„Roata minunilor” la tema „Invenţiile casnice”

 

În incinta bibliotecii a avut loc o nouă şedinţă a serviciului „Roata minunilor”, la tema „Invenţiile casnice”. La acesta, au participat elevi din clasa a II-IV-a de la  Școala-grădiniţă Pas cu Pas nr. 152. Copiii au citit enciclopediile „Mari invenţii” şi „Invenţii şi descoperiri”. Citind aceste cărţi, elevii au avut posibilitatea să descopere cum au fost inventate nasturii şi telefoanele, furculiţa şi aspiratorul și alte obiecte. În cadrul serviciului, bibliotecara a propus participanţilor să răspundă la 12 întrebări, legate de tema respectivă. Elevii au fost activi şi entuziasmaţi de tema propusă spre lectură. În final, copiii au discutat la acest subiect și au ajuns la concluzia că anumite invenţii au modelat lumea în care trăim, că noi în fiecare zi beneficiem de pe urma muncii marilor inventatori: cînd aprindem lumina, folosim computerul, telefonăm cuiva sau ne uităm la un film. Daniil Brînză, cititorul nostru fidel, a cîştigat de această dată. Felicitări, Daniil!

Marin Sorescu – un geniu al ironiei și fanteziei

Dragi cititori, acest articol este ultimul, referitor la personalitățile omagiate în luna februarie. Sperăm ca informațiile propuse v-au stârnit interes față de marii scriitori ai neamului.

marin_sorescu

Nu este nici o rușine să te naști prost. Rușine e să mori prost.”  

Marin Sorescu (19 februarie 1936, Bulzeşti, judeţul Dolj) este considerat unul dintre cei mai mari scriitori români contemporani.

 Sorescu (poet, dramaturg, prozator, eseist şi traducător) a fost cunoscut în timpul vieţii pe aproape toate continentele planetei iar operele lui au fost traduse în mai mult de 20 de ţări, totalizând peste 60 de cărţi apărute în străinătate. 

A debutat în 1964, la 28 de ani, cu volumul de parodii „Singur printre poeţi”, până la moartea sa în 1996 publicând încă 23 de volume şi devenind o figură marcantă a poeziei româneşti contemporane.

În 1966 a primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru „Poeme”, reuşind să repete această performanţă de încă cinci ori pe parcursul carierei.

Personalitatla-lilieci-vol-1_1_fullsize.jpge complexă a literelor româneşti din secolul al XX-lea, a fost ales membru al Academiei Române în 1992.

Printre volumele cele mai cunoscute se numără „Tuşiţi” (1970), „Suflete, bun la toate” (1972), precum şi ciclul de patru volume intitulat „La lilieci” (1975, 1977, 1980, 1988), un univers poetic construit pornind de la un cimitir ce poartă acest nume.

Poezia lui Sorescu acoperă o zonă literară largă, stilul său ironic şi degajat trezind în cititor spiritul ludic al copilăriei. De altfel, multe dintre volumele sale sunt dedicate celor mici („Unde fugim de acasă?” – 1967, „Cirip-ciorap” – 19imageresize93).

De asemenea, Marin Sorescu a fost preocupat de pictură şi a deschis numeroase expoziţii în ţară şi în străinătate.

Lui Marin Sorescu i-au fost decernate de-a lungul timpului mai multe premii naţionale şi internaţionale, printre care amintim Premiul Academiei şi Premiul Uniunii Scriitorilor, Premiul Herder, la Viena, în 1991, Premiul “Fernando Riello” la Madrid, în 1983. În 2007, la 11 ani de la dispariţia sa prematură, ICR Stockholm a instituit Premiul “Marin Sorescu”, premiu ce se acordă unui scriitor sau artist plastic suedez care desfiinţează graniţe şi creează locuri de întâlnire sau care, prin opera sa, face posibilă comunicarea între diferite forme de expresie culturală. 

16763536_1784249438560428_1932655310_o

Concursul literar ”Cartea bună – lume adună”

Concursul literar ”Cartea bună – lume adună”, s-a desfășurat în amintirea marelui nostru poet, Grigore Vieru, iar cartea propusă spre lectură, ”Pâine cu rouă”, aparține autorului. Elevii din clasa III-a de la Liceul Iulia Hasdeu și de la Școala-Grădiniță nr. 152 Pas cu Pas, au avut l-a dispoziție o lună pentru a se pregăti de concurs. Acesta, a constat din două etape: în cadrul celei dintîi etape, elevii au răspuns la cele 30 de întrebări, pregătite din timp de bibliotecarele Lilia Beșan și Elena Mihailov, iar în etapa a doua, elevii au prezentat desenele făcute din timp și în care au redat un fragment din carte. Invitatul special, a fost pictorul Grigore Plămădeală, care și-a dat acordul să aprecieze desenele copiilor. În urma evaluării maestrului, au fost acordate diplome umătorilor elevi: Sebastian Cojocaru, Maria Mihalciuc, Dumitru Melentiev, Bogdan Goian și Adelin Rotari – au primit cîte o diplomă de mențiune, iar George Mocreac–diplomă de gradul III, Anastasia Filippova-diplomă de gradul II și respectiv, eleva a cărui desen a fost cotat la cel mai înalt nivel, a fost cel al Ilincăi Munteanu – elevă la Școala-Grădiniță nr. 152 Pas cu Pas. O felicităm din suflet!        Vis-a-vis de prima probă, elevii de la Liceul Iulia Hasdeu, au acumulat punctajul maxim, avînd cu trei răspunsuri mai multe decît colegii lor. Aducem sincere mulțumiri doamnelor învățătoare, Ecaterina Ciubotaru (Școala-Grădiniță nr. 152 Pas cu Pas) și Liliana Chilian (Liceul Iulia Hasdeu), pentru motivarea elevilor la lectură și îndemnul de a cunoaște opera lui Grigore Vieru. Mulțumim tuturor pentru participare și vă așteptăm la următoarea ediție a concursului.

20170215_120442

Bogdan Petriceicu Hasdeu – una dintre cele mai mari personalități ale culturii române din toate timpurile.

 

În cadrul rubricii ,, Personalități  omagiați îm luna februarie,, vă propunem să lecturați un mic pasaj despre  una din importantele personalități ale culturii române – Bogdan Petriceicu Hasdeu .

„Omul ce-și iubește țara cu adevăratul dor

 Nu-i pasă de lutul țării, ci de-al țării viitor.” 

Bogdan Petriceicu – Hasdeubogdan-petriceicu-hasdeu1-230x300

fiul lui Alexandru, 
nepotul lui Tadeu
tatăl Iuliei
Ca fie-sa, ca tată-său, ca bunicu-său
credea cu tărie în solia omenirii,
în dreptatea lui Dumnezeu,
în nemurirea sufletului.
A muncit,
A suferit,
A iubit.
Trecut prin încercări şi călit prin luptă,
se ridică zâmbind de unde se pogorâse plângând,
la ai săi.
Nu-l uitaţi aici, căci el nu vă uită acolo.

 

1838 — La 16385px-ioan_voda_2p sau la 26 februarie se naște Tadeu Hasdeu in comuna Carstinești (Cristinești) lângă Hotin, in Basarabia. Dupâ alte surse, data nașterii este 16februarie 1838. Mai târziu isi va schimba prenumele din Tadeu in Bogdan, corespondentul românesc pentru polonezul Tadeu, adaugand
la nume și Petriceicu, voind să arate inrudirea cu Ștefan Petriceicu, domnitor in Moldova in secolul al XVII-lea, in anii 1672-1674.

a) poetul – genul imperios al inspiratiunii mele poetice oferă aspra idee sub o formă dura” – surazvan-vidra-bogdan-87867sține poetul in prefață la volumul Poesie- 1873.

b) dramaturgul – aduce prima dramă romantica –Razvan si Vidra (1867) – cu personaje bine conturate, mistificând adevarata personalitate a lui Razvan, pentru a justifi ca teoria sa a nobleței morale și nu de naștere, ca un atac iluminist la adresa dreptului divin” feudal. Comedia Trei crai de la rasarit– este o încercare de critica sociala. Mai scrie drama istorică- Domnita Ruxanda (1866).

c) proz86atorul – încearca prin nuvela Micuța, numita initial – Duduca Mămuca, să șocheze opinia publică prezentând cu lux de amănunte seducerea unei fete și apoi felul în care este plasată intr-o căsătorie cu un june boier. Proiectul de roman istoric – Ursita – a ramas nerealizat.129270468_1_644x461_hasdeu-etymologicum-magnum-romaniae-vol-1-420-pagini-10-lei-constanta

d) filologul – realizează ca membru ai Academiei Române primele litere dintr-un proiectat dicționar al limbii române1 pe care el îl întitulează Etimologicum  Magnum Româniae. Lucrarea îl depașeste ca amploare și dupa opt ani ajunsese abia la litera b. Altă lucrare, Cuvente din batrâni, înseamnă o publicare și o analiză de texte vechi in limba română.

e) istoricul – aduce o amplă sinteză a istoriei și civilizației românilor prin Istoria critică a românilor. Impresionat de personalitatea voievodului moldovean han- Voda cel cumplit scrie, cu acest titlu o monografie (1865).

f) teosoful46624989_1_261x203_b-p-hasdeu-sic-cogito-bucuresti Un eveniment tragic moartea fiicei sale Iulia, care publicase o plachetă de versuri in limba franceză, îl șochează. Se retrage la Câmpina, unde iși construiește o casă ciudată și face experiențe teosofico-spiritiste. Rezultatul lor este consemnat intr-o carte, întitulata – Sic cogito, care apare stranie in contextul unei creații atât de critice, de atata rigoare știintifică. El traiește drama intelectualului fară Dumnezeu.

g) gazetarul – scoate câteva reviste printre care Aghiuță și Satyrul, în care îsi exprimă spiritul critic. În ziarul Traian și Columna lui Traian-îsi exprimă personalitatea de istoric. Va mai scoate revista  -Din Moldova-  careia îi schimbă titlul in Lumina.

Lucrări remarcabile Ion Vodă cel Cumplit”, „Răzvan și Vidra”, „Istoria critică a românilor ”, „Cuvente din bătrâni”, „Arhivă istorică a României

Premiul Academiei Române pentru „Cuvente din bătrâni”

O întâlnire de suflet cu Ada Zaporojanu

Luni, 13 februarie, la filiala ”Ștefan cel Mare” s-a organizat o întîlnire cu scriitoarea Ada Zaporojanu. Elevii din clasa a I-a de la Liceul ”Iulia Hasdeu”,  au avut fericita ocazie să facă cunoștință cu vestita scriitoare. A fost un program divers, în care picii dintr-a-ntîi au recitat din poeziile autoarei, au răspuns la întrebările ”capcană” și la cîteva ghicitori, iar la inițiativa dnei Zaporojanu, au cîntat un cîntec împreună. Dna scriitoare le-a prezentat copiilor și cîteva dintre cărțile sale: După faptă și răsplată, Misterele anotimpurilor, Prin bunătate-spre dăinuire etc., din care a lecturat și cîteva poezii. O surpriză plăcută, a fost aceea că elevii i-au cîntat La mulți ani dnei Ada Zaporojanu, ceea ce a impresionat-o profund. Dna învățătoare, Dorina Ulinici, a venit cu un cuvânt de mulțumire și recunoștință adresat atît dnei Zaporojanu cît și filialei ”Ștefan cel Mare”. Mulțumim dnei Ada Zaporojanu pentru acceptarea invitației noastre.

Oră de lectură : Grigore Vieru – poet al neamului românesc

Grigore Vieru – o comoară ce a existat, un Orfeu ce a cântrat și o dăinuire veșnică pentru neamul nostru.

Grigore Vieru avea un chip blând, o minte strălucită, a fost un om bun și iubitor de oameni, iubitor de țară. Așa era Grigore Vieru, poetul român născut dincolo de Prut. Așa l-au perceput nu doar apropiații, ci și aceia care și-au intersectat drumul cu al său. ”Există trei prilejuri de a te cunoaște pe tine însuți: munca, iubirea și cumpăna”. ”Patria este ca un copil: dacă uiți de ea, poate să plece de acasă”. Sunt două dintre credințele poetului degrigore-vieru care ar fi  împlinit pe 14 februarie 82 iar de la trecere la cele veșnice 8 ani.

Grigore Vieru este iubit de la mic la mare. Asta mi-a demonstrat și grupa nr. 3 de la „Școala – Grădiniță Pas cu Pas” care îi cunosc poeziile : Frumoasă – limba noastră, Mama,  Bunica, Iarna, Toba ariciului, Tu, iarbă, tot ai mamă?  Sora, iese tata  balcon, Trompeta, Prietenul,  în baza cărora le-am pus întrebări de genul : Ce este o pasăre măiastră? De ce mama e doar una? De ce întreabă autorul dacă iarba are mamă, dacă steaua are mamă….. Copiii au fost foarte receptivi, foarte atenți, au răspuns la întrebări, au fost organizați, fiecare răspuns era  deschis, clar, ingenios, corect, unii copii  îi completau pe colegi. Au fost o echipă,  care mi-au povestit și despre autor, ce înseamnă poetul pentru ei, de ce a fost un scriitor al neamului nostru, al neamului românesc.

Spre final s-au analizat câteva imagini despre poet și fraza : poet al neamului românesc, unde părerile au fost extraordinare, îndrăznețe și destul de adecvate subiectului. Am mai citit din creația marelui poet : Ghicitoare fără sfârșit? Cum mi-am învățat băiatul cifrele și  șnumăratul  ș.a, ceea ce le-a plăcut extrem de mult.

Drept surse  au servit cărțile : Frumoasă -i limba noastră, Spune-i soarelui o poezie, Cartea ghioceilor, Soare, Soare, Domn Frumos, Cum mi-am învățat băiatul cifrele și număratul,  și cu următoarea ocazie vor face cunoștință și cu cartea Pâinea cu rouă.

Publicat de :

Doina Spătaru șef-oficiu

Grigore Vieru – un dar al lui Dumnezeu pentru neamul românesc

Continuăm familiarizarea celor cointeresați cu unele secvențe din viața și activitatea scriitorilor și poeților omagiați în februarie. Astăzi omagiem marele poet nemuritor al neamului Grigore Vieru. 

Grigore Vieru a fost mai mult decât un poet. Astăzi, acum 82 de ani s-a născut Grigore Vieru-poet al neamului. El încă trăiește prin poezia sa, prin Abecedarul cultivat în inimile copiilor. Grigore Vieru cu suflet de copil a trăit mereu în limba română.

Iubiți-l pe Vieru, oștean al limbii mamei,image-2009-01-16-5334162-70-grigore-vieru
Nu ruginește fierul în vâlvătaia dramei,
Iubiți-l pe Vieru, plecat pentru un timp,
Luând cu el misterul pădurii de argint.
Iubiți-l pe Vieru, e călător stelar,
Iubiți-l pe Vieru, un frate cărturar,
Aprindeți-l în pașe și candele de forțe,
Pe drumul morții lașe să-l luminăm cu torțe.
Iubiți-l pe Vieru, plecat la Dumnezeu,
Ce s-a-ndurat de dânsul în ceasul cel mai greu,
Iubiți-l pe Vieru, basarabean-român,
El a fost mesagerul moldav, și atunci, și acum.
Iubiți-l pe Vieru…      (Carmen Aldea-Vlad)

Poetul Grigore Vieru 16736737_1781674465484592_810151772_ns-a născut la 14 februarie 1935, în satul Pererita de pe malul stâng al Prutului, fostul judeţ Hotin, se naşte Grigore Vieru în familia de plugari români a lui Pavel şi Eudochia Vieru, născută Didic. Debutează editorial (fiind student) cu o plachetă de versuri pentru copii, “Alarma”, care este apreciată de critica literară drept un început de bun augur. La editura “Cartea Moldovenească” îi apar două plachete de versuri pentru copii: “Făt-Frumos curcubeul” şi “Bună ziua, fulgilor!”.

16731058_1781674372151268_918783720_n

 Se produce o cotitură logică оn destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice “Numele tău”, cu o prefaţă de Ion Druţă. Cartea esteapreciată de critica literară drept cea mai originală apariţie poetică. În chiar anul apariţiei devine obiect de studiu la cursurile universitare de literatură naţională contemporană. Trei poeme din volum sunt intitulate: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Brâncuşi, iar alte două sunt închinate lui Nicolae Labiş şi Marin Sorescu. Asemenea dedicaţii apar pentru prima oară în lirica basarabeană post-belică. 

Academia Ro16754053_1781674442151261_2135552040_nmână îl propune pentru Premiul Nobel pentru Pace.

La Electrecord, Bucureşti, apare discul de cântece “Răsai”, realizat împreună cu marii dispăruţi: Doina şi Ion Aldea-Teodorovici.

Casa de discuri din Moscova scoate “Cântece” de Anatol Chiriac pe versuri de Grigore Vieru.

La Electrecord apare discul “Versuri” în lectura autorului. I se conferă titlul onorific “Scriitor al poporului din Republica Moldova. În 1996, se turnează un film documentar (scenariu Dumitru Olărescu, regizor Mircea Chistrugă, operator Andrei Calaşnicov) despre “Viaţa şi activitatea lui Grigore Vieru”. Editura Minerva din Bucureşti scoate de sub tipar în una din cele mai prestigioase colecţii “Biblioteca pentru toţi!” volumul selectiv de versuri, aforisme şi confesiuni cu titlul “Văd şi mărturisesc”.

16754789_1781674382151267_276125719_n

 OPERE:

  • 1957 –Alarma (versuri pentru copii)
  • 1958 –Muzicuțe (versuri pentru copii)
  • 1961 –Făt-Frumos curcubeul și Bună ziua, fulgilor! la editura „Cartea Moldovenească”
  • 1963 –Mulțumim pentru pace (versuri) și Făgurași’ (versuri, povestiri și cântece).
  • 1964 – Revista „Nistru” publică poemulLegământ, dedicat poetului nepereche Mihai Eminescu.
  • 1965 –Versuri pentru cititorii de toate vârstele, prefațat de Ion Druță pentru care i se acordă Premiul Republican al Comsomolului în domeniul literaturii pentru copii și tineret (1967).
  • 1967 –Poezii de seama voastră (editura „Lumina”)
  • 1968 –Bărbații Moldovei, cu o dedicație pentru „naționalistul” Nicolae Testimițeanu (revista „Nistru”). Întregul tiraj este oprit, dedicația scoasă.
  • 1969 –Duminica cuvintelor la editura „Lumina” cu ilustrații de Igor Vieru, o carte mult îndrăgită de preșcolari, care a devenit prezentă în orice grădiniță de copii.
  • 1970 –Abecedarul (editura „Lumina”) — în colaborare cu Spiridon Vangheli și pictorul Igor Vieru)
  • 1972 –Trei iezi
  • 1974 –Aproape (versuri lirice, cu ilustrații color de Isai Cârmu)
  • 1975 –Mama (editura „Lumina” — carte pentru cei mici, ilustrată de Igor Vieru)
  • 1976 –Un verde ne vede! (editura „Lumina” — volum pentru care poetului i se decernează Premiul de Stat al Republicii Moldova (1978).
  • 1989 –Metafore albastre  Сини метафори – (editura „Narodna cultura”, Sofia — în colecția Globus poetic, traducere în limba bulgară de Ognean Stamboliev.
  • 2010 –Mi-e dor de piatră  Жал ми е за камъка – еd. Avangardprint, Bulgaria – traducere în bulgară  prefață de Ognean Stamboliev – 100 poezii

 

 

Trainingul din cadrul proiectului ,,Servicii de suport pentru rețeaua de bibliotecari” cu tema:,,Management esențial și abilități transferabile pentru bibliotecari”

        La 9 februarie 2017, la Biblioteca Științifică a Academiei de Administrare Publică, Republica Moldova, Lilia Gamarța, șef filială și Lilia Canțîr, bibliotecar ,,Ștefan cel  Mare”  au avut ocazia să participe la Trainingul pilot modulul -3 numit ,,Management esențial și abilități transferabile pentru bibliotecari”, desfășurat în cadrul Proectului: Servicii de suport pentru rețeaua de bibliotecari: modernizarea bibliotecarilor din Armenia, Moldova și Belarus prin dezvoltarea personaului de bibliotecă și reformarea bibliotecarilor, implicat în cadrul programului Erasmus + Consolidarea capacităților în domeniul învățământului superior (2015-2018).

        La acest eveniment au participat Dr. Andrei Groza, prim-prorector,AAP; experți europeni: Angela Repanovici, prof. Univ. dr. Universitatea Transilvania din Brașov, România; Manolis Koukourakis, dr. Universitar din Creta, GRECIA; Rodica Sobieski-Camerzan, director AȘ, AAP; profesori universitari AAP și masteranții de la AAP.

bibl09-17_1     dsc_0048_1

       În cadrul trainingului au participat cu comunicări: Silvia Dulschi, dr., șef  Direcția știință și directorat, AAP; Angela Zelenschi, dr., șef Catedră științe administrative, AAP; Rodica Sobieski-Camerzan, director AȘ, AAP, iar Angela Repanovici și Manolis Koukourakis au analizat rezultatele trainingului și au oferit recomandări.

       Un proiect bine organizat cu parteneri, cu experiență și finanțat de Programul Norvegian de Cooperare cu Eurasia în domeniul învățământului superior. Mai multe detalii putem afla pe adresele următoare:

  1. http://www.aap.gov.md/biblioteca/article/proiectul-%E2%80%9Emodernizarea-serviciilor-bibliotecilor-universitare-din-moldova%E2%80%9D;
  2. https://newinformationservices.wordpress.com/
  3. http://www.aap.gov.md/ro/news/training-pilot-pentru-management-la-biblioteca-%C8%99tiin%C8%9Bific%C4%83

       Noi bibliotecarii care am participat la acest training am acumulat o experiență valoroasă, vastă. Experiența ne va ajuta cu siguranță la locul de muncă și pe plan individual. Iar la următoarea întâlnire ce va avea loc pe 27 aprilie 2017, să intervenim și noi cu exeriențe practice ce ar pune o fărâmă mică pentru beneficiul acestui proect, dar și pentru biblioteca ,,Ștefan cel Mare”.

Tineri în Siguranță pe Internet

Milioane de oameni folosesc internetul în fiecare secundă, unii caută informații, unii comunică, în timp ce alții îl folosesc pentru a face tranzacții online, cineva  trimite un e-mail,  alții se joacă online etc. Internetul este o poartă către o lume captivantă şi plină de viaţă , este  metoda cea mai ușoară  de comunicare personală şi profesională. Indiscutabil, este locul în care curiozitatea şi creativitatea pot prospera, în care tinerii îşi formează o gamă variată de competenţe la fel, atât ocazii de a întalni prieteni, precum și mijloace de auto-exprimare și socializare prin intermediul serviciului de e-mail, … Tinerii privesc Internetul ca pe o comoară cu muzică, filme, jocuri care pot fi descărcate făra să se țină seama însă, că ele sunt protejate de drepturile de autor.

Cu toate acestea, Internetul ascunde capcane pentru cei ce nu manifestă precauţie. Există și oameni care profită de tot acest trafic, reușind să fure informații personale si confidențiale.

Utilizarea Internetului este sigură atâta timp cât ţineţi cont de următoarele trei lucruri de bază:

  1.  Protejaţi-vă computerul;
  2. Protejaţi-vă când sunteţi online;
  3. Respectați legile Internetului.

imgcache0-15193488       imgcache0-9497974

        Este important să înțelegeți că a fi independent  inseamnă a fi vigilent.

Protejeaza-ți computerul cu programe anti-virus și printr-un firewall, care actionează ca un scut.

Nu utiliza aceeași parolă pentru toate conturile tale.  Folosește parole diferite, include numere, litere și caractere speciale pentru a crește securitatea parolei.

Nu-ți face publice online informațiile personale. Menține controlul asupra aspectelor privind datele tale personale. Ai grijă ca întâlnirile online să ramână online. Descărcând muzică, filme fără să plătești, încalci legile referitoare la drepturile de autor și furi ceea ce aparține altcuiva. Respectați regulile de conduită pe Internet. Nu răspundeți celor care vă hărțuiesc.

Marți, 8 februarie în incinta Bibliotecii publice ,,Ștefan cel Mare” a avut loc o masă rotundă cu tema: ,,Tinerii în siguranță pe Internet”. Cu discursuri au participat: Igor Cojocaru, directorul Institutului de Dezvoltare a Societății Informaționale, doctor, profesor universitar; Angela Cojocaru, psiholog, profesor universitar, Andrei Zelenschi, profesor tehnologii informaționale și  elevii: Ana Petruleac; Ion Trigan; Andrei Ciocoi din Liceul Teoretic cu Profil Real ,,M.Marinciuc”, bibliotecari și utilizatori ai bibliotecii; elevii claselor superioare din Liceul Teoretic ,,Iulia Hasdeu”.collage_photocat

Care sunt riscurile internetului și cum te poți proteja? Ce este şi ce nu este permis pe Internet? Cum să abordaţi problemele de securitatea informaţiei? De ce este securitatea informaţiei importantă şi de ce este necesar să se discute aceaste probleme? La toate aceste întrebări au fost și răspunsuri de către invitați, specialiști în domeniu care au informat cu lux de amănunte și sfaturi utile.  Participanții au primit materiale promoționale și un certificat de participare. IDISI ne-a oferit lincuri utile: http://www.idsi.md; http://www.ibn.idsi.md

 

 

Scriitori omagiați în luna februarie

Lunar, la bibliotecă, se organizează expoziții de carte a scriitorilor omagiați în luna curentă. Vă propunem spre informare unele secvențe din viața și activitatea celora născuți în luna februarie.

LIVIU DELEANU

efgth

Liviu Deleanu, poet si dramaturg roman, s-a născut la Iași pe 8 februarie 1911, intr-o familie săraca de evrei. Din motive financiare iși intrerupe studiile incepute in orașul natal, și se angajează ca tipograf și corector la București. In 1927 iși începe cariera literară publicând primul volum de poezii, „Oglinzi fermecate”. 

Din 1928 scriitorul adoptă numele de Liviu Deleanu in locul numelui de naștere, Lipa Cligman. Uneori a semnat și cu pseudonimele Luca Dan si Cliglon. Poetul desfașoară și o intensă activitate publicistică, colaborând cu versuri si articole în reviste ieșene și bucureștene, precum „Ediția specială”, „Cuvinte literare”, „Reporter”, „Viata literară”, „Adam” si „Facla”.

În perioada razboiului Liviu Deleanu se refugiază in Basarabia, la Chișinău, unde iși continuă activitatea literară. Deleanu devine cunoscut și ca autor de cărti pentru copii: „Poezii pentru copii” (1947), „Mi-i drag să meșteresc” (1955), „Bucurii pentru copii” (1956), „Licurici” (1961).

De asemenea, poetul traduce din limba rusă fabulele lui Ivan Krilov, povești si poezii de A. Puskin, poemele lui N. Nekrasov si M. Lermontov,  și poeziile lui A. Tvardovski. Poetul s-a stins din viată la 12 mai 1967 la Chișinău.20170208_093349.jpg

Cărți publicate

  • Oglinzi fermecate(1927)
  • Ceasul de veghe, București, Șantier, 1937
  • Glod alb(1940)
  • Poezii pentru copii(1947)
  • Mi-i drag sa meșteresc(1955)
  • Bucurii pentru copii(1956)
  • Licurici(1961)
  • Vremuri noi(1952)
  • Dragostea noastră cea de toate zilele(1966)
  • Cartea dorului(1968)
  • Alecsandri