Volumul de poezie „Fericirea din clepsidră” de Victoria Fonari

Cuvântul e transparența materei

o așchie de antimaterie

ce plonjează din lumea

spiritului absolut

Victoria Fonari

Miercuri, 6 februarie, la ședința cenaclului „Singur printre cărți„, moderat de scriitorul Nicolae Spătaru,  a fost pus în discuție volumul de poezie”Fericirea din clepsidră” de Victoria Fonari.

Poeta Victoria Fonari, eseistă, traducătoare și doctor în filologie, vine acum cu un nou volum de poezie care este împărțit în trei subteme:  timp, iubire și cuvânt. Timpul are ca motive anotimpul, iubirea apare ca principiu universal, iar cuvântul se va deghiza în literă, în poezie, în arta poetică, într-o stare lirică.

La eveniment au participat: Vitalie Răileanu – crtic literar și scriitor, Maria Pilchin – critic literar, certetător științific, poetă, Grigore Chiper – scriitor, Leo Bordianu – scriitor, Vlad Grecu – prozator, dramaturg, Călina Trifan – poetă, Elena Taragan – bibliotecar la BM „B.P.Hasdeu” , Andrei Viziru – cercetător științific, scriitor. Fiecare din ei au citit câte un poem și  au apreciat și discutat volumul  de poezie al autoarei.

„Poezia Victoriei Fonari este  o poezie plină de lumină. Am întrezărit în versurile poetei o ambiție de a ajunge la astral, dar și o conștientizare a condamnării noastre de a rămâne înrădăcinați în pământ. O lupătă între Luceafăr și om, între pământesc și dumnezeiesc. Avem uneori impresia că poeta se simte capturată în condiția ei de om, că coprul îi este prea strîmt, dorul/rîvna/aspirația de a atinge absolutul riscând să-i producă explozii în propriul corp, prefăcîndu-l în mii de fărîme, în urma căruia să rămînă doar o săgeată țintind cutezător spre infinit”, a precizat Elena Tărăgan.

Lucian Strochi spune despre poezia Victoriei Fonari că e una naturală, firească, o trăire reală. Dar poezia nu poate fi despărțită de autorul ei fizic și moral și poeta își ia ca lampadofor un poet cu adevărat important al literaturii române. Poeta are curajul de a-și data poeziile. Poate fi recunoașterea momentului astral sau marcarea unui moment unic? Sau curajul de a spune că viața noastră nu e altceva decât o succesiune de asemenea momente? Sau câte ceva din toate astea?

După cum evenimentul s-a început cu citire din poemele autoarei, Victoria Fonari a încheiat cu poemul „Fosforecență cu pești zburători”.

Această prezentare necesită JavaScript.

Realizat de

Doina Spătaru, șef-oficiu

Reclame

Recital de poezie: Mihai Eminescu –  poet al neamului nostru

  “Recitindu-l pe Eminescu ne reîntoarcem, ca într-un dulce somn, la noi acasă”.

                                                                                                    (Mircea Eliade)

              Cu prilejul a  169  ani de la naşterea „Luceafărului” poeziei româneşti, pe  28 ianuarie  la Biblioteca „Ștefan cel Mare  și Sfânt” a avut loc un recital de  poezie dedicat marelui poet român Mihai Eminescu.  Creația eminesciană este încă actuală în rândul  celor care mai vibrează la auzul unei poezii sau al numelui  poetului nepereche. Opera lui Mihai Eminescu este cunoscută de la mic la mare, cântată și admirată de cei care încă aduc omagiu geniului neamului românesc.

               Protagoniștii  recitalului au fost elevii de la Liceul Teoretic cu Profil de Arte “Elena Alistar”, Liceul Teoretic “Iulia Hașdeu” și “Școala-Grădiniță Pas cu Pas nr. 152”, care au fost însoțiți de profesoarele Gomeniuc  Natalia de la “Elena Alistar”,  Cerneleanu  Maria – de la “Școala- Grădiniță Pas cu Pas nr.152” și Nona Bejan – de la “Iulia Hașdeu”.

              Un grup de elevi ai claselor a II-a, III-a  și a IV-a,  Liceul Teoretic cu profil de Arte de la “Elena Alistar”, au încântat publicul  cu un Omagiu și un Elogiu dedicate lui  Eminescu –  Luceafăr. Ei   au recitat fragmente din scrisoarea a II-a și  a  III-a, din poemul “Luceafărul” și unele  poezii:  “Lacul”, “Somnoroase păsărele”, “Codrule,  codruțule”,  “De ce  nu-mi vii”, “Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”.

          Elevii prezenți din alte instituții au prezentat  poeziile „Și era ploaie cu senin”, „Codrule, Măria ta!”, „Crăiasa din povești”, „Ce te legeni, codrule”, „Povestea codrului(fragment) ”, „Glossă”, „De-aș avea”, intercalate cu repere biografice ale poetului. Prestația elevilor a demonstrat încă o data că  opera marelui  poet este actuală,  plină de frumusețe,  de muzicalitate, memorându-se  foarte ușor.  Toți cei prezenți au rămas plăcut încântați  de modul de  recitare  și citire  a  vastei  creații a geniului  poeziei românești.

          Membrii  juriului  –   scriitorul “Ianoș Țurcanu” și șefa bibliotecii Lilia Gamarța – au desemnat  cei mai buni elevi declamatori și au decernat în mod obiectiv și corect  diplome pentru locul I, II și III.

        Profesorii și elevii au rămas mulțumiți de desfășurarea recitalului și au fost invitați să mai participe la astfel de recitaluri de poezie,  organizate de bibliotecă.

IMG-43c980e35be4279cae69f9cba03e74c6-V

 

 

 

 

 

 

 

Doina Spătaru

Șef- Oficiu

 

Comemorarea victimelor Holocaustului

La Biblioteca „Ștefan cel Mare” a fost comemorată Ziua victimelor Holocaustului, fiind organizată o lecție publică în cadrul căreia s-a discutat despre cel mai mare măcel din istoria omenirii. Invitatul Anatol Petrencu, doctor habilitat în științe istorice, profesor universitar USM, a ținut o prelegere captivantă în fața elevilor de la Școala profesională nr.3, Liceul teoretic „Iulia Hasdeu” și Colegiul de Ecologie.

Participanții la discuție și-au pus întrebarea cum a fost posibil ca o țară cu o cultură admirabilă, cum este Germania, să comită atrocități de genul Holocaustului? Domnul profesor a ținut să remarce că măcelul nazist fusese precedat de pogromuri organizate în Rusia țaristă, unde evreii erau persecutați pe motive religioase. Anume din această cauză, în cadrul mișcărilor antițariste și erau implicați numeroși activiști de origine evreiască. Apoi a urmat revoluția bolșevică, iar evreii erau suspectați în Europa de organizarea ei.

Germania a fost învinsă în Primul Război Mondial, fiind obligată să plătească despăgubiri de război uriașe, suferind în plus și pierderi de teritorii. În rândul populației au început să se formeze atitudini resentimentare față de evrei, bazate de regulă pe fantasmagorii și mituri. De exemplu, dacă niște foști soldați de pe front își aminteau că în timpul luptelor nu ajungeau obuze sau pâine, iar șefi la întreprinderile respective erau evrei, se ajungea la ideea că a fost vorba de un sabotaj, de un complot evreiesc și că, respectiv, aceștia erau vinovați de înfrângerea Germaniei, nu armata germană.

În anii 30 ai secolului trecut, în Germania accede la putere un partid revanșard național-socialist, al cărui lider a devenit Adolf Hitler, fiind vehiculată intens teza superiorității rasei ariene față de alte rase care urmau să se supună. Germanii, umiliți în Primul Război Mondial, și-au găsit consolare în această teorie. După accederea național-socialiștilor la putere, primele victime au fost evreii. Ei erau învinuiți că nu produc bunuri, că parazitează pe spatele altor popoare și altele. În 1933 încep pogromurile antievreiești. Au fost adoptate legile privitoare la ocrotirea sângelui și cetățeniei, care prevedeau interdicția căsătoriei cu evrei, iar cetățenia germană o puteau deține doar arienii.

În 1939 începe tragedia evreilor din Germania, care sunt închiși în lagăre și ghetouri, fiindu-le aplicat un tratament inuman. În 1942, liderii naziști iau decizia ca evreii să fie exterminați fizic. Noțiunea de Holocaust a fost extinsă, în sensul că evreii urmau să fie nimiciți nu doar în Germania. Țările aliate sunt implicate în acest proiect nazist.

Numărul evreilor exterminați în timpul Holocaustului este uriaș. Se vehiculează cifra de 6 mln. de oameni. Doar în lagărul de concentrare de la Auschwitz au fost nimiciți 3 mln. de evrei. Au fost comise masacre și în alte țări. La Chișinău a fost creat cel mai mare ghetou din România. În decembrie 1941 – ianuarie 1942, evreii locali au fost deportați peste Nistru. Totodată, ostașii români au împușcat mulți evrei.

Deși nu există un consens între istorici privitor la numărul total de victime ale Holocaustului, elevii care au asistat la lecție au înțeles ideea ce se impune: omenirea ar fi trebuit să tragă învățăminte odată și pentru totdeauna după producerea acestui măcel terifiant, învățând să prevină pe viitor discriminarea sau chiar uciderea în masă a unor oameni doar pentru că țin de o etnie, rasă, confesiune sau alte criterii similare.

Marea Unire a Principatelor Române

Imagini pentru marea unire a principatelorAcest eveniment este de o deosebită importanță pentru istoria noastră s-a petrecut la data de 24 ianuarie 1859. Românii afirmaseră de foarte multe ori că doreau să se unească într-un singur stat, lucru precizat și în Rezoluțiile Adunărilor ad-hoc din octombrie 1857. Dubla alegere a lui Cuza ca domnitor, la 5 și la 24 ianuarie 1859, a reprezentat un pas important în lupta pentru constituirea statului național român.

 

Iorga, Nicolae. Istoria Românilor / Nicolae Iorga. – Chișinău : Universitas, 1992. – P. 332 – 338.   

1 Istoria românilor, lucrare esențială a marelui istoric Nicolae Iorga, este o sinteză a istoriei românilor și totodată un manual de istorie națională recomandat pentru toate categoriile de cititori: elevi, studenți, autodidacți, specialiști etc.

Ediție rarisimă, reprodusă dupa N. Iorga, Istoria Românilor pentru clasa a IV-a și a VIII-a secundară. Ediția III, Bucureşti 1919. Textul este reprodus intact, păstrând ortografia originalului. Această carte este reprodusă după un exemplar provenit din biblioteca profesorului Mihai I. Avădanei Iași.

 

Stan, Magda, Vornicu Cristian. Dicționar 101 personalități și evenimente istorice / Magda Stan, Cristian Vornicu. – București : Editura Niculescu, 2007. – P. 218.

dictionar-101-personalitati-si-evenimente-istorice_1_fullsize

Această lucrare cuprinde biografiile a 101 personalități care de-a lungul timpului s-au a firmat în plan politic și/sau militar,  precum  și descrierea a 101 de evenimente care au influențat la un moment dat istoria națională sau a lumii. Un loc important îl ocupă în cadrul lucrării personalitățile și evenimentele legate de istoria națională. Partea a doua cuprinde descreri a celor 101 evenimente. Lucrarea de față contribuie la dezvoltarea interesului față de istorie și de la îmbogățirea orizontului de cultură generală al cititorilor. Autorul oferă informația din cele mai recente surse bibliografice, într-un material ușor de citit și de utilizat.

 

Pop, Ioan – Aurel. Istoria românilor / Ioan – Aurel Pop. – Chișinău : Litera, 2010. – P. 138.

Românii si-au facut is3toria cum s-au priceput, nici mai bine, nici mai rău decât alte popoare. Istoria lor nu a fost pură sau imaculată, dar nici oribilă și plină de dezastre. A fost de toate felurile, ca viața, fiindcă istoria înseamnă viață. Este important de știut că românii există și ei între națiunile lumii, că au un stat sau chiar două state ale lor, cu un trecut bogat, cu Dunărea și cu Munții Carpați, cu țăranii Maramureșului, uitați parcă de timp, cu mănăstirile pictate ale Moldovei, cu Delta și cu Marea Neagră, cu hrubele de la Cricova, cu Eminescu, Blaga, Enescu sau Brâncuși, cu oameni care așteaptă să fie cunoscuți. Ei au un mesaj de transmis pentru comunitatea internațională și țin profund la mesajul lor.

 

Nouzille, Jean. Moldova : Istoria tragică a unei regiuni europene / Jean Nouzille. – Chișinău : Prut Internațional, 2005. – P. 104.

Istoricul francez Jean Nouzille, specialist în istoria Europei Centrale și de Sud 4– Est, prin lucrarea de față se înfățișează, pentru prima dată, cititorului dintre Prut și Nistru. În lucrarea de față, Jean Nouzille, în baza unui număr imprsionant de surse istoriografice, provenite din diverse țări, expune succint istoria constituirii Țării Moldovei, afirmări politice a acesteia ăn sud-estul european. Izolarea politică și culturală a românilor din Basarabia s-a accentuat în a doua jumătate a secolului al XIX-leadrept consecință a unirii Principatelor (1859) și a constituirii statului național român. Această carte este deosebit de necesară intelectualilor români, și care ocupă un loc deosebit în istoriografia contemporană a românilor și va deveni una de referință în redactarea altor studii istorice.

 

Panaitescu, Petre P. Istoria Românilor / Petre P. Panaitescu. – București : Editura Didactică și Pedagogică, 1990. – P. 286 – 292.

Lu5crarea este prevăzută pentru sistemul de învățămînt cât și pentru cadrele didactice. În lucrare autorul descrie succint geneza istoriei românilor de la ăceput până la domnia lui Ferdinand I. Unirea definitvă a celor două principate române într-un singur stat nu era pentru Cuza –  Vodă decât un pas înainte spre un ideal mai măreț : unitatea tuturor Rmânilor, la care el s-a gândit întotdeauna. Convenția de la Paris cît și Vasile Boerescu au arătat că unirea se poate îndeplini cea mult dorită. Însuși Gheorghe Bibescu fusese pentru unire în divanul ad-hoc și acum nu mai poate candida împotriva ei. Unirea Principatelor Române într-un singur stat era în sfârșit  îndeplinită.

 

Istoria României. – București : Editura Enciclopedică, 1998. – P. 374 – 378.

6

Introdu un text asociat

 Această carte înfățișează trecutul poporului romîn și al spațiului romînesc, în toată complexitatea sa, în interacțiunea permanenetă dintre români, și ceilalți locuitori ai acestui spațiu și în contextul creat de realitățile internaționale care au constituit cadrul geopolitical istoriei românești.

Cartea cuprinde date de la începutirile civilizției la sinteza românească.

                         

 Realizat de Doina Spătaru
              Șef - oficiu

Concursul „Cartea bună – lume adună”

„Omul ascunde în sine două forțe: cea a binelui și cea a răului.

Prin puterea sa de decizie omul alege, inspiră încredere uneia din ele, care,

la rândul ei, îl înalță spiritual sau îl coboară.”

Marcela Mardare

În ziua de 17 decembrie, a fost organizat concursul „Cartea bună – lume adună” în baza cărții „Mulți chemați, puțini aleși” de Marcela Mardare. S-au propus spre lecturare câteva povestiri: „Dovleacul și ghinda”, „Trei sfaturi înțelepte”, „Încredere în Dumnezeu”, „Modestia, cea mai mare bogăție a omului” ș.a.

Nu întâmplător am ales această carte, motivul fiind că poeta Marcela Mardare și-a sărbătorit recent aniversarea de 70 ani de la naștere. Cu acest prilej, îi aducem cele mai sincere urări de sănătate și multă inspirație.

În cadrul acestui concurs au fost implicați elevii clasei a III-a de la Liceul Teoretic ”Iulia Hasdeu”, însoțiți de învățătoarea lor Galina Palamarciuc. Bibliotecarele Lilia Beșan și Natalia Sofroni au pregătit din timp 30 de întrebări vizavi de povestirile propuse. Iată câteva dintre ele: „Ce cugeta tînărul care se odihnea la umbra stejarului?”, „Ce concluzie și-a făcut acel bărbat despre noroc?”, „Ce mesaj a primit bătrânul Petru din partea speranței?” ș.a.

Din impresiile copiilor, despre lecturarea acestor povestiri, am aflat că au savurat cu plăcere mesajul și morala fiecărei povestiri, unde au trăit alături de personajele cărții momente de răscruce și au fost furați de universal magic al conținutului.

Scopul acestui concurs este promovarea aptitudinilor artistice ale elevilor, dar și stimularea creativității în rolul pe care îl au în activitățile educative. De asemenea, este stimulată activitatea de cunoaștere și de creație a elevilor, precum și disponibilitatea lor pentru lectură și comunicare.

O surpriză plăcută din partea elevilor a fost prezentarea unei scenete, în baza povestirii „Vizita celor trei oaspeți’’.

Membru al juriului a fost șefa bibliotecii „Ștefan cel Mare’’, doamna Lilia Gamarța, care a evaluat obiectiv răspunsurile elevilor.

La final, au fost înmânate diplome de mențiune elevilor Șipitea Samuel, Verlan Sabina și Bantoș Anastasia, dar și diplome de participare pentru Apăvăloaie Maxim, Banaru Loredana, Berezovschi Dumitru ș.a. Îi mai așteptăm cu drag și data viitoare, la un nou concurs.

Felicitări tuturor elevilor și mult succes.

Natalia Sofroni, bibliotecar

Istoria cărţii şi evoluţia ei

La început oamenii scriau cu ajutorul semnelor pe pereții peșterilor. Mai târziu scriau prin simboluri, unele mai ciudate decât altele, numite hieroglife. Fenicienii sunt primii care au creat alfabetul.

 Odată apărute literele, oamenii căutau material pentru a scrie. În unele țări se scria pe frunze de palmier cu oase de pește, în Rusia se folosea coaja de mesteacăn, în Egiptul antic se scria pe papirus, care se obținea din tulpini de trestie ce creștea pe malul Nilului. Apoi oamenii au continuat să caute un material mult mai ușor și rezistent. Astfel a apărut pergamentul – piele de vițel prelucrată foarte bine. În secolul al II-lea, chinezii au inventat hârtia. Ea se producea manual din diferite fibre încleiate în formă de coli aproape până în secolul al XVII-lea.

 Cel care a inventat tiparul a fost Johann Gutenberg. Prima lucrare tipărită  în două volume în număr de 1282 de pagini a fost Biblia.

 Cartea a parcurs un drum lung, până a ajunge în fața cititorului sub forma de acum. Există cărți diverse: gigantice, minuscule, iar odată cu apariția calculatoarelor au apărut și cele digitale.

 Această informație despre istoria cărților și parcursul lor, dar și unde locuiesc ele, elevii clasei a IV-a de la Școala-Grădiniță nr. 152 „Pas cu Pas” au aflat-o astăzi, 11 decembrie, în cadrul unei lecții care a avut loc la bibliotecă noastră.

Realizat: L. Canţîr

Unirea noastră, a tuturor românilor

Anul 2018 este un an deosebit de important pentru istoria românilor, bogat în evenimente care vin să sensibilizeze românii de pretutindeni, să-și cunoască mai bine trecutul prin lecții de istorie, lansări de carte, târguri de carte, expoziții fotografice, dezbateri cu caracter istoric, dedicate momentelor cruciale care au precedat Marea Unire.
La biblioteca „Ștefan cel Mare” s-au desfășurat mai multe activități dedicate acestui mare eveniment. Prima activitate a avut loc la sfârșit de noiembrie, împreună cu micuții din grădiniță, la un medalion literar-artistic „Trei culori și-o singură dorință românească”, continuând în 2 decembrie cu un concurs  dedicat Centenarului Unirii „Alege, gândește, uimește!” moderat de Adrian Cojocaru, profesor de istorie la liceul teoretic „Elena Alistar”. Participanții au fost împărțiți în două echipe formate din elevi ai claselor a VIII-a și a X-a. Chiar de la început, ei  au avut parte de un moment artistic, ascultând  un recital musical susținut de surorile Iraida și Veronica, eleve la Centrul de Excelență în Educație Artistică „Ștefan Neaga”. Concurenții au dat dovadă de cunoștințe ample,  corecte  și, desigur, au primit premii în cărți și cite o diploma de participare.
„Unirea noastră, a tuturor românilor” a fost genericul activității din 4 decembrie cu elevii claselor a III-A și IV-N, care au adus un suflu patriotic în biblioteca noastră.
Ei au prezentat o  scurtă  istorie a românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi. Rezumatul trece în revistă succesiunea evenimentelor, de la viteazul Decebal, care s-a stins urmărit de-un vis, rămas în sufletele românilor Nestins. Tot de nestins a fost și Mircea mare voievod și Ștefan cel Mare, despre care Grigore Ureche a scris: „unde nu gândeai acolo îl aflai”. Și de Mihai Viteazul n-au uitat,  de cel care a gândit unirea, de cel care a pus temelii de piatră, care au dus la formarea statului modern, unitar național, România. Firul rosu al acestei prezentări este  idealul de unificare al teritoriilor locuite de români. În final, copiii au cântat Imnul Unirii. Cei prezenți la activitate au fost intervievați de elevii clasei a III-A, deghizati în  reporteri de la diferite canale ale televiziunilor din Republica Moldova. Ei au fost întrebați ce cred despre actul unirii, despre situația în care se află acum țara noastră, prin ce am rămas și suntem uniți cu România ș.a.

Realizat: L. Canţîr