupune costuri emoționale și economice, posibilitățile resurselor economice fiind minime. Cu gândul „bate și ți se va deschide”, am cunoscut oameni cu inima mare și cu gânduri de susținere a valorilor culturale. Oamenii care au înțeles importanța culturii, au conștientizat importanța stringentă a utilizatorului, a cetățenilor, au gândit și trăit emoțiile prin experiențele proprii. Este îmbucurător faptul că există oameni care pot aprecia omul diferit de ei, care trăiesc într-o altă lume, într-o altă dimensiune.

De neuitat sunt emoțiile după realizarea mapei proiectului, precum și a design-ulul acestuia. Cu câtă siguranță s-a bătut în ușile care s-au deschis mai greu sau mai ușor. Cu câtă convingere s-a pășit pe drumul încâlcit. Drum care părea invizibil, lung, greu de parcurs, dar nu a fost abandonat. Fiecare reușită o vedeam ca pe un munte depășit, iar toate drumurile existau doar pentru noi.

Momente memorabile de bucurie atunci când am reușit să comunicăm cu primul sponsor al bibliotecii – compania de construcție „Basconslux”, director Nicolae Madan. Au fost primii care au acceptat să ne ajute comunitatea, utilizatorii și totodată să ne susțină cultura. Au înțeles, simțit necesitatea absolută ca și cum le-ar fi trăi ei. Au fost solidari cu acei care își doresc să se cultive educațional, cu persoanele cu disabilități locomotorii, cu mămicile care au copii mici. Au rămas uimiți de mărturisile noastre: din lipsa unei rampe de acces, mămicile fugeau în bibliotecă pentru a împrumuta o carte, copiii râmânând în cărucioare în fața bibliotecii. Necesitatea lecturii este colosală, iar mămicile treceau prin pericolul evident din stradă, dar cu dorință majoră de a studia, cerceta.

Proiectul inițiat a fost susținut și de Pretura sectorului Botanica, de domnul Boris Prepeliță. A fost și este omul inițiativelor, realizărilor practice. S-a accelerat procesul de lucru, în pofida faptului că apăruse factori nefavorabili, precum și alte zeci de proiecte importante care au fost implementate toate cu mult suflet și drag. Au avut încredere în noi  și s-au convins că suntem o bibliotecă activă, vizitată și iubită de cititori. În cadrul lucrărilor executate au dat dovadă de profesionalizm, atitudine binevoitoare și corectidudine. Am fost vizitați mereu de domnul Boris Prepeliță și de persoanele responsabile de  executarea acestor lucrări.

Am reușit să mobilizăm o echipă frumoasă la acest proiect comunitar. Au participat toți cu drag și devotament. Bibliotecarii, precum și utilizatorii bibliotecii, așteptau finalizarea fiecărei etape de lucru cu emoții, iar realizarea acestuia ne dădea putere și entuziasm. Dar cu toate acestea, mai există persoane care caută plăcerea urâtului și a distrugerii. Într-o noapte, ei au vandalizat firma bibliotecii. Aceste fapte te descurajează și deprimă, dar ne-am mobilizat și am pășit înainte.

În prezent am finalizat cu succes proiectul propus, iar vizibilitatea biblioteci este remarcată în comunitate prin numărul mai mare al vizitelor la bibliotecă, precum și al împrumutului de carte. Foarte multe persoane mărturisesc că o descoperă pentru prima dată. Creând o ambianță plăcută, suntem conștienți că aceasta sporește productivitatea, aduce bună  dispoziție oamenilor, celor care muncesc și oferă produse, precum și celor care primesc sau consumă. Multe persoane vin la bibliotecă și în curtea acestea doar pentru a se relaxa, odihni, și nu doar pe parcursul zilei, dar și noaptea. Curtea bibliotecii dispune de 2 piloni cu lumină, la care locuitorii vin pentru a se relaxa într-un mod mai romantic. Tot aici au posibilitatea să se conecteze la wi-fi–ul bibliotecii și să comunice cu cei dragi. Vedem multe cupluri care își dau întâlnire pe banca nou-instalată.  

Mulţumim finanțatorilor care ne-au ajutat și sprijinit financiar. Împreună, am reuşit să atingem obiectivele propuse. Ne simţim onoraţi şi mândri totodată ca ne-aţi ales şi ne-aţi sprijinit prin contribuţia adusă, dar mai ales pentru marinimia sufletului de care ați dat dovadă prin fapta dumneavoastră. Perceperea necesităților bibliotecii au trecut prin inimă prin iubire. Căci Iubirea vede mai multe și înțelege mai bine deoarece, așa cum spune și Rabindranath Tagore, „…a iubi este a cuprinde tot și a înțelege totul”. Bunătatea și respectul ne definesc ca oameni, iar într-un mediu în care aceste calități se întâlnesc din ce în ce mai rar, consider că dorința de a-i ajuta pe cei care au nevoie de sprijin înnobilează ființa umană.

În acest proiect am descoperit oameni deosebiți, minunați, am avut parte de situații și întâmplări, experiențe frumoase datorită oamenilor extraordinari pe care ne-a fost dat să-i întâlnim. Spunea Titu Maiorescu: „Grozav lucru relațiile dintre oameni”. E minunat sentimentul de împlinire, curaj pe care ți-l dau oamenii prin cuvinte, gesturi, priviri sau altfel.  E minunat să construiești fericirea și să simți că și datorită ție roata vietii merge un pic mai bine. Fericirea care pășește mână în mână cu cartea și biblioteca de care beneficiază cei mai diferiți oameni, de la cel mai mic lector din clasele primare la cel mai în vârstă. Cu cât mai multe cărți citite, cu atâtea mai multe lumi, mai mulți oameni, mai diverse vieți. Astfel te vei îmbogăți, vei fi mai conștient, vei înțelege mai multe, vei fi mai atent, mai perspicace, mai implicat. Fii generos cu tine și cu viața. Fii deschis la experiențe noi, neașteptate. Deschide-ți și inima și pornește în explorare.

Încearcă să descoperi ziua de mâine, chiar dacă nu ești mulțumit de ziua de azi. Încercă să găsești răspunsuri, să cauți întrebări. Căci o întrebare nouă înseamnă o perspectivă nouă. Hal Gregersen sintetizează, citez: „Formulează o întrebare diferită, care să-ți deschidă o perspectivă diferită, care să-ți arate o cale diferită, care va face toată diferența”. Deoarece întrebările diferite sunt cele care reîncadrează realitatea și capătă un rol catalizator. O întrebare bună, care abordează realitatea diferit, înlătură blocajele în gândire și presupunerile limitative, canalizând energia creatoare pe alte căi. Cu acest principiu, acum un an jumătate s-a dat start unui nou proiect de amenajare, reparare a bibliotecii, precum și a terenului adiacent, în scopul îmbunătățiri condițiilor prielnice pentru vizitatorii bibliotecii și vizibilității acesteia în sector. Odată ce ne-am propus perspectiva schimbării, am fost conștienți că presupune costuri emoționale și economice, posibilitățile resurselor economice fiind minime. Cu gândul „bate și ți se va deschide”, am cunoscut oameni cu inima mare și cu gânduri de susținere a valorilor culturale. Oamenii care au înțeles importanța culturii, au conștientizat importanța stringentă a utilizatorului, a cetățenilor, au gândit și trăit emoțiile prin experiențele proprii. Este îmbucurător faptul că există oameni care pot aprecia omul diferit de ei, care trăiesc într-o altă lume, într-o altă dimensiune.

De neuitat sunt emoțiile după realizarea mapei proiectului, precum și a design-ulul acestuia. Cu câtă siguranță s-a bătut în ușile care s-au deschis mai greu sau mai ușor. Cu câtă convingere s-a pășit pe drumul încâlcit. Drum care părea invizibil, lung, greu de parcurs, dar nu a fost abandonat. Fiecare reușită o vedeam ca pe un munte depășit, iar toate drumurile existau doar pentru noi.

Mulţumim finanțatorilor: compania de construcție „Basconslux”, director Nicolae Madan, Pretura sectorului Botanica, de domnul Boris Prepeliță care ne-au ajutat și sprijinit financiar. Împreună, am reuşit să atingem obiectivele propuse. Ne simţim onoraţi şi mândri totodată ca ne-aţi ales şi ne-aţi sprijinit prin contribuţia adusă, dar mai ales pentru marinimia sufletului de care ați dat dovadă prin fapta dumneavoastră. Perceperea necesităților bibliotecii au trecut prin inimă prin iubire. Căci Iubirea vede mai multe și înțelege mai bine deoarece, așa cum spune și Rabindranath Tagore, „…a iubi este a cuprinde tot și a înțelege totul”. Bunătatea și respectul ne definesc ca oameni, iar într-un mediu în care aceste calități se întâlnesc din ce în ce mai rar, consider că dorința de a-i ajuta pe cei care au nevoie de sprijin înnobilează ființa umană.

Lilia Gamarța, Șef filială
Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu Filiala „Ștefan cel Mare

Mihail Sadoveanu – Ștefan cel Mare al literaturii române

 Scriitorul, povestitorul, romancierul şi omul politic român Mihail Sadoveanu s-a născut la 5 noiembrie 1880, Pașcani la  Vânători-Neamț.  

PPT - MIHAIL SADOVEANU 1880-1961 PowerPoint Presentation, free download -  ID:3562988

Este unul dintre cei mai importanți prozatori români din prima jumătate a secolului al XX-lea, fiind  cunoscut mai ales pentru romanele sale istorice și de aventuri. Opera sa destul de valoroasă, cuprinde romane, povestiri, nuvele… 

Vă propunem spre cunoaștere o listă bibliografică, pentru a aduce cititorului o modalitate eficientă de-a îl apropia de vasta operă sadoveniană.

  1. Sadoveanu, Mihail. Aventurile șahului / Mihail Sadoveanu. – Chișinău : Eus, 1993. – 111 p.

ISBN 5-88568-068-X2.

2. Sadoveanu, Mihail. Baltagul : Cazul Eugeniței Costea / Mihail Sadoveanu. – București : Arc, 2011. – 363 p.

ISBN 978-973-124-620-8.

3. Ciopraga, Constantin. Baltagul de Mihail Sadoveanu / Constantin Ciopraga. – Cluj – Napoca : Dacia, 2002. – 108 p.

ISBN 973-35-1362-8

4. Sadoveanu, Mihail. Dumbrava minunată : Zâna lacului și alte povestiri / Mihail Sadoveanu. – București : Agora, 2005. – 239 p.

ISBN 973-7744-53-5

5. Sadoveanu, Mihail. Creanga de aur / Mihail Sadoveanu. – București : Editura 100 + 1 Gramar, 2001. – 169.

ISBN 973-591-061-6

6. Sadoveanu, Mihail. Drumuri basarabene / Mihail Sadoveanu. – București : Chișinău, Editura Saeculum : Știința, 1992. – 93 p.

ISBM 973-9071-04-X

7. Sadoveanu, Mihail. Frații Jderi / Mihail Sadoveanu. – București : Regis, s.a. – 575 p.

ISBN 973-8373-44-1

8. Sadoveanu, Mihail. Istorisiri de dragoste / Mihail Sadoveanu. – Iași : Junimea, 1994. – 324 p.

ISBN 973-37-0198-

9. Sadoveanu, Mihail. Măria –sa, puiul păduri / Mihail Sadoveanu. – București : Herra, 2003. – 192 p.

ISBN 973-7923-13-8

10. Sadoveanu, Mihail. Nada florilor / Mihail Sadoveanu. – București : Editura Tineretului, 1968. – 197 p.

11. Sadoveanu, Mihail. Neamul Șoimăreștilor / Mihail Sadoveanu. – București :  Litera Internațional, 2003. –  232 p.

ISBN 973-675-049-3

12. Sadoveanu Mihail. Nicoară Potcoavă / Mihail Sadoveanu. – București : Lucman, s.a. – 480 p.

ISBN 973-8372-70-4

13. Sadoveanu, Mihail. Nuvele. Povestiri / Mihail Sadoveanu. – București : Lucman, s.a. – 400 p.

ISBN 973-8372-68-2

14. Sadoveanu, Mihail. Ochi de urs și alte povestiri / Mihail Sadoveanu. – Iași : Polirom, 2004. – 464 p.

ISBN 973-681-756-3

15. Oprișan, I. Opera lui Mihail Sadoveanu / I. Oprișan. – București : Saeculum I.O, 2004. – 448 p.

ISBN 973-642-057-

16. Sadoveanu, Mihail. Opere alese. Volumul 1 / Mihail Sadoveanu. – Chișinău : Știința, 1993. – 576 p..

ISBN 5-376-01469-X

17. Sadoveanu, Mihail. Opere alese. Volumul 2 / Mihail Sadoveanu. – Chișinău : Știința, 1993. – 640 p.

ISBN 5-376-01470-3

18. Sadoveanu, Mihail. Opere alese. Volumul 3 / Mihail Sadoveanu. – Chișinău : Știința, 1993. – 526 p.

ISBN 5-376-01620-X

19. Sadoveanu, Mihail. Opere alese. Volumul 4 / Mihail Sadoveanu. – Chișinău : Știința, 1993. – 624 p.

ISBN 9975-67-050-4

20. Ciobanu, Mircea. V. Proza lui Mihail Sadoveanu / Mircea V. Ciobanu. – Chișinău : Arc, 2009. – 48 p.

ISBN 978-9975-61-537-2

21. Sadoveanu, Mihail. Șoimii / Mihail Sadoveanu. – București : Agora, 2006. – 167 p.

ISBN 973-7744-69-1

22. Sadoveanu, Mihail. Trei povestiri minunate / Mihail Sadoveanu. – Chișinău : Iulian, 1997. – 33 p.

ISBN 9975-922-16-3

23. Sadoveanu, Mihail. Țara de dincolo de negură: Hanu Ancuței / Mihail Sadoveanu. – București: Jurnalul Național, 2011. – 314 p.

ISBN 978-973-124-650-5

24. Sadoveanu, Mihail. Venea o moară pe Siret / Mihail Sadoveanu. – București : Lucman, s.a. – 399 p.

ISBN 973-8372-23-2

25. Sadoveanu, Mihail. Viața lui Ștefan cel Mare / Mihail Sadoveanu. – Chișinău: Editura Cartea moldovenească, 1989. – 191 p.

ISBN 5-362-00602-9

26. Sadoveanu, Mihail. Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă / Mihail Sadoveanu. – București : Editura Herra, 2001. – 319 p.

ISBN 973-7923-15-4

Mihail Sadoveanu este şi autorul unor citate nemuritoare:

“În aceste urne sacre, în care poeţii şi cugetătorii şi-au închis inimile, găsim acea putere fără moarte care mişcă umanitatea înainte, în progresul ei necontenit”. “Sărmana făptură omenească! E capabilă de toate relele, dar în ea se găseşte şi comoara binelui.” “Fericirea este în noi, niciodată în jurul nostru.” “Patriotismul nu înseamnă ura împotriva altor neamuri, ci datorie către neamul nostru; nu înseamnă pretenţia că suntem cel mai vrednic popor din lume, ci îndemnul să devenim un popor vrednic.” “Fagure de miere sunt cuvintele bune şi dulceaţa tămăduitoare a sufletelor.” “Ţara nu se serveşte cu declaraţii de dragoste, ci cu muncă cinstită şi, la nevoie, cu jertfe.” ”Un prost găseşte totdeauna pe altul mai prost care să-l asculte cu gura căscată.” ”Pentru a înfrâna trebuie legi. Dar trebuie oameni care să împlinească legile.” ”Unii prieteni sunt umbre, nu apar decât când e Soare.”

Realizat de : Doina Spătaru, șef-sector

Dovleacul- comoara toamnei

Un stil de viață excelent înseamnă mult mai mult decât un mod sănătos din punct de vedere fizic și emoțional. Un element al acestui stil este alimentația. Menținerea unui corp sănătos depinde foarte mult de respectarea unui set minim de reguli potrivite pentru a contribui la echilibrul perfect. El depinde în mare măsură de o alimentație sănătoasă care are la bază un consum ridicat de fructe și legume, cereale, grăsimi sănătoase, alimente, care au o varietate mare de substanțe nutritive.  Pe scurt , un stil de viață sănătos înseamnă să facem zilnic alegeri  sănătoase. Trebuie  doar să ne dorim suficient de mult acest lucru.

Unul din aceste alimente este dovleacul, vedeta toamnei. Această legumă conține proteine și fibre și este o sursă excelentă de acizi grași esențiali Omega 3 si Omega 6. Este bogat în luteină, beta-caroten, vitamina A, vitaminele B1, B2, B3, B5, B6, B9, C, E si K, zinc, sodiu, potasiu, calciu, magneziu, fosfor, seleniu, mangan si fier. Dar pe lângă toate acestea are o aromă și un gust delicios și poate fi gătit în zeci de moduri ingenioase și, mai important decât atât, este extrem de sănătos pentru noi, indiferent de vârstă. Semințele de dovleac sunt la fel de sănătoase ca și leguma din care provin și sunt un tratament foarte cunoscut pentru paraziți intestinali. Beneficiile sunt foarte multe, așa că vă propunem câteva rețete de preparare a bucatelor din dovleac, pentru  a profita și a vă bucura din plin de avantajele acestei super legume.

Sucul de dovleac

Sucul de dovleac este obținut din pulpa de dovleac, având un conținut bogat de vitamina D, fier, fosfor si cupru. 

Pentru prepararea sucului ai nevoie de un dovleac pe care să îl cureți de coajă și îl tai în bucățele. Pune bucățile de dovleac într-un storcător de fructe și adaugă câteva lingurițe de miere ca să îl îndulcești. După gust, poți să adaugi nucșoară, scorțișoară sau ghimbir.

Supa cremă de dovleac

Ingrediente: 3-4 linguri ulei de măsline, 1 kg dovleac plăcintar, 3,5 litri apă, 2 cepe, 2 căței de usturoi, 2 morcovi, 200 g țelină, sare, piper.

Mod de preparare: se toacă mărunt ceapa, morcovii, țelina și apoi se taie usturoiul felii. Curăță coaja dovleacului și apoi taie-l în bucățele, îndepărtând semințele. Pune toate legumele într-o oală, adaugă apa, sarea, piperul și uleiul de măsline și lasă să fiarbă pană se înmoaie legumele. După ce legumele s-au înmuiat, folosește blenderul ca să faci crema. Amestecă separat trei linguri de smântână cu puțină supă-cremă din oală, toarnă amestecul înapoi în oală și mai lasă la fiert, la foc mic, încă zece minute. Poți să servești supa de dovleac  cu câteva frunze de busuioc si crutoane.

Desert din dovleac

Ingrediente: un dovleac, scorțișoară sau nucșoară, după gust, 100 g stafide, 200 g  orez, 100 g unt, fructe pentru decor, frunze de mentă, ciocolată cu mentă.

Mod de preparare: Spală dovleacul și apoi taie capacul și îndepărtează semințele. Tapetează o tavă cu hârtie de copt și așază dovleacul în tavă. Umple dovleacul cu orezul semi fiert  cu ingredientele pregătite în prealabil. Introdu tava în cuptor și lasă dovleacul la copt timp de 40-45 de minute, la foc mediu. După ce s-a copt, se lasă să se răcească și apoi se ornează cu fructe, ciocolată și se presară cu fulgi de cocos.

Poftă bună tuturor! După mai multe rețete, vă invităm la bibliotecă pentru a consulta cărțile de bucate, care vă așteaptă cu drag.

                                                                            Realizat: L. Canțîr, șef serviciu

Atracţii turistice din Republica Moldova

În fiecare an, la 27 septembrie, un număr de 158 de ţări, şase teritorii şi peste 500 de membri afiliaţi, componente ale Organizaţiei Mondiale a Turismului (UNWTO), agenţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite, sărbătoresc Ziua Mondială a Turismului. Sărbătorirea la 27 septembrie a unei Zile Mondiale a Turismului a fost stabilită în cadrul sesiunii Adunării Generale a Organizaţiei Mondiale a Turismului din septembrie 1979, de la Torremolinos (Spania), zi în care se aniversează şi adoptarea statutului UNWTO (1970).
Ziua mondială a turismului a fost sărbătorită prima oară în întreaga lume în anul 1980. UNWTO a dorit ca prin organizarea diferitelor evenimente cu acest prilej să atragă atenţia opiniei publice asupra importanţei de ordin social, cultural, politic şi economic a turismului.
Turismul în Republica Moldova este în ascensiune și este mai degrabă unul de nișă care se adresează turiștilor în căutare de locuri pitorești, autentice și peisaje naturale uimitoare.                                                  Moldova te va cuceri prin frumusețea naturii, bucate tradiționale și vin incredibil, dar și prin ospitalitate:   

 1. Cramele Cricova și Mileștii Mici. Republica Moldova este o ţară viti-vinicolă, plasându-se în topul celor mai importante state viti-vinicole ale lumii. Moldova este cunoscută prin renumitele şi unicele oraşe subterane, cum ar fi Cricova, situat la 11 kilometri de Chişinău și Mileştiii Mici, la aproximativ 30 km sud de Chișinău. În timp ce Cricova reprezintă cel mai mare complex subteran, cunoscut în întreaga lume pentru labirinturile sale imense, cu  galerii cu o lungime totală de 120 de kilometri, Beciurile subterane Mileștii Mici dețin cea mai mare colecție de vinuri din lume (peste 1.5 milioane sticle de colecție) și au intrat în Cartea Recordurilor Guiness în anul 2005. Un astfel de tur va fi o experiență de neuitat pentru orice turist, dar mai ales pentru iubitorii de vin.                             

2. Rezervaţia cultural-naturală Orheiul Vechi. Se află în partea de est a Republicii Moldova, la doar 60 km de capitală, în defileul stâncos al râului Răut, într-un loc de importanţă strategică, aproape de vărsare în fluviul Nistru. Complexul Orheiul Vechi constituie un sistem alcătuit din elemente culturale și naturale, unde sunt prezente vestigii arheologice din toate epocile cunoscute pe teritoriul Republicii Moldova și circa 200 complexe rupestre creştine. În limitele Peisajului Orheiul Vechi sunt documentate 20 de situri arheologice, două dintre care sunt ansambluri de proporţii deosebit de mari denumite în mod tradițional de către populația locală: Peștera și Butuceni. Rezervația cultural-naturală și peisagistică este pe lista de candidați pentru a fi inclusă în patrimoniul UNESCO.

3.Mănăstirea Țîpova. La Țîpova, pe malul stâncos al Nistrului (cca. 100 km nord de Chișinău) se găsește cea mai mare mănăstire rupestră ortodoxă din Moldova, considerată și una dintre cele mai mari din Europa. Mănăstirea rupestră „Ţipova” e perfect armonizată cu natura din jur, săpată în rocile calcaroase. Există mai multe legende legate de acest loc, și o amintim pe cea conform căreia „anume aici Ştefan cel Mare s-a cununat cu soţia sa Voichiţa” şi alta care „spune, cum că aici, în această mănăstire, şi-a sfârşit viaţa poetul mitologic grec Orfeu”. Turiștii sosiți aici mai pot vizita un defileu impresionant din cadrul rezervației peisagistice „Tipova”, un traseu în exclusivitate pietonal. 

4. Cetatea Soroca. Se găsește în mijlocul orașului Soroca, la circa 160 km spre nord de Chișinău și reprezintă cartea de vizită a orașului cu același nume. Este locul potrivit dacă vrei să simți atmosfera epocii medievale. Cetatea Soroca a fost construita la trecatoarea peste Nistru pe locul unor fortificatii mai vechi și mai este cunoscută și drept loc unde s-au întrunit oștirile moldovene sub conducerea celebrului om de stat Dimitrie Cantemir și armatele rusești conduse de țarul Petru I în timpul campaniei de la Prut împotriva ostașilor turci în anul 1711.

5. Lunca Prutului de Jos. Rezervația științifică Prutul de Jos este o arie protejată amplasată în cursul de jos al râului Prut, incluzând Lacul Beleu și împrejurimile sale, în sud-vestul Republicii Moldova. Între satele Văleni și Slobozia Mare din raionul Cahul, lacul Beleu este locul ideal pentru iubitorii de natură. Lacul găzduiește cârdurile de Pelicani care se îndreaptă spre Dunăre, Țigănuși negri, Egrete albe, Stârc cenușiu și alte păsări. În perioada mai-iulie, pe lacul Beleu înfloresc nuferii albi și galbeni. Prin diversitatea impresionantă a habitatelor şi a formelor de viaţă pe care le găzduieşte într-un spaţiu relativ restrâns, ,,Prutul de Jos” constituie un adevărat muzeu al biodiversităţii.       

6. Rezervația Naturală ”Codrii”.  În cadrul aceste rezervaţii funcționează un bogat “ Muzeu al naturii”, situat în centrul deluros al Republicii Moldova, pe Podișul Moldovei Centrale (raionul Strășeni), ocupând cca. 40% din suprafața acestui platou înalt. În rezervație se află sub ocrotire aproximativ 1000 specii de plante,43 specii de mamifere,145 specii de păsări,7 specii de reptile,10 specii de amfibii și mai mult de 10 mii specii de insecte. Rezervația naturală ”Codrii” are o importanță semnificativă în protecția și înmulțirea speciilor de plante și animale pe cale de dispariție. Totodată rezervația contribuie la conservarea biodiversității caracteristice Republicii Moldova, prin aceasta îmbunătățindu-se calitatea mediului înconjurător.         

7. Mănăstirea Saharna. Saharna este un sat din cadrul comunei Saharna Nouă din raionul Rezina, Republica Moldova, situat la aproximativ 110 km nord de Chișinău, pe malul drept al râului Nistru, la o altitudine de 28 de metri deasupra nivelului mării. Mănăstirea Saharna, în întregul ei ansamblu, este unul din cele mai vechi așezăminte monahale din cadrul Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova, compus din două mănăstiri: una rupestră (Bunavestire) și alta terestră (Sf. Treime). Istoria mănăstirii rupestre se cunoaște foarte puțin, neștiindu-se data precisă a întemeierii și cine sunt întemeietorii. Saharna formează 22 de cascade, dintre care cea mai cunoscută este Cascada „Groapa Țiganului” cu o înălțime de 5 metri. 

8. Valea ”o sută  de movile” . Suta de Movile este o arie protejată din apropierea Prutului, amplasată în raionul Rîșcani,  între satele Braniște și Avrămeni. Din denumirea „O sută de movile“ putem trage concluzia că ele sunt 100, dar în realitate, potrivit unor estimări, numărul acestora este mult mai mare (peste 3500), fiecare având înălțimi diferite, 15-30 m. Valea celor o sută de movile face parte din rezervația știintifică „Pădurea Domnească“ si din lista zonelor ocrotite. Unii savanți spun că „O Sută de Movile” („Centum Monticuli” după Dimitrie Cantemir) este unicul loc din Europa unde sunt concentrate într-un număr atât de mare recife submarine ale Mării Mediterane.  Bazin de apă terțiar, ce acoperea vreo 20 milioane de ani în urmă teritoriul de azi al Republicii Moldova.  Alți savanți consideră că movilele s-au format datorită alunecărilor de teren și prăbușirilor.                               

9. Schitul rupestru Bechir . Râpa lui Bechir sau „Bechirov Iar” este un monument al naturii de tip geologic sau paleontologic în raionul Soroca. În stâncile abrupte din acea vale se află schitul rupestru Bechir, considerat cel mai vechi ajuns până în zilele noastre, datând probabil din secolul VI – VIII.  Se presupune, că este o peștera-biserică, săpată în stâncă care amintește de așezările rupestre din diverse colțuri ale lumii creștine. Caverna este amplasată la o înălțime de 12-14 metri pe o stâncă verticală, albă de calcar și este formată dintr-o încăpere mică orientată cu altarul spre nord și cu o ușă-ferestruică mică spre sud. Interiorul este ornamentat cu elemente constructive cioplite în piatră și care imită interiorul unei biserici de lemn de epocă.          

10. Cetatea Tighina.  Este o cetate din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, așezată pe malul Nistrului, în orașul Tighina, la 61 km mai la sud-est de Chișinău.  Cetatea Tighina (redenumită de turci Bender) se constituie într-un ansamblu arhitectonic cu plan în formă de patrulater neregulat, înconjurat de ziduri late, cu grosimea de 2,3 – 3 m și înalte, din piatră de calcar și cărămidă, avînd 10 bastioane pentru artilerie la colțuri și 11 turnuri și 6 porți, fiind înconjurată de un șanț de piatră.             

11. Buncărul sovietic din satul Olișcani. Buncărele imense din pădurea satului Olişcani, raionul Şoldăneşti, se numără printre cele mai enigmatice construcţii de pe teritoriul Republicii Moldova. Cele două cazemate, cu diametrul de 32 de metri şi peste 60 de metri adâncime, făceau parte dintr-un obiectiv militar secret sovietic. Sistemul construcţiei atât de ingenios dă de bănuit că această unitate militară din inima pădurii de la Olișcani avea o destinaţie specială, mai degrabă un punct de comandă al Statului-Major.

 12. Grota din Duruitoarea Veche. Grota Duruitoarea Veche este cunoscută ca o aşezare străveche din epoca de piatră. Ea constă din trei încăperi cu lungimea totală de 49 de m, lăţimea de 5-9 m și se află deasupra satului Duruitoarea (raionul Rîșcani), la o înălțime de 33 de metri. Aici au fost descoperite rămăşiţe de animale, fragmentele unor unelte dar și urme ale omului primitiv de acum 250-300 mii de ani. În apropierea peșterii, este Defileul Duruitoarea, un monument al naturii de tip geologic sau paleontologic.  Masivul stâncos cu coloșii ciudați, parte din toltrele Prutului, creează o atmosferă preistorică în acest defileu adânc, ce pare conservat de milenii.          

 13. Peștera ”Cenușăreasa”. Peștera „Cenușăreasa” sau „Emil Racoviță” este cea mai mare peșteră din Republica Moldova, recunscută, de asemenea, ca a treia cea mai lungă peșteră de ghips din Europa. Peștera este situată în regiunea est-europeană, în satul Criva, în locul unde se intersectează granițele a trei state: Ucraina, Republica Moldova și România. În golurile carstice se află peste 20 de lacuri, dintre care cele mai mari sunt: Lacul Dacilor, Lacul Verde, O gură de apă, Lacul Albastru, Lacul Dinozaurilor, Lacul Nautilus, denumite după cultura, imaginaţia şi pasiunile speologilor. Majoritatea sălilor au plafonul boltit în stil gotic, cu înălţimea de circa 11 metri. Lăţimea tunelurilor este de 30-40m, iar lungimea variază între 60 până la 100m.          

14. Rezervația Naturală Fetești. La 220 de kilometri de Chișinău și la 20 km de Edineț, în Valea Draghiștei, departe de ochii lumii, se ascunde satul Fetești, care poartă cu demnitate și delicatețe o salbă de stânci milenare și păduri mărețe. Rezervația peisagistică Fetești este o arie protejată, cu o suprafață de 555 ha,  care se întinde printre vestitele toltre din preajma Prutului, de-a lungul malurilor abrupte ale micului râuleţ Draghiște. Vegetația rezervaţiei este foarte bogată şi diversă, în total aici se numără aproximativ 160 de specii de plante, dintre ele 15 specii sunt reprezentate de arbori şi arbuşti.     

15. Conacul lui Zamfirache Ralli.  Conacul lui Zamfirache Ralli este o fostă reședință boierească de la începutul secolului al XIX-lea, construită de bogatul boier grec Zamfirache Ralli, situat în raionul Strășeni, satul Dolna (67 km distanță de Chișinău). Locul a devenit mai cu seamă cunoscut datorită faptului că a fost vizitat adeseori de cunoscutul poet rus Aleksandr Pușkin, exilat între 1821 și 1823 la Chișinău. După primul război mondial conacul a rămas satului. Aici a funcționat o bibliotecă, apoi școala muzicală, abia în anii 70 s-a deschis muzeul, cu mici modificări. Muzeul are 2 niveluri, pentru public sunt deschise camerele de la etaj, 15 la număr. 

16. Complexul Memorial „Capul de Pod Şerpeni” . Complexul memorial „Capul de pod Șerpeni” a fost ridicat malul drept al Nistrului, la aproximativ 40 km est de Chișinău, în amintirea soldaților sovietici căzuți în timpul operațiunii Iași-Chișinău din anul 1944. O excursie în acest loc, evocă în egală masură istoria și natura.                   

17. Cheile Buteşti.  Cheile Butești, cunoscute și sub denumirea Defileul sau Reciful Butești, sunt un monument al naturii de tip geologic sau paleontologic în raionul Glodeni.  Aria protejată este amplasată la sud-est de satul Butești. Cea mai mare grotă din stâncă, care de fapt este şi cea mai mare din Moldova, formează concreştere în formă de cascadă de piatră, care de la distanţă seamănă leit cu un elefant care stă întins pe iarbă. Anume acest elefant i-a purtat faimă stâncii, care de altfel este străpuns de mituri şi istorii. În peştera „elefantului” au fost găsite rămăşiţe ale omului preistoric, în aceste locuri fiind descoperite mai multe obiecte de pe timpul Civilizaţiei Cututeni (mileniului VI î.Hristos).                    

18. Parcul Valea Trandafirilor din Chișinău . Chişinău este un oraș verde, plin de parcuri şi cu străzile largi, flancate de arbori înalţi. Unul dintre renumitele parcuri din oraș, este Valea Trandafirilor situat în sectorul Botanica, care se întinde pe o suprafață de 145 de hectare dintre care 9 hectare suprafață de apă. În interiorul parcului se află restaurante, plaje, terenuri pentru copii și pentru sport.  La marginea parcului, lângă str. Trandafirilor, se află Memorialul victimelor de la Cernobîl și un parc de distracție, unicul din Chișinău în care funcționează o roată panoramică. Un simbol al parcului este Podul Îndrăgostiților,  locul de întâlnire al cuplurilor din Chișinău. 

19. Parcul Țaul. Aproximativ la 200 km de Chişinău, la Nord în centrul satului Țaul din raionul Donduşeni se află cel mai mare parc din Moldova. El a fost creat la începutul secolului al XX-lea, împrejurul conacului familiei Pommer. Parcul este una dintre cele mai reuşite creaţii ale arhitectului-peisajist cunoscut I. Vladislavskii-Podalko.  Dintre parcurile Republicii Moldova, parcul Țaul are cele mai multe specii de conifere și foioase de origine străină, aproximativ 150 de specii. Parcul este împărţit convenţional în partea de sus, unde se afla reşedinţa sătească a boierului Pommer, dar şi o reţea întreagă, deasă de alei cu diverse compoziţii florale şi partea de jos, care mai mult aminteşte pădurea, alcătuită din diverse grupuri de copaci, caracteristici pentru diferite zone geografice. Fiind cel mai mare din Moldova, parcul de la Tăul are o mulţime impunătoare de alei, cărări şi cărăruşe, a căror lungime atinge mai mult de 12,5 km.   

20. Vadul lui Vodă.  Valea pitorească a râului Nistru, pădurea-parc şi plajele de pe malul Nistrului au contribuit la transformarea zonei adiacente localităţii Vadul lui Vodă, situată la 23 km est de Chișinău, în loc de odihnă şi agrement. Vadul lui Vodă a devenit un loc îndrăgit de relaxare, nu numai pentru locuitorii oraşului ci şi pentru mulţi oaspeţi ce vin din republică şi de peste hotarele ei. 

Natalia Sofroni, şef-sector

Bibliotecarul în Paradisul cu lumea pusă pe raft

Proiectul „100 de profesii explicate pe înțelesul copiilor” a demarat cu un nou grup-țintă. Beneficiarii sunt copiii clasei II, elevi ai Liceului Teoretic „Iulia Hasdeu”, învățătoare Nona Bejan.  Acest proiect va scoate în evidență importanța alegerii unei meserii din fragedă copilărie.  Informațiile și sfaturile din cadrul acestui proiect sunt necesare fiecărui copil, pentru a înțelege rosturile meseriilor în viața oamenilor și a putea alege și visa la una din ele.

            E important ca fiecare copil, atunci când își va alege profesia sau meseria sa, să cunoască cel puțin lucrurile esențiale despre ea. Pentru a lua cea mai înțeleaptă hotărâre e bine să știi de mic ce aptitudini trebuie să ai pentru a nu da greș.  Activitățile se vor axa pe întâlniri cu personalități, profesioniști de înaltă calitate, care vor vorbi despre meseriile lor.  Copiii vor fi motivați și informați prin lecții de informare cât și lecții practice, ateliere de creație, excursii etc. Profesiile vor fi alese  și propuse copiilor după cele mai actuale tendințe și, nu în ultimul rând, la sugestiile copiilor.

            Prima activitate a fost despre rolul și importanța profesiei de bibliotecar cu genericul „Bibliotecarul în Paradisul cu lumea pusă pe raft”. Expunerea caracteristicilor specifice muncii de bibliotecar în cadrul lecției publice a fost oferită copiilor prin platforma Zoom  și a scos în evidență rolul bibliotecarului în mediul comunitar. Au fost prezentate  ziua de muncă și multiplele activități realizate de bibliotecar, corelată cu relevarea frumuseții profesiei, calitățile și aptitudinile bibliotecarului, dar și responsabilitatea și importanța acestei meserii precum și a persoanei care se ocupa de buna funcționare a unei biblioteci.

Participanții au mai aflat de ce biblioteca este locul în care sunt depozitate si păstrate cărțile, pentru a putea fi consultate, cum sunt așezate în rafturi după anumite criterii, dar și despre programele de lectură, concursuri și multitudinea serviciilor propuse celor care îi trec pragul. Copiii au văzut cum bibliotecarul ține evidența cărților date cu împrumut și cum se procedează atunci când cineva uită să le înapoieze la termen sau în ce formă le reamintește de obligația  ce o are față de bibliotecă.

Despre rolul și importanța  profesiei de bibliotecar vor  mai fi oferite și alte  informații captivante, interesante și profesioniste în cadrul altor întâlniri.

                                            Realizat: L. Canțîr, șef serviciu

Ziua Internațională a Frumuseții

,,Frumusețea nu se măsoară prin volum.

O singură floare pune în evidență un copac mare.

O singură stea conferă armonie imensității cerului întunecat.”

Rabindranath Tagore

Ziua Internațională a Frumuseții marchează astăzi, 9 septembrie, cea de-a 25-a aniversare.Se sărbătorește începând cu anul 1995, la inițiativa Comitetului Internațional al Esteticii și Cosmeticii (SIDESKO). Este dedicată în special esteticienilor, stiliștilor, designerilor, instructorilor de fitness și tuturor celor ce lucrează în domeniul înfrumusețării. ”Frumusețea este în ochii privitorului”, spune un vechi proverb anglo-saxon. Ce ne facem, însă, când privitorul suntem noi înșine, uitându-ne în oglindă? Cum ne percepem în acele momente ale…adevărului? Aspectul nostru exterior nu poate decât să scoată în evidență sau să ascundă, mai bine sau mai rău, ce transmitem de la acest nivel profund. Trăsăturile noastre de caracter și măsura în care avem o viață sănătoasă și împlinită, personal și profesional, sunt cele care ne aduc lumina în ochi și un zâmbet cald pe față și care dau adevărata măsură a feminității și frumuseții noastre.
Cel mai important este să conștientizăm, mai ales de Ziua Internațională a Frumuseții, marele adevăr că orice femeie este frumoasă atunci când se simte împlinită, se îngrijește și duce o viață sănătoasă! Frumuseţea este un termen abstract, ale cărui aspecte sunt legate de gusturile omului, iar stabilirea frumosului sau aprecierea lui sunt de natură subiectivă. Abilitatea unei persoane de a percepe frumuseţea este condiţionată de mediul în care a crescut sau de educaţia primită, dar dintotdeauna şi oriunde în lume, frumuseţea a ocupat un loc de preţ în viaţa tuturor.

Standardele frumuseţii:

Caracterizarea unei persoane ca frumoasă este adesea bazată pe combinaţia de frumuseţe interioară, care include factori psihologici ce ţin de personalitate, inteligenţă, graţie, carismă, integritate, politeţe, eleganţă, şi de frumuseţe exterioară – care include atribute fizice, evaluate pe baze estetice. Tradiţional, persoanele relativ tinere, cu pielea netedă, cu trupul bine proporţionat şi o faţă cu trăsături regulate au fost considerate, întotdeauna şi oriunde, drept cele mai frumoase. Totuşi, standardele diferă de la ţară la ţară. Esther Honig şi-a trimis fotografia neprelucrată experţilor în Photoshop din toată lumea şi le-a spus: “Făceţi-mă frumoasă!”. Rezultatele au arătat cât de diferite sunt standardele de frumuseţe în lume şi că frumuseţea ţine de ochii privitorului. De-a lungul timpului, standardele de frumuseţe s-au schimbat, odată cu valorile culturale.

La anticii egipteni, înfrumuseţarea era apanajul clasei sacerdotale şi însemna: o baie parfumată urmată de exfoliere, de un masaj cu ulei parfumat şi de ungerea pielii corpului cu tuş galben-auriu. Venele tâmplelor erau îngroşate cu albastru, ochii erau conturaţi cu khol, sprâncenele – alungite şi înnegrite, buzele date cu carmin, unghiile de la mâini şi de la picioare – lăcuite, iar capul era ras şi acoperit cu o perucă de mătase sau din păr animal împodobită cu fire de aur.

Anticii greci puneau mai mult accent pe armonia formelor şi proporţiilor, arta toaletei presupunea igiena, coafura, veşmintele şi bijuteriile, iar fardarea era excesivă. Pentru a-şi păstra frumuseţea corpului şi a feţei, patricienele romane foloseau alifii şi farduri făcute din grăsimi animale, amidon şi oxid de staniu sau ulei de trandafir. Se eplilau, îşi conturau ochii cu antimoniu, îşi albeau dinţii, se parfumau şi foloseau corsete. Pentru frumusețea masculină se recomanda părul proaspăt tuns, barba îndreptată, unghiile tăiate şi curate, respiraţia înmiresmată, pielea bronzată şi corpul zvelt.

Fumuseţea medievală era tânără, zveltă, blondă, cu tenul alb şi buze roşii. Fruntea se epila pentru a fi cât mai înaltă, sprâncenele erau subţiri şi arcuite. Evul Mediu a ignorat însă înfrumuseţarea, fardul fiind asociat cu păcatele desfrâului şi orgoliului.

Renaşterea a apreciat frumuseţea stabilind noi standarde. Femeia frumoasă trebuia să fie împlinită şi să posede trei lucruri albe – pielea, dinţii şi mâinile, trei lucruri roşii – buzele, obrajii şi unghiile, şi trei lucruri negre – ochii, sprâncenele şi genele.

Secolul XX a fost revoluţionar şi în domeniul înfrumuseţării, iar marile concerne din industria frumuseţii au schimbat complet ideile despre modă,  îngrijirea corpului, fitness, cosmetice şi make-up, utilizate de la vârste tot mai mici.

Astăzi, frumuseţea este percepută ca rezultatul unei griji atente pentru curăţenie, îngrijire, un mod sănătos de viaţă şi atitudine.

 Descoperă mai jos câteva curiozități despre frumusețe:

1. Celebra regină egipteană Cleopatra utiliza gândaci de cârmâz (insecte care cresc pe anumiţi cactuşi), uscaţi şi pisaţi, pentru a-şi colora buzele într-o puternică nuanţă de roşu carmin.

2. Primul concurs Miss Universe a fost organizat pentru prima dată în 1926, în oraşul Galveston, Texas, SUA, iar câştigătoarei primei ediţii a „Concursului Internaţional de Trăsături Fizice” a fost Miss Franţa.

3. Coco Chanel a spus că „O fată trebuie să fie în două feluri: clasică şi fabuloasă”.

4. Rujul a devenit popular în secolul al XVI-lea, când regina Elisabeta I a Angliei şi doamnele de la curtea acesteia îşi colorau buzele cu un amestec de ceară de albine şi sulfit de mercur roşu.

5. Make-up artistul Estee Lauder Rick DeCecca poate aplica ruj pe buzele a 303 femei într-o oră. Astfel, el a doborât recordul anterior de 180 de aplicări.

 6. În Egipt, chiar dacă cele mai scumpe reţete de farduri erau exclusiv la dispoziţia nobililor, şi sclavele aveau fardurile lor. Machiajul începea prin trasarea pleoapei inferioare cu khol negru, pentru a le proteja de vânt şi nisip.

7. Ideea de a îngriji și de a înfrumuseța pielea a apărut prima oară în Grecia și Roma. Femeile își doreau să-și albească pielea ca simbol al frumuseții și al nobleței și, în acest sens, au creat o cremă-pastă formată din ipsos, făină de fasole, cretă și plumb alb (carbonat de plumb clasic), iar rimelul folosit de grecoaice și de femeile romane era făcut din ouă de furnici și muște zdrobite.

8. Studiile demonstrează că putem vedea o faţă pentru numai 150 de milisecunde şi să îi apreciem frumuseţea absolut identic cu rezultatul unei analize mult mai îndelungate.

9. În Brazilia există mai multe reprezentante ale companiilor de cosmetice decât membri ai armatei.

10. În Statele Unite se cheltuiesc mai mulţi bani pe frumuseţe decât pe educaţie sau serviciile sociale.

11. În 1715, în Franţa, au izbucnit revolte în urma lipsei hranei, provocate, parţial, de folosirea făinii pentru pudrarea coafurilor aristocraţilor.

Vă prezentăm câteva lucruri mai trăsnite despre frumusete pe care nu le știați:

Frumusetea este acel ceva special care, de-a lungul timpului, a provocat razboaie si crime, a starnit pasiuni si invidii, a facut parte din istorie si chiar a scris-o. Tocmai de aceea, mai ales femeile, au fost dispuse să facă orice doar de dragul de a fi frumoase. Numele persoanei care realiza machiaje in Egiptul antic este derivat din cuvantul „Sesh”, care înseamna „a scrie, a grava”.

Aplicarea machiajului era un procedeu foarte serios în acea perioadă și necesită multă acurateţe. De exemplu, colorarea buzelor era la fel de migăloasă ca scrierea pe un zid. Tot in Egiptul antic, parfumul avea atât întrebuinţări cosmetice, cât şi medicale. Kyphi, unul dintre cele mai faimoase parfumuri egiptene era făcut din flori, miere, vin si mure. Parfumul era folosit si pentru a trata problemele ficatului, rinichilor si ale intestinelor. Grecii din antichitate erau înnebuniţi după părul blond. Cum nu mulţi greci aveau părul blond natural, erau dispuşi să facă orice pentru a obţine culoarea dorită. Astfel, pentru a-şi decolora părul, femeile foloseau o mixtură de plante sau arsenic. Podoaba capilară era spălată cu un amestec de cenuşă, ulei de măsline si apa. Legumele, fructele şi produsele animale au fost, şi încă sunt, folosite pentru a obţine produse cosmetice. Iaurtul se foloseşte pentru a trata acneea, sucul de castravete elimină pistruii şi urzicile fierte lasă tenul neted si luminos. Într-un timp, femeile încercau să scape de riduri cu amestecuri de ceară şi ulei de migdale sau chiar grăsime de crocodil.

În perioada Heiana, frumuseţea unei femei japoneze era direct proporţională cu lungimea părului. Lungimea ideală era cea care depăşea zona taliei cu 30 de centimetri. În perioada renascentistă, femeile din Italia au creat produsul ideal pentru buze si obraji. Ele foloseau carmin, lemn de santal, cinabru în amestec cu ceară sau grasime pentru a obţine produsul dorit. Procesul era complex, însa culoarea roşie rezistă pe buze şi/sau obraji timp de o săptămână, chiar daca femeia se spală pe faţă.    

Un studiu din 1991 a arătat că femeile politician care au angajat makeup artişti si fotografi de la Hollywood au avut mai mult succes în alegeri. Acest lucru a fost posibil deoarece doamnele aveau sprâncenele îngrijite, au purtat anumite bluze şi au zâmbit mult.

Natalia Sofroni, şef-sector

Mihai Cimpoi – o figură emblematică a culturii românești

Mihai Cimpoi este autorul a numeroase cărți, studii monografice și eseuri . El participă activ la procesul de renaștere națională din Basarabia.

Cimpoi, M. Istoria literaturii române din Basarabia/ Mihai Cimpoi.- București, Chișinău : Editura ,, Litera Internațional’’ , 2003.- 514 p.

,,Istoria Literaturii Romane din Basarabia ’’ reprezintă o monografie, continuând demonstrația lui G.Călinescu că ,,Literatura română este una și indivizibilă’’.

Se înțelege că o istorie deschisă a literaturii române din Basarabia este în chip, iarăși fatal, o istorie culturală. Valorile se amestecă în epocile în care naționalul, eticul, socialul primează asupra factorului estetic. Scriitorul este nevoit să se supună imperativelor culturii sale. Și imperativele i-au cerut mai tot timpul să-și cultive tradiția și să facă operă de educație națională prin poezie sau roman. Cunoscând toate acestea, M. Cimpoi ne avertizează că istoria lui nu poate fi decât o istorie culturală a valorilor basarabene. Dorește să facă o ierarhizare estetică a operelor… Operație dificilă (lipsa cronică de documente), și atâția oameni de bine, devotați nației lor, au dorit să-și apere identitatea și să întrețină focul sacru al spiritualității naționale.

Cimpoi, M. Hyperion și Demiurg ,,Luceafărul’’, mit și dramă existențială/ Mihai Cimpoi.- Iași: Editura Princeps Multimedia, 2019.- 214 p.

Cartea ,,Hyperion și Demiurg – Luceafărul , mit și dramă existențială’’  este dedicată de Mihai Cimpoi lui Mihai Eminescu , ea este o receptare a poemului ,, Luceafărul’’, de la editare, în 1883, până astăzi. Lucrarea este și un studiu sociologic. Ea se axează pe demonstrarea faptului că ființa eminesciană se înfățișează, prin aspectele fundamentale ale manifestării ei în cadrul imaginarului mito-poetic, ca o ființă tragică.

Eminescu manifestă o discreție specific românească, neluând tragicul în grav, neproblematizându-l și trecându-l printr-o ataraxie de tip antic, printr-o împăcare cu destinul, cu ordinea necesității, așa cum se întâmplă – postulează Hegel – în tragedie.

Cimpoi, M. Grigore Vieru/ Mihai Cimpoi.- Chișinău : Editura Prut Internațional, 2005.- 185 p.

Criticul literar M. Cimpoi oferă publicului larg o monografie dedicată creației poetului G. Vieru. În ciuda schimbării unghiului de receptare, datorită instaurării unei epoci noi a europenizării, globalizării, multiculturalismului și a apariției unor noi formule mitopoetice sub semnul paradigmei relativizante postmoderniste, fenomenul Grigore Vieru supraviețuiește cutezător nu doar prin demersul său național identitar, ci și prin culoarea lui existențială, ontologică.

În substanța poeziei lui Vieru este un spirit clasicist care nu se învechește, după cum a devenit anacronic nici cultul valorilor pe care l-a cultivat și îl cultivă programatic (maternitatea, copilăria, natura).

Pentru Vieru, copilăria, maternitatea, iubirea pentru femeie și pentru Dumnezeu sunt niște religii care se contopesc, de fapt, într-o singură religie: cea a Vieții și a Morții.

Cimpoi, M. Mari scriitori români Medalioane literare/ Mihai Cimpoi.- Chișinău:  Editura Silvius Libris, 2009.- 167p.

Prezentul volum de medalioane literare semnat de academicianul M. Cimpoi e binevenit în peisajul literar basarabean, deoarece mai este acut resimțită lipsa de resurse bibliografice referitoare la literatura română clasică, interbelică și cea contemporană.

Concepute într-o formă laconică, bazate pe o informație complexă, microportretele literare constituie o incursiune sui generis în istoria  literaturii române. Fiecare din autorii portretizați comunică, peste ani, un mesaj inconfundabil, pe care criticul îl deslușește, bazându-se pe un instrumentar și pe o intuiție artistică verificate de timp. Prezentați printr-o lectură modernă, mari scriitori, începând cu Alecsandri și terminând cu G. Vieru, se relevă criticului într-un spectru nuanțat de culori ce reies din raportarea la contextul epocilor, la dimensiunile interioare ale literaturii române, precum și la cele exterioare, universale.

Cimpoi, M.Vasile Cârlova, Poetul ,,sufletului mâhnit,, /Mihai Cimpoi.-Tîrgoviște, Chișinău: Editura Bibliotheca Târgoviște, Editura Cartdidact Chișinău, 2010.- 221p.

Majoritatea istoriilor literare îl fixează pe Vasile Cârlova ca inaugurator al romantismului și prevestitor al întregii evoluții a liricii românești.

Taxat și drept preromantic, presimbolist, este, în fond, un preexistențialist în sens că dă expresie ,,sufletului mâhnit’’, fiind – probabil – cel mai profund poet elegiac de până la Eminescu.

Astăzi, mai mult ca oricând, se înalță în ochii noștri figura aureolată de legendaritate a lui Cârlova, care ilustrează prin destinul ,,rupt’’ mitul ,,poetului tânăr’’ alături de mari creatori exponențiali, precum Lermontov, Labiș, Trakl.

Cârlova vine către noi cu cinci flori și cu un miliard de absențe. Pentru poetul Necuvintelor, el este ,,primul ins în care se încerca geniul poeziei pe aceste tărâmuri’’.

Vine, însă, cu o mare prezență: cea a unui poet rostitor al esenței ființei, care, fiind pusă sub semnul maleficului Saturn, a fost predestinată ,,mâhnirii’’.

Realizat de Irina Haraz

Limba noastră cea română – graiul neamului românesc.

”Limba noastră -i limbă sfântă,

Limba vechilor cazanii,

Care -o o plâng și care o cântă

Pe la vatra lor țăranii

(Alexei Mateevici – Limba noastră)

Limba română este cea în care scriem, o vorbim și în care citim. În limba română gândim, visăm și aspirăm la întregirea neamului românesc. În limba română au cântat mulți interpreți și au scris mulți poeți pentru a fi liberi, să vorbim cu demnitate despre o limbă cu multe valori și nenumărate comori. Chiar dacă este urâtă și ignorată de unele minorități, alții o înlocuiesc cu limba moldovenească, fiind și unii printre ei care vorbesc și scriu în limba română. Oare ce poate fi mai frumoasă decât limba română? Limba în care ne regăsim și suntem fericiți. Cât de frumos o vorbesc și o cântă cei care o simt în suflet și o păstrează în inimă. Limba română este iubită pentru frumusețea ei, pentru naturalețe și cât de semnificativă poate fi. În limba română au fost și sunt scrise cărți, poezii și cântece. Câte ne oferă folclorul românesc și poveștile din copilărie, pe care le citim copiilor noștri. Limba română trebuie păstrată, prețuită și transmisă generațiilor viitoare.

Limba noastră-i numai cântec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zări albastre.

Fără limba română nu trăim, nu respirăm și nu suntem nimic. În limba română mamele le vorbesc și le cântă copiilor din fragedă pruncie. În limba română copiii învață să vorbească, să citească, să numere să cânte și să aibă un viitor.

Limba noastră-i vechi izvoade.
Povestiri din alte vremuri;
Şi citindu-le ‘nşirate, –
Te-nfiori adânc şi tremuri.

Pentru limba română au murit poeți și interpreți dragi inimilor noastre, care ne-au transmis dorul și importanța limbii pe care o vorbim. Versuri care au fost scrise și cântate de către Doina și Ion- Aldea Teodorovici. Ion și Doina Aldea-Teodorovici, care continuă durerea și regretul profund față de dezrădăcinarea poporului român și a existenței hotarului de la Prut.

Pentru ea la Putna clopot bate
Pentru ea mi-i teamă de păcate
Pentru ea e bolta mai albastră
Pentru limba, pentru limba noastră
.

Regretatul și marele poet, Grigore Vieru a presărat dragostea de patrie, neam, mamă și natură în toate poeziile sale:

Pe ramul verde tace
O pasăre măiastră,
Cu drag şi cu mirare
Ascultă limba noastră

De-ar spune şi cuvinte
Când cântă la fereastră,
Ea le-ar lua, ştiu bine,
Din limba sfântă-a noastră.

(Frumoasă e limba noastră)

Cum au scris mari cărturari și scritori români : „Să ne ținem de limba, de istoria noastră, cum se ține un om, în primejdia de a se îneca, de prăjina ce i se aruncă spre scăpare.” (Mihail Kogalniceanu).
Traiască frumoasa și cumintea limba românească! Fie în veci păstrată cu sfințenie această scumpă carte de boierie a unui neam călit de focul atâtor încercări de pierzanie!” (I. L. Caragiale)
Nu noi suntem stăpânii limbii, ci limba e stăpâna noastră.” (Mihai Eminescu)
Limba este întâiul mare poem al unui popor.” (Lucian Blaga)

Limba română este limba noastră de acasă, e limba mamei în care am rostit primele cuvinte, este cea care ne definește ca popor și cultură și ne face cunoscuţi în întreaga lume.

Realizat de : Doina Spătaru, șef-sector

Un patriot se recunoaște prin faptul că iubește

Republica Moldova sărbătorește a 29-a aniversare de la declararea Independenței față de Uniunea Sovietică în care s-a aflat 47 de ani.

Ziua de 27 august 1991 coincide cu ziua de 27 august 1989, atunci când a avut loc prima  Adunare Națională în care s-a cerut cu voce tare obiectivul desprinderii de Uniunea Sovietică, declararea limbii române ca limbă de stat și trecerea la grafie latină. Este o zi întâmplătoare sau nu am încercat să aflăm de la mai mulți oficiali, atât de la deputații primului Parlament ales democratic, cât și de la cei care au fost aleși în celelalte legislaturi. E dificil de aflat, fiindcă părerile sunt diferite.

Semnarea Declarației de independență – un act de curaj al elitei intelectuale din Republica Moldova.  Suntem foarte mândri să-l regăsim printre rândurile acesteia pe protoiereul  Grigore Jelihovschi, deputat în  Parlamentul -90 și semnatar al Declarației de Independență a Republicii Moldova. Dumnealui ne-a acordat un mic interviu și pe această cale îi mulțumim din suflet și îi dorim  sănătate, liniște sufletească, prosperitate și multe, multe bucurii.

Ce a însemnat pentru Dumneavoastră personal acest pas spre independență, făcut de tânărul stat Republica Moldova?

Grigore Jelihovschi . Plecăciune întregii țări și mulțumesc pentru amintire și interviu. Mai întâi, am simțit în toată această lucrare duhul patriotic, pentru că îmi iubesc baștina și poporul care trebuia descătușat. Am trăit mulți ani într-un imperiu cu o ideologie ateistă, care voia să construiască raiul aici, pe pământ, dar fără Dumnezeu. Au fost chinuiți, uciși mulțime de preoți, arhierei, călugări și buni creștini, inclusiv cei mai buni intelectuali, dintre care mulți au emigrat. Au fost distruse și multe biserici de o mare valoare culturală… Eu, fiind în parlament, am pledat pentru predarea religiei în școală, punând ca deviză ecologia sufletului. Mult m-a susținut mult regretatul poet Ion Vatamanu. Pe el și pe mulți alții apropiați mie îi pomenesc la Sfintele Liturghii.

Fiind un proces foarte complex, actul de independență a avut parte, firește, de pași reușiți și mai puțin reușiți… Ce ne puteți spune în acest sens?

Grigore Jelihovschi .  Pentru primul Parlament al Republicii Moldova practica a fost nouă și cu puțină experiență și, cu părere de rău, au fost și vărsări de sânge (Transnistria). Nu sunt politician și nici nu cunosc lucrurile ascunse ce s-au produs în decursul anilor, dar am rămas, pe undeva, dezamăgit. Și nu doar eu… E puțin iubită țara. Dar, trăim cu speranța pentru mai bine. Local, mult m-au încurajat activitățile din liceul nostru ”Meșterul Manole”, diriguite de administrația acestuia, cu pedagogi buni și totodată creștini buni, care au susținut predarea religiei în școală la nivelul cel mai înalt. Contează mult promovarea valorilor, adevăratelor valori. Simțim o luptă globală pentru păstrarea acestora. Poporul român s-a născut creștin ortodox cu nenumărate tradiții frumoase, ce pun baza unei culturi autentice. Dar Sfinții Părinți au prorocit că va veni vremea când se va zice binelui rău și răului bine. Nu încerc să ofer detalii, pentru că fiecare om înțelege. Ne rugăm Bunului Dumnezeu să ne dea înțelepciune!

            Care ar fi mesajul dumneavoastră după 29 de ani de independență către cetățenii acestui stat? Sau poate chiar un indemn, un sfat?

 Grigore Jelihovschi  Mesajul meu este pur religios. În romanul renumitului scriitor francez Victor Hugo – Mizerabilii – scrie : „Cum este filosofia omului așa-i și viața lui.” Paralel, voi cita cuvintele din Evanghelie: „Luminătorul trupului este ochiul. De va fi ochiul tău curat, tot trupul tău va fi luminat” ( Matei 6,22). Ochiul este mintea omului. Iar mintea se luminează prin pocăință. Iar pocăința înseamnă schimbare de cuget, de mentalitate… Am spus într-o emisiune televizată că dacă toți oamenii ar trăi după Evanghelie, ar trăi ca în rai. Aceasta se referă la toți: conducători și conduși. Astfel, îndemnul meu personal este să ne studiem credința strămoșească, să trăim potrivit acesteia, să ne educăm duhul patriotic, să ținem la cultura și tradițiile noastre milenare și nu ne vom descuraja în orice situații care s-ar crea. Iisus Hristos spune: „Îndrăzniți, căci Eu am biruit lumea.” La fel Sf. Ap. Pavel ne încurajează: „Totdeauna bucurați-vă, neîncetat vă rugați.”

Mulțumim mult, protoiereului  Grigore Jelihovschi pentru curajul de a semna Declarația de Independență, pentru Libertatea pe care a oferit-o cetățenilor, pentru îndemnurile înțelepte, povețe și argumente concludente din cartea sfântă cu speranța că noi toți vom trage concluzii pentru a avea o viață demnă de a fi trăită.

 Un interviu cu ceilalți colegi-deputați ai primului Parlament, numit și Parlamentul-Independenței îl puteți viziona pe pagina de Youtube a bibliotecii „Ștefan cel Mare” https://www.youtube.com/watch?v=f9zdCMrM1YA

Realizat de L. Canțîr, șef serviciu

100 de curiozități și date statistice despre Chișinău

Chișinău este capitala Republicii Moldova. Este un oraș plin de magie ce ascunde mai multe curiozități. Generații întregi și-au adus aportul la dezvoltarea acestuia, astfel încât acum să devină ceea ce este: casa a sute de mii de cetățeni.

Vrei să afli cât mai multe detalii, date statistice și curiozități despre orașul nostru drag?

Mai jos vei găsi 100 de chestii noi despre Chișinău:

Localizare

  • Coordonate 47.026859° N, 28.841551° E
  • Fus Orar GMT +02:00
  • Chișinău este situat la altitudinea de 85m deasupra nivelului mării.
  • Chișinău se află la o distanță de 448 km de București (România) și 471 km de Kiev (Ucraina), capitale ale statelor vecine.
  • Oraşul Chişinău este situat pe şapte coline situate în forma unui cerc. Pe cea mai înaltă colină se află sectorul Ciocana. Cel mai jos punct este centrul oraşului, locul constituirii oraşului Chişinău, în preajma râului Bâc, str. Albișoara.
  • Suprafaţa oraşului Chișinău constituie cca 120 km.p., suprafața municipiului cca 635 km.p.

Istoric

1istoric-chisinau
  • Pentru prima dată denumirea „Chișinău” este datată la 17 iulie 1436
  • „Orașul din piatră albă” este sintagma cu care este supranumit Chișinăul. Respectivul supranume provine din abundența clădirilor construite din piatra albă de calcar.
  • Chişinăul primeşte statutul de oraş în 1812 (populaţia 7 mii oameni) şi devine centrul administrativ (capitala) al regiunii Basarabia în anul 1818, având 18 mii oameni.
  • În cele mai vechi hărţi ale Moldovei, cum este, de exemplu, harta lui Reicherstorf din 1541, Chişinăul nu figurează, pe când în aceste hărţi se regăsesc oraşe precum Orheiul, Tighina, Lăpuşna și Soroca.

Toponime sectoare

04_7 Coline_Ciocana
  • Numele sectorului Botanica vine de la Şcoala de Horticultură fondată la 1842, cu primul parc dendrologic, numit pe acele timpuri „grădină engleză” sau cum îi spuneau locuitorii din preajmă – „grădină botanică”.
  • Denumirea sectorului Ciocana provine de la fostul sat Ciocana Nouă, care a fost inclus în circumscripţia Chişinăului abia în anul 1959.
  • Sectorul Râşcani a primit denumirea de la antroponimul Râşcanu, numele unor proprietari de pământ, bogați, pe moșiile cărora se află azi sectorul Râşcani.
  • Poşta Veche îşi trage numele încă de pe timpurile când acolo se afla un oficiu poştal cu han și crâşmă, unde călătorii se odihneau şi schimbau caii de poştă.

Administrare

06_Chisinau drapel
  • Primul primar al Chişinăului a fost Anghel Nour.
  • În istoria sa, municipiul Chișinău a avut 36 de primari, inclusiv mai mulți interimari. Printre cei mai longevivi edili au fost: Carol Schmidt – 26 ani, Dimitrie Lovcinski – 14 ani, Dimitrie Mincu – 13 ani, Serafim Urechean – 11 ani și Dorin Chirtoacă – 10 ani.
  • Din punct de vedere administrativ Chișinăul este împărțit în cinci sectoare: Botanica, Buiucani, Centru, Ciocana și Râșcani.
  • Orașul își are simbolistica proprie: stemă, drapel și imn. Drapelul simbolizează trecutul, prezentul şi viitorul comunităţii orăşeneşti.

Populație

12_populatie
  • Chișinăul are 825,9 mii de locuitori (anul 2018), densitatea populației – 5.514 loc./1 km.p.
  • Chişinăul ocupă locul 47 din cele 100 de oraşe mari din Europa.
  • În prezent Chișinăul este al doilea oraș ca mărime a populației în limitele spațiului etnic Românesc, cedând întâietatea doar Bucureștiului.
  • În 1772 în cele 114 gospodării înregistrate, pe lângă românii moldoveni băștinași, în Chișinău mai erau așezate deja 10 familii de armeni, 3 de”sârbi și jidovi”, 3 de țigani și o familie a unui grec; nici un rus și nici un ucrainean.
  • Cea mai veche comunitate din Chişinău este comunitatea armenilor.

Arhitectură, edificii, locuri

1arhitectura-chisinau
  • Arcul de Triumf din Chişinău ocupă locul 5 printre cele mai frumoase Arce de Triumf, conform ratingului revistei „Aeroflot Premium”
  • Arcul de Triumf din bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfînt a fost ridicat în cinstea armatei ruse care a învins turcii în 1812. Acesta are o înălțime de 13 metri.
  • Prima clădire construită pe actualul bd. Ștefan cel Mare din Chișinău a fost Seminarul Teologic, ctitorit de mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni în 1813.
  • Actualul sediu al Guvernului Republicii Moldova a fost construit pe locul în care se afla cândva Mitropolia.
  • Grădina Zoologică, deschisă la 9 mai 1978, este unică în țara noastră și cuprinde peste 1000 de animale de diferite specii de pe toate continentele.
  • Gara de trenuri din mun. Chișinău reprezintă o construcție proiectată de arhitectul L. Ciuprin și construită în anul 1948.
  • Pe locul McDonald’s-ului de azi, cu 100 de ani în urmă era hotelul „Bristol”.
  • Clădirea Muzeului de Arheologie și Etnografie al Academiei de Științe a Republicii Moldova („Casa Iamusevschi”) este construită la sfârșitul secolului XIX, din piatră și parțial tencuită.
  • Aeroportul internațional Chișinău a fost construit în 1960. În anul 2017 aeroportul a deservit 2.744.653 de pasageri.
  • Gara feroviară a fost construită spre sfârșitul anilor 1870, după planul arhitectural al lui Ghenrih Lonski. Primul tren a sosit la gara Chișinău pe 15 august 1871.
  • “Porțile Orașului” au fost construite la sfârșitul anilor 1970 – începutul anilor 1980 – un ansamblu de blocuri de beton armat, cel mai mare având 24 etaje și o înălțime de circa 70 metri.
  • Blocul locativ „Romanița”, are o înălțime de 73 metri, 22 de etaje și 165 de apartamente.
  • Circul de Stat din Chișinău a fost construit în anul 1981. La 25 aprilie 1982, în cinstea celei de-a 60-a aniversări a URSS, circul a găzduit primul său program.
  • La periferia Chișinăului, în sectorul Râșcani, activează Mina din Chișinău, înființată în 1969 ce se întinde pe o distanță de 3 km și ajunge până în zona beciurilor de la Cricova.
  • Chișinăul dispune de un traseu de motocros. În 1969 aici a avut loc Campionatul Mondial de Motocross. 

Învățământ și cultură

1invatamant-chisinau
  • Prima bibliotecă publică orăşenească a fost deschisă în anul 1832.
  • Prima instituţie de învăţământ superior din Basarabia a fost Учительский институт (1915), din Moldova – Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, deschisă la Chișinău în anul 1940.
  • În Chișinău se regăsesc 149 de școli de învățământ primar şi secundar general (gimnazii și licee).
  • Instituții de învățământ profesional tehnic secundar și postsecundar –  29 de edificii.
  • Universități – 25
  • Biblioteci publice – 49
  • Case de cultură  – 25
  • Teatre (profesionale) – 17
  • 543 de construcții sportive (Stadioane, săli sportive, bazine de înot etc.)
  • Muzee (inclusiv filiale) – 12, care au avut peste 335 mii vizitatori în anul 2017

Locuințe

10_locuinte
  • Numărul total de apartamente 292,9 mii; dintre care cu o cameră 61,6 mii, cu 2 camere 117,9 mii, cu 3 camere și mai multe – 113,4 mii.
  • Fondul locativ (case, apartamente) – suprafața totală 20 079 m2, ceea ce înseamnă în medie 24,4m2 pentru un locuitor.
  • Mărimea medie a unei locuinţe are o suprafaţă totală 65,5m2, fără a se lua în calcul numărul camerelor din cămine.
  • Din totalul de locuințe sunt dotate cu comodități: sistem propriu / autonom de încălzire au doar 21% din toate locuințele, 66,4 % au încălzire centralizată, 100,0 % iluminare electrică, 96% apeduct și canalizare, 89,8% grup sanitar în interiorul locuinţei.
  • Lungimea apeductelor şi reţelelor de alimentare cu apă constituie 1 982,3 km, iar lungimea reţelelor de canalizare – 1124,0 km.

Ești îndrăgostit de Chișinău? Vezi ce apartamente de vânzare sunt disponibile la moment. Cumpărăți o locuință perfectă pentru tine și familia ta!

Economie

09_ShopingMallDova
  • Numărul agenţilor economici în Chișinău la data de 01.01.2018 constituie 106,8 mii.
  • Municipiul Chișinău generează aproximativ 60% din PIB-ul Moldovei!
  • În Chișinău se regăsesc 9 458 de unități de comerț dintre care 9 centre comerciale mari: Grand Hall, Zity Mall, Shopping MallDova, Alfa City Shopping Mall, Atrium Soiuz, JUMBO, Maraton, PanCom, Magazinul Universal Central (UNIC).
  • Chișinău are acorduri de înfrățire cu 18 orașe din lume, primul fiind Grenoble, Franța (ianuarie 1977).
  • Chişinăul ocupă locul 16 în lume în ceea ce privește viteza internetului cu 21,02 Mbps.
  • Chișinăul folosește apă potabilă în proporție de 20% din apele subterane și 80% din râul Nistru.
  • În perioada sovietică, la Chișinău se producea hrana pentru cosmonauți: 20 tipuri de sucuri, 15 tipuri de batonașe din fructe cu diferite arome, pireuri din fructe și legume.

Străzi și transport

1strazi-si-transport-chisinau
  • La moment, Chișinăul are aproximativ 900 de bulevarde, străzi, stradele ce au o lungime totală 1 031,3 km.
  • Cea mai scurtă stradă din Chișinău este str. Valeri Cikalov, sectorul Botanica (41 m), iar cea mai lată – bd. Dacia.
  • Cea mai mare arteră din Chișinău – șos. Muncești, are lungimea de peste 13 km.
  • Dacă s-ar decide parcurgerea tuturor străzilor cu o viteză regulamentară de 50 de km/h, ar fi necesare 13 ore şi 44 de minute de şofat, în condiţia în care nu se va efectua nicio oprire!
  • Peste râul Bâc numai în raza municipiului Chișinău se află circa 20 de poduri rutiere, în afară de cele pietonale.
  • Primul transport urban a fost tramvaiul tras de cai, apărut în 1878, iar primele tramvaie electrice au apărut în 1912.
  • Primele automobile au apărut în proprietatea chişinăuienilor în anii 1908-1910.
  • Primul automobil pe care l-au văzut chişinăuienii a fost „Berliet”, adus din Odessa pentru cel mai mare proprietar basarabean Pantelimon Sinadino.
  • Primele taxiuri şi autobuze au apărut la Chişinău în anul 1909.
  • Prima rută de autobuz  interurbană (marca „Fiat”) a fost stabilită pe şoseaua Chişinău-Costiujeni în 1909.
  • Primul tren a ajuns în gara Chişinău la 15 august 1871 din or. Odessa. Călătoria a durat șapte ore.
  • Bulevardul central al Capitalei Ștefan cel Mare a avut, de-a lungul istoriei, nu mai puțin de șapte denumiri: strada Millionnaia, Moskovskaia, Aleksandrovskaia, apoi bd. Alexandru cel Bun. Mai târziu a fost împărțit în două tronsoane: primul se numea bd. Alexandru cel Bun, iar cel de-al doilea bd. Regele Carol II. După 1944-1952 s-a numit strada Lenin.

Monumente

13_Monument
  • În Chișinău se regăsesc 300 de monumente, busturi și plăci comemorative.
  • Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfînt în Grădina Publică a fost instalat la 29 aprilie 1928.
  • Cel mai vechi monument din Chişinău este bustul lui Alexandr Puşkin (1885).
  • Aleea Clasicilor a fost inaugurată la 29 aprilie 1958, din inițiativa Uniunii Scriitorilor.
  • Cel mai înalt monument al Chișinăului este monumentul lui Serghei Lazo – 7,5 m, iar cel mai mic – figurina din bronz a Micului Prinţ din parcul Valea Morilor – 11 cm.

Cimitire

1cimitire-chisinau
  • În Chişinău sunt 11 cimitire municipale: Central “Armenesc”, Sfântul Lazăr “Doina”, Buiucanii Vechi, Evreiesc, Ciocana “Sfânta Treime”, Armeano-Catolic, Ştefan Ciobanu, Sculeni, Băcioii Noi, Petricani.
  • Cimitirul Sfântul Lazăr din Chișinău este cimitirul cu cea mai mare suprafaţă din Europa. Potrivit unor estimări, acesta are aproape două milioane de metri pătraţi.

Biserici

03_Biserica Mazarachi
  • În Chișinău se regăsesc peste 30 de biserici ortodoxe.
  • Biserica Măzărache este cea mai veche biserică din Chișinău.
  • Clopotului mare din turnul de lângă Catedrală are o greutate de 6400 kg.

Flora și fauna

14_valea morilor
  • Chișinăul este în Top 20 cea mai verde capitală a Europei.
  • Cel mai vechi spaţiu verde din Chişinău, dar şi din întreaga Moldovă este Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, amenajată în 1818, și care se întinde pe 7 hа, având 7 intrări.
  • Până la cel de-al doilea război mondial, accesul în grădină publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” era doar cu plată.
  • La Chişinău, în apropiere de Schinoasa, se află cel mai falnic dintre stejarii ocrotiţi de stat: are diametrul 32 m şi perimetrul de acoperire – 1024 m.p, vârsta 400 ani.
  • Scara din parcul Valea Morilor are 213 trepte.
  • În suburbia Chişinăului se află rezervorul de apă de la Ghidighici şi 23 de iazuri.
  • Lungimea lacului de la Valea Morilor constituie circa 800 m, lăţimea – 400 m, adâncimea – 4 m.
  • Cel mai mare parc сa întindere este Valea Trandafirilor, pe locul doi este parcul „La izvor”, pe al treilea – Valea Morilor.
  • Gradul de împădurire este de  7,1 % din suprafața totală.
  • Prin Chișinău curge rîul Bâc, iar la periferia lui de sud-vest – râul Ișnovăț, afluent de dreapta al Bâcului.
  • Pe teritoriul Chișinăului au fost înregistrate 27 specii de mamifere, 75 specii de pasări și 14 specii de reptile și amfibii.

Meteo și fenomene ale naturii

1meteo-chisinau
  • Cea mai scăzută temperatură în oraş a fost înregistrată la 20 februarie 1954: – 28,9 C. Cea mai înaltă – la 19 iulie 2007: + 39,4 C.
  • Iarna durează la Chișinău în medie 78 zile.
  • Toamna sosește în jurul datei de 20 septembrie.
  • Cel mai mare cutremur care a fost resimțit în Chișinău, cu magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter, s-a produs pe 10 noiembrie 1940. Acesta a făcut 78 de victime și a afectat 2.795 de clădiri (172 distruse). În mediu, în țară au loc de la 50 la 120 de cutremere anual. Cele mai puternice ( 7,5 grade pe scara Richter) se produc o dată la 30-40 ani.

Misiuni Diplomatice și Organizații internaționale

  • În Chișinău se regăsesc 39 de ambasade și oficii consulare ale diferitor țări ale lumii.
  • De asemenea, aici se regăsesc sediile a peste 30 de organizații internaționale (UNICEF, ONU, OSCE, PEACE CORPS, USAID etc.)

Creat de Doina Spătaru