Filmul dezvoltativ „Un cuvânt poate schimba totul”

În cadrul clubului „Filmul dezvoltativ”, am vizionat filmul „Un cuvânt poate schimba totul” (YES MAN, produs USA, Australia, 2008), regia – Peyton Reed (scenariu de Nicholas Stoller si Jarrad Paul, bazat pe cartea lui Danny Wallace), actorul principal – Jim Carrey. Gen film – Comedie, melodramă. Durata – 144 minute. Premii majore: 9 nominalizări şi 3 victorii. Premiile MTV Movie + TV 2009, Jim Carrey – cea mai bună interpretare comică. Premiul ASCAP câștigător Filme de top la box office, Mark Oliver Everett Compozitor (2008).

Rezumatul filmului.  Carl Allen, eroul principal, jucat de  Jim Carrey, este un bărbat rigid, închis în problemele nefericirii în dragoste şi carierei ineficiente, care are obişnuinţa de a zice celor din jur numai cuvântul „NU!”. Trecând prin multe greutăți, Carl ajunge la un curs de dezvoltare personală, unde este într-un fel impus să spună tot timpul DA. Şi el începe să spună tuturor situaţiilor din viața lui: DA!

 -Vrei să dai toţi banii din portmoneu?

– DA!

 -Vrei sa ajuţi un nefericit, care vrea să se arunce de sus?

– DA!

Această nouă deprindere îi este foarte utilă la început. El îşi găseşte dragostea, creşte în serviciu, ameliorează relațiile cu prietenii, devine mai curajos etc. Dar cuvântul DA, prea des spus, începe să-i aducă şi mari neplăceri. Totuşi, eroul principal conștientizează această lacună şi iese cu bine din situaţiile dificile.

Toţi membrii clubului au apreciat filmul ca foarte pozitiv și fiecare şi-a exprimat punctul de vedere:

 GALINA: Personajul principal al filmului „Un cuvânt poate schimba totul” trăia într-o lume închisă, limitată și spunea întotdeauna NU oamenilor, deoarece el credea că nu are nimic de împărțit cu ei. Dar, după ce a participat la un seminar, și-a schimbat viața și a început să spună DA tuturor cererilor și sugestiilor vieții. A început să meargă la petreceri, și-a restabilit relaţiile bune  cu prietenii, s-a îndrăgostit, a fost promovat în funcţie la serviciu. Dar până la urmă a înțeles totuși că nu poți fi de acord cu totul ce se întâmplă în viaţă, că ai voie să spui NU când nu vrei, și  acest fapt va fi corect.

 D.: Filmul este vesel şi atractiv. El învaţă să fii deschis lumii. Mi-a plăcut mult că dragostea este pe primul plan în acest film. M-am convins încă o dată că trebuie de spus DA doar în anumite condiţii.

M.: Filmul mi-a sugerat ideea că trebuie mai des să ne deschidem lumii, să ne lărgim orizontul de cunoaştere, să fim mai curajoşi, sa credem în miracole! Dacă schimbăm gândirea, schimbăm comportamentul. Schimbând comportamentul, schimbăm realitatea din jur.

Irina: Dacă gândim pozitiv, atragem situații pozitive din jurul nostru, dacă gândim negativ, atragem situații negative dimprejur. Filmul ne sugerează ideea că dacă acceptăm noul, propus de viaţa, putem avea mai multe beneficii.

 Lya: Oamenii au nevoie de multe ori de o situaţie care le-ar oferi o nouă direcţie de dezvoltare şi gândire. Şi maestrul spiritual a fost o astfel de ocazie. Dar, fără vorbă, nu e bine întotdeauna să spui DA, chiar dacă oamenilor din jur le place aceasta. Nu eşti obligat să faci ceva doar pentru că e pe placul altora.

G.: Este greşit să respingi din start ceva nou fără a conştientiza profund, făra a înțelege… Este în natura oamenilor să spună instinctiv NU, mult mai frecvent decât DA. Şi astfel, unii oameni își pot rata viaţa doar pentru că sunt învăţaţi să spună NU.

Igor Fonari, doctor în filosofie, psiholog

Orientarea și îndrumarea în spațiile biblioteci

         Biblioteca  modernă a secolului XXI este o bibliotecă informatizată care, datorită facilităților oferite de tehnologia informației și a telecomunicațiilor, schimbă modul de acces la informații, activitatea de organizare a colecțiilor, întreaga activitate de informare, conducând la dezvoltarea de instrumente de regăsire și difuzare a informației, mai performante, de stocare a ei.

       Evoluția impresionantă a tehnologiilor informației și comunicațiilor a determinat schimbări majore în activitatea structurilor info-documentare, accesul la informații și gradul de valorificare a potențialului informațional al bibliotecii devenind cele mai importante repere ale unei activități de calitate. În această ordine de idei, pentru a face față schimbărilor semnificative care au loc în ultimii ani în toate activitățile desfășurate de biblioteci, este necesar ca angajații acestor instituții  să fie dispuși și capabil să învețe și să se adapteze la noile cerințe dictate de era digitală. Și ,,dacă biblioteca tradiţională are în centru cartea, biblioteca erei digitale trece print-o reconceptualizare a bibliotecii ca spaţiu fizic, centrându-şi activitatea pe utilizatori, pentru a corespunde noilor cerinţe ale acestora”.  

      Meseria de bibliotecar este atât individuală, cât și colectivă. Spre deosebire de alte profesii care implică colaborarea cu oamenii și documentele, un bibliotecar nu numai că gestionează activitățile bibliotecii,  fondul de carte, dar interacționează și cu utilizatorii,  instituțiile școlare și organizațiile publice.

Motivația  bibliotecarului o reprezintă obiectivele activității sale, în realizarea cărora se bazează pe cercetări științifice moderne, practica bibliotecară avansată, își coordonează acțiunile cu nevoile societății.

Un bibliotecar profesionist, pe lângă competențele de bază,  este înzestrat cu o serie de abilități, atitudini și valori care  îi permit să își desfășoare activitatea etic și eficient: să fie bun comunicator, să își dorească perfecționare profesională de-a lungul întregii cariere, să se adapteze noilor schimbări ale domeniului, să posede capacitatea analitică și spirit critic care să aducă la luarea unor decizii și  inițiative.

  De asemenea, pentru a implementa cele mai noi și relevante realizări din domeniul teoriei și practicii biblioteconomiei și științei informării, un bibliotecar trebuie să dețină abilități de investigare a necesităților oamenilor din comunitate, de creativitate pentru a genera noi idei,  dinamism în dezvoltarea de noi activități.

Recent, bibliotecile și-au deschis larg ușile și și-au reluat activitățile offline. Ne așteaptă o vară fierbinte cu multă lectură de calitate, cu explorări etc. Cele mai spectaculoase activități sunt dedicate orașului drag – Chișinău. Copiii cu vârsta cuprinsă între 8-12 ani sunt invitați la tradiționala „Provocare a verii-2021”

L. Canțîr, șef serviciu

Minunatele muzee din Chișinău

  Istoria este identitatea poporului, reflectând trecutul mai mult sau mai putin glorios, perioadele de cumpănă sau succes, necazurile, eșecurile sau victoriile obținute, valorificând experiențele acumulate de-a lungul timpului si oferind generațiilor actuale exemple ce pot fi urmate.

   Istoria Moldovei este complexă și interesantă. De-a lungul anilor Republica Moldova a adunat evenimente importante care au schimbat soarta țării, evenimente care sunt  menționate și în zilele noastre, printre rândurile cărților. Meleagurile Moldovei au fost cutreierate de daci, romani, otomani, maghiari aceștia dorind să o cucerească, țara suferind unele modificări geografice.

   Obiectele cu valoare istorică ne oferă posibilitatea de a cunoaște proveniența neamului și atrag atenția turiștilor. Aceste obiecte se păstrează în muzee. În Republica Moldova cele mai multe muzee se află în Capitală. Iată care sunt cele mai interesante și accesibile muzee din țară:

Muzeul Național de Istorie al Moldovei

Muzeul a fost inaugurat în 1987, în sediul reconstruit al fostului Liceu Regional. Muzeul gestionează şi păstrează peste 263 mii de exponate, dintre care peste 165 mii de piese originale de patrimoniu naţional. Secţiile Arheologie şi Istorie antică, Istorie medievală, Istoria Basarabiei, Istorie contemporană şi Tezaur reprezintă nucleul ştiinţific al instituţiei.

Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală

El este cel mai vechi muzeu din Moldova. A fost fondat  în octombrie 1889 de către baronul A.Stuard. Edificiul muzeului a fost construit în 1905 în stil oriental, fiind unica clădire de acest fel din Moldova. Aici putem vedea evoluția umanității, evoluția străbuneilor noștri în diferite perioade de dezvoltare paleolitică, mezolitică, a aramei şi pietrei, bronzului și fierului.

Muzeul Național de Arte Plastice din Chișinău

Acesta se afla in clădirea fostului gimnaziu pentru fete. În prezent sunt 30 000 unităţi expoziţionale, suprafaţa  sălilor de expoziţie fiind de 800 m2. În muzeu poti descoperi opere de artă medievală şi creaţie populară; artă basarabeană şi contemporană; artă rusă, vest europeană şi orientală, scenografie şi artă decorativ-aplicativă.

Muzeul de Istorie Militară

Se află în incinta Casei Centrale a Armatei. Muzeul este dedicat iubitorilor de istorie militară, îndeosebi istoria celui de-al 2-lea război Mondial. Aici poți descoperi o vastă gamă de arme, aruncătoare de mine sau obiecte explozibile, piese de vestimentaţie militară, inclusiv uniforme sau căşti.

   Vizitele la muzeu reprezinta un prilej de imbogatire a cunostintelor, ele contribuind la stimularea  dorintei de a descoperi istoria patriei, a unor fenomene știintifice, precum si a unor opere artistice unice.

Irina Haraz

Familia, izvor de iubire şi respect

Ziua Internațională a Familiei a fost proclamată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite în 20 septembrie 1993, ca eveniment cu dată fixă pe 15 mai a fiecărui an și reflectă importanța pe care comunitatea internațională o acordă familiilor. 1994 a fost declarat An Internațional al Familiei, iar începând cu anul 1995, Ziua Familiei este sărbătorită în multe țări de pe planetă cu scopul de a sensibiliza opinia publică și de a sublinia importanța familiei în condițiile în care oamenii au început să se îndepărteze de această instituție. Familiile sunt „nucleul de bază” a societății – ne naştem în familii, iar cei mai importanţi ani în dezvoltarea noastră sînt petrecuţi în căminele noastre. Dar fiecare viața de familie este diferită, la fel cum avem culturi diferite, moduri de interacţiune diferite. Viețile noastre sunt atât de agitate, încât Ziua Familiei poate fi un bun prilej pentru a încetini acest ritm şi de a petrece timp cu familiile noastre.
Familia se află în centrul vieţii sociale, asigură bunăstarea membrilor ei, educând şi socializând copii şi tinerii şi îngrijindu-i deopotrivă pe cei mici şi pe cei vârstnici, şi asigură şi bunăstarea societăţii în ansamblu.    

     Familia are un rol esenţial şi în asigurarea şi îmbunătăţirea sănătăţii copiilor, prin suport afectiv, îngrijire, vaccinare preventivă sau tratament cînd sînt bolnavi. În schimb, politicile publice şi programele sociale trebuie să-i asiste efectiv pe părinţi să-şi poată îndeplini acest rol şi trebuie să crească sprijinul financiar acordat familiilor, în special a celor aflate în dificultate sau situaţii vulnerabile.                                                              

Cu ocazia acestei sărbători frumoase, am invitat 2 psihologi de la CNPAC, pentru a discuta câteva teme şi aspecte importante care se întâmplă în unele familii.

Daniela Sâmboteanu, psiholog CNPAC    

Separarea de părinţi şi presiunea grupului în adolescenţă.    ,,Majoritatea dintre voi îşi iubesc părinţii, dar devenind adolescenţi pare a fi mai plictisitor să-ţi petreci timpul în compania familiei. Atunci când copiii sunt mici, părinţii reprezintă centrul universului lor, sunt dependenţi în mare măsură de ei, dar cu intrarea lor în perioada adolescenţei, ceva se schimbă în relaţia părinte-copil şi cu siguranţă majoritatea părinţilor au simţit acest fapt. Aceasta nu este despre faptul că părinţii nu mai valorează atât de mult, sau că sprijinul şi sfaturile lor nu ar mai conta, de fapt e vorba despre interesul tot mai crescut în raport cu lumea din afara familiei. Adolescenţii nu pot deveni adulţi responsabili dacă nu se separă de lumea veche, de lumea în care erau copii. Este vorba aici, în plan psihologic atunci când adolescenţii simt nevoia de a se distanţa de părinţi.    De unde vine această nevoie de separare la adolescenţi? Nevoia de separare este programată genetic . Mecanismul biologic îi scoate pe adolescenţi din zona de confort a căminului părintesc şi îi îndreaptă spre a cunoaşte lumea din afara familiei. Să înveţe experienţe noi dar odată cu aceste experienţe să înveţe cum sunt ei , care sunt limitele lor, care sunt lucrurile importante pentru ei şi aici în faţa adolescentului apar şi provocările . O provocare nouă este cum să-şi păstreze propria identitate şi cum pot să nu cedeze presiunii grupului de colegi sau de prieteni.     Ce este presiunea grupului? De fapt, vorbim despre presiunea grupului atunci când persoanele de aceeaşi vârstă influenţează semnificativ convingerile , atitudinile , comportamentele. Este ok când comunicarea cu semenii tăi te ajută în atingerea scopurilor personale şi o cunoaştere mai bună de sine, dar nu şi atunci când într-un alt grup de adolescenţi tu te simţi vulnerabil. Ceea ce trebuie să ştii e că astfel de situaţii trebuie stopate, iar dacă nu o poţi face singur, ţine minte că tu nu eşti singur, tu nu mai eşti copil, dar asta nu înseamnă că atunci când ai nevoie de sprijin poţi să te adresezi părinţilor sau persoanelor de încredere adulte care te vor asculta şi vor fi alături de tine. Multe se pot schimba în perioada ta de adolescent, dar nu şi dragostea părinţilor tăi!

Oxana Şevcenco, psiholog CNPAC                                                     

 Cum acţionezi în caz de ceartă în familie?   ,,Doi oameni se ceartă. A început de la simple obiecţii, se trece apoi la apărare, adică la explicaţii contra argumente şi din discuţia care se formează, se transformă în emoţii explozive şi ţine-te bine, în joc intră armele grele: cuvinte jignitoare, adevăruri dure  sau acţiuni necugetate. Ce credeţi că urmează? De regulă, supărarea, tăcerea, regretul, uneori dorinţa de a repara lucrurile. Nu vin cu recomandaări să nu vă certaţi niciodată, fiindcă nu este real acest lucru, dar aş putea să vă recomand câţiva paşi, pe care i-aţi putea face pentru a repara relaţia după o ceartă. Găsiţi momente potrivite de ai spune persoanei dragi cât de rău şi greu e să suportaţi tăcerea sau despărţirea. Fiţi cât mai sincer în descifrarea stării de suferinţă. Mai apoi continuaţi cu explicaţia. ,,Probabil că prin ceea ce ţi-am spus, te-am rănit, dar să ştii că nu am urmărit acest scop. Atitudinea mea faţă de tine este la fel cum a fost şi mai înainte, te iubesc, te respect, ţin la tine”. Puteţi utiliza orice sintagmă din cele enumerate, în dependenţă de ceea ce simţiţi faţă de partenerul de comunicare. La fel de mult dar sunt nemulţumit de ceea ce s-a întâmplat sau de acţiunile tale, de faptele tale. Mai apoi puteţi să propuneţi partenerului pe viitor să folosiţi regula Stop. Continuăam discuţia după ce ne liniştim. Încercaţi sau experimentaţi în elabiorarea propriilor acţiuni cu fraze care ar putea să vă ajute să reparaţi relaţia dintre voi…”                 

Toate aceste idei şi sfaturi, credem că o să vă fie de ajutor în relaţiile voastre cu familia, cât şi în relaţiile cu ceilalţi. Astfel îţi vor face viaţa mai simplă şi te vor ajuta, cu siguranţă, în situaţii dificile.     

Natalia Sofroni, şef sector

Campania „ReVino la biblioteca ta”

Bibliotecile din RM, la fel ca și celelalte biblioteci din întreaga lume, sunt și în prezent într-un amplu proces de schimbare și modernizare, proces generat atât de globalizare, dar mai ales de provocările pandemiei care s-a abătut peste omenire și a schimbat cursul obișnuit al bibliotecilor.
Din fericire, cu ajutorul instruirilor căpătate pe parcurs, noi, bibliotecarii, ne-am orientat rapid, oferind oportunități utilizatorului nostru – servicii pe măsura posibilităților. Deși atât bibliotecarii, cât și utilizatorii, așteptau cu nerăbdare revenirea la normal și iată că, anul 2021, este cel care ne-a adus la un alt „nou normal”.
Unele servicii au produs efecte ireversibile, fiind preferabile cele pe online, însă bibliotecile depun eforturi considerabile pentru a rămâne relevante într-o societate care se schimbă rapid și răspund prompt provocărilor generate de schimbările produse de pandemia care a venit cu diverse probleme.
Creativitatea bibliotecarilor a adus numai beneficii utilizatorilor și consumatorilor de lectură. Relația dintre utilizator și bibliotecari este foarte importantă și contribuie la crearea unei noi realități, mai benefice.
Pentru noi, bibliotecarii, este necesar să mergem în pas cu timpul, să găsim modalități de a conecta acei oameni care au nevoie de serviciile noastre. Cineva ar prefera să solicite doar servicii online, unii vor prefera să citească sau să asculte în incinta bibliotecii, alții pentru a se instruiri sau doar pentru a se relaxa. Uneori este dificil să-i facem pe oameni să accepte schimbările, iar de multe ori ei le așteaptă cu nerăbdare.
Și pentru că ne-au lipsit utilizatorii, interacțiunea directă cu ei, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” anunță cu bucurie redeschiderea pentru public a bibliotecilor, în cadrul Campaniei „ReVino la biblioteca ta”, care se desfășoară în această săptămână, începând cu 17 mai până la 23 mai.
Prin această campanie, biblioteca își propune să amintească chișinăuienilor și vizitatorilor urbei noastre de importanța și rolul vital al bibliotecii în comunitate ca spații atractive, deschise pentru informare, cunoaștere, interacțiune, culturalizare etc.
Prin Hotărârea Comisiei Extraordinare de Sănătate Publică a mun. Chișinău, nr. 35 din 30 aprilie 2021, cu privire la relaxarea restricțiilor COVID-19, ne putem relua activitatea și vom încerca să surprindem utilizatorii cu oferte atractive noi, cu servicii inovate etc.
La biblioteca „Ștefan cel Mare” din sectorul Botanica, în data de 18 mai se vor desfășura mai multe activități, începând cu un flashmob cu un îndemn perfect de a începe ziua „Mod sănătos de viață – Fă sport în fiecare dimineață”, vom oferi excursii ghidate prezentând ofertele bibliotecii, vom continua talk-show-ul care are genericul Noțiunea „de timp”, sau cum percepem noțiunea „de timp” în cadrul clubului de lectură „Everestul cărților” și pentru cei care au suferit de pe urma pandemiei și nu au avut posibilitatea de a frecventa saloanele de frumusețe îi invităm la o întâlnire cu Igor Mahovici, doctor în medicină, prof. univ; șef secție, chirurg-plastician la clinica „Galaxia” pentru a ne împărtăși din secrete frumuseții.
Din 19 mai vom promova cărțile nou apărute în bibliotecă, aplicând forme ingenioase și atractive, precum: „Cărțile sunt ca trenul”; „O tombolă a norocoșilor în aer liber”, dar și un book-trailer care va reflecta și ademeni pe cei mai înrăiți cititori de aventuri și romane de dragoste.
Ziua de 20 mai va fi una de bun augur în desfășurarea activităților bibliotecii cu ajutorul cetățenilor printr-un sondaj-interviu „Aș veni la bibliotecă, dacă…”, și ideile lor vor fi implementate în servicii și activități pentru ei. De asemenea, pe 21 mai vor avea lor activități de promovare a serviciilor existente, oferind vizitatorilor masterclas-uri în arta împletirii prin noduri și confecționarea lucrărilor prin metoda origami. Campania se va încununa cu activități dedicate teatrului de păpuși, oferindu-le doritorilor să dea glas celor mai îndrăgite personaje din poveștile preferate, dar nu vor lipsi nici jocurile distractive, nici voia bună.
Campania „ReVino la biblioteca ta” vine să ne aducă utilizatorul acasă. Vă așteptăm cu mare drag, pentru că ne este dor de voi.
Umpleți bibliotecile, pentru că ele vă vor umple de viață.

Realizat: L. Canțîr

Filosofia stoicismului în dezvoltarea personală.

   INTRODUCERE

  Stoicismul este un curent filosofic care îşi are începutul în secolul al III-lea î.Hr., în Atena Greciei Elenistice, apoi capătă amploare şi în Roma antică. El s-a dezvoltat, având originea în filosofia cinică  fondată de Antisthene, un discipol al lui Socrate.

    Numele STOICISM derivă de la stoa poikile , coloane verticale înălțate în piaţa târgului. Sub ele își ținea lecțiile Zenon, care se consideră primul stoic.Ai doilea sens  al  stoa, care de fapt a devenit o metaforă,  este de  a sta în picioare vertical, de a fi vertical în viaţă, în pofida testărilor şi greutăţilor vieţii.

   Marii reprezentanţi ai stoicismului îmbrâţisează toate păturile societăţii: de la rob la împărat.

    În zilele noastre stoicismul este privit ca un curent  cu o perspectivă de dezvoltare strălucită. Cum se evidenţiază în lucrarea  Stoicismul azi. Fragmente alese I (ediție de antologie de texte  coordonată de Patrick Ussher,  Editura Seneca, București, 2020.):

În lumea contemporană, ideile stoice sunt preluate de psihoterapie, de terapia cognitiv-comportamentală și, în general, dau dovadă de o extraordinară valoare practică pentru conduita individuală. Această branşă a filosofiei aplicate îndeamnă la armonie în iubire și fericire, la ajutor reciproc și viață plină de dragoste (Stephen J. Costello).

   Acest curent filosofic rămâne atractiv deoarece a încercat să răspundă practic la toate întrebările-cheie cu care se ciocnesc oamenii de-a lungul vieţii lor, de-a lungul tuturor secolelelor omenirii.

    Iată aceste întrebări:

Cum să fim? Cum să trăim? Cum să ne trăim din plin viaţa? Cum să trăim în armonie cu lumea şi natura ce ne înconjoară?

Cum să fim fericiţi?

Cum să trecem peste dificultăți și eșecuri?

Cum să facem față loviturilor destinului?

Cum să facem faţă emoţiilor negative?

Cum să ne stăpânim furia? 

Cum să ne cultivăm stăpânirea de sine?

Cum să ne gestionăm timpul?

Cum să  ne gestionăm puterea?

Cum să  ne gestionăm succesul?

Cum să lucrăm la bunăstarea noastră morală și spirituală?

Care sunt regulile care trebuie respectate cu lumea din jur?

Cum trebuie tratate alte persoane?

Cum să ne pregătim pentru testul final – momentul morții?

 Cum să ne orânduim viețile după logos-ul divin care pătrunde toată creația? etc.

     La o căutare pe Google, putem descoperi mii de postări despre stoici şi filosofia lor. La fel, vom descoperi multe comunități online dedicate studierii stoicismului. Așa cum scrie Thomas Oppong, fondator Alltopstartups: „Stoicismul a avut o creștere fenomenală în cultura populară din ultimii ani. Aşa multe site-uri dedicate aceastei filosofii vorbesc cu o ardoare care seamănă a credință religioasă, în sensul bun al cuvântului”. https://www.thriveglobal.ro/stories/lectii-de-la-filozofii-antici-pe-care-le-poti-aplica-in-viata-de-zi-cu-zi/

Dar de ce? Ce este așa special în această filosofie, încât a devenit atât de populară?

   Iată ce scrie pe situl dailystoic.com: „Pentru acei dintre noi care ne trăim viața în lumea reală, există o ramură a filosofiei creată doar pentru noi – stoicismul . Este o filosofie concepută pentru a ne face

mai rezistenți,

mai fericiți,

mai virtuoși și

 mai înțelepți –

și, ca urmare, oameni mai buni, părinți mai buni și profesioniști mai buni”. 

    Stoicismul a fost firul comun al multor dintre marii lideri ai istoriei. A fost practicat de regi, președinți, artiști, scriitori și antreprenori. Marcus Aurelius, Frederick cel Mare, Montaigne, George Washington, Thomas Jefferson, Adam Smith, John Stuart Mill, Theodore Roosevelt, generalul James Mattis https://dailystoic.com/what-is-stoicism-a-definition-3-stoic-exercises-to-get-you-started/

    În prezent acest curent este apreciat și cultivat  de către starurile din domeniul antreprenoriatului, ca Bill Gates, Elon Musk, Warren Buffet, Jeff Bezoshttps://www.thriveglobal.ro/stories/lectii-de-la-filozofii-antici-pe-care-le-poti-aplica-in-viata-de-zi-cu-zi/

      Învățătura centrală a stoicismului este morala derivată din înseși legile universului şi ale naturii sau, mai exact: universul este guvernat de legi absolute care nu admit excepții, iar esențialul naturii omului este rațiunea lui, Ea, raţiunea, poate asimila şI trăi după aceste legi universale.

   Pentru stoici totul este dirijat de „logos”. Pentru unii logos-ul întruchipează un Dumnezeu, pentru alții – legile fizice ale naturii, ori energia, ori haosul universului. Totul e împrumutat de la acest univers. Masa din univers apare și dispare, însă bunătatea rămâne, și asta ar fi o cheie a împlinirii sufletești.— o putere cosmică care dictează totul din împrejur. Noi nu avem control asupra logos-ului, de aceea trebuie să ne mulțumim cu ce avem, în același timp având o atitudine proactivă în viață, adică să nu ne facem victime. https://podcastmeditatii.com/blog/2019/11/10/5-sfaturi-stoice-pentru-o-viata-mai-buna

Stoicii promovează 4 virtuți majore

  1. Cumpătarea, stăpânirea de sine
  2. Curajul
  3. Dreptatea
  4. Înţelepciunea practică, dedusă din viaţa cu raţiune

     Acestea sunt doar  unele idei, sfaturi, metode propuse de stoici, atractive și  în ziua de azi. Mi s-au părut foarte interesante şi utile 4 idei culese şi îngrijite cu drag de Luisa Ene:

1.    Ceea ce tulbură pe oameni nu sunt lucrurile, ci ideile pe care şi le fac ei despre lucruri, spunea  Epictet. La fel Seneca scria: Sunt mai multe lucruri, Lucillus, capabile să ne îngrozească decât să ne vatăme; suferim mai mult în imaginație decât în realitate. […] Ce te sfătuiesc este să nu fii nefericit înainte ca o criză să vină; fiindcă este foarte posibil ca acel pericol care te-a speriat, care te-a amenințat, să nu vină niciodată; și cu siguranță nu a venit încă”.

Este incredibil și o dovadă clară că în spatele cuvintelor este vorba de magie, faptul că Seneca a reușit să comprime într-o singură propoziție o filosofie profundă, și atât de utilă pentru sufletele noastre. În mai puțin de 10 cuvinte, a exprimat atât de bine ideile după care ar trebui să ne ghidăm în viață, precum: nu are rost să suferim pentru lucruri care s-au întâmplat deja, pentru că nu mai sunt, sau care urmează, pentru că nu s-au întâmplat încă; totul e în imaginația noastră și doar de noi depinde să ne calibrăm sentimentele; experiențele neplăcute sau dureroase prin care trecem sunt de cele mai multe ori insuportabile doar în imaginația noastră – în realitate suntem echipați pentru a le face față mult mai bine decât ne imaginăm; obstacolele din calea fericirii noastre nu sunt problemele în sine, ci felul în care le percepem”, Luisa Ene.

2.    Țelul năzuințelor tale, și anume lipsa oricărei frământări, este frumos, măreț și apropiat de zei. Vom căuta deci să aflăm în ce chip sufletul poate urma un drum neted și prielnic, și anume cum poate fi el îngăduitor cu sine însuși și cum să se contemple cu plăcere. Această plăcere să nu se sfârșească nicicând: sufletul să se afle necontenit într-o stare blândă, fără să se aprindă vreodată și fără să deznadajduiasca. Aceasta va fi adevărata liniște. Să căutăm în jurul nostru calea spre acest țel.

3.    Ești nevătămat nu dacă nu primești lovituri, ci dacă ele nu te rănesc. (…) Află deci că un înțelept e mai vrednic de acest nume dacă loviturile primite nu-i fac niciun rău, decât dacă nu primește nici o lovitură. L-aș numi erou pe bărbatul neînfrânt în luptă și nu pe cel dezmierdat de tihnă. (…) Există pietre a căror tărie este neînvinsă de fier; oțelul nu poate fi tăiat, șlefuit și modelat, căci retează lesne orice unealtă. Sunt lucruri care nu pot fi mistuite de foc, ci în mijlocul văpăilor își păstrează tăria și forma. În sfârșit, stâncile pătrund adânc în mare și despică valurile, fără a vădi vreun semn de măcinare. Deopotrivă, sufletul înțeleptului e dârz și adună în el atâta putere, încât nici o vătămare nu îl clintește.

4.    Dar libertatea nu înseamnă să nu pățești nimic. Ea înseamnă să-ți înalți spiritul deasupra umilirii și să-l faci singurul izvor al bucuriilor tale. Nu trebuie să duci o viață tulburată sau înfricoșată de râsul sau vorbele oricui. https://carticafeasitutun.ro/invata-sa-traiesti-cu-sens-curaj-si-demnitate-seneca/

Participanţii au apreciat mult metodologia şi tehnicile stoicilor şi s-au încărcat cu energie si idei benefice ale acestui curent filosofic.

   Acest mic studiu de introducere în stoicism, a îndemnat participanţii să recurgă la continuarea cercetărilor şi descoperirilor înţelepciunii în stoicism, să studieze mai profund tehnicile şi metodele dezvoltării personale citind şi analizând operele care stau la baza filosofiei stoice: atît antice, cât si moderne.

Autor: Igor Fonari, doctor în filosofie, psiholog, colaborator al bibliotecii „Ștefan cel Mare şi Sfânt”

15 mai – ziua internațională a Familiei

15 Mai: Ziua Internaţională a Familiei. Punctul central al interacţiunilor  dintre generaţii, care ne susţine în această criză | Ziarul Unirea

La data de 15 mai comunitatea internațională celebrează „Ziua Internațională a Familiei”, obiectivul principal al acestei zile este de a accentua importanţa familiei şi de a promova valorile familiei – egalitatea, dragostea, respectul, împărţirea echitabilă a responsabilităţilor casnice, combaterea tuturor formelor de violenţă împotriva femeilor, copiilor, persoanelor în etate.
Menirea acestei sărbători este sensibilizarea tuturor cetățenilor și autorităților cu privire la problemele cu care se confruntă familia în societatea contemporană.

În scopul acestei minunate sărbători vă propunem spre lectură o expoziție virtuală cu și despre familie. Lectură frumoasă!

Caras-Cumpenici, Maria. ABC-ul familiei / Maria Caras-Cumpenici. – Chișinău.: Pontos, 2010.- 260 p.

Cartea ABC-ul Familiei se adresează în special, părinților, chemați să îngrijească solul pe care să poată crește oameni demni. Datorită lor, copiii ar înțelege mai lesne ideile reflectate de scriitori în literatura artistică, de marii filosofi și gânditori, care și-au lăsat semnele înțelepciunii în operele lor.         

Cartea este ca un apel către cei ce vor să făurească bine. Vă poate învăța cum să luați o atitudine, atunci când se cere, să influențați benefic caracterul propriu sau cel al copilului, să demonstrezi verticalitatea, demnitatea etc. Ne bucurăm atunci când ne aflăm alături de un om generos, credincios cu gândire pozitivă. Iată de ce, conținutul unora dintre texte relevă un aspect religios, bazat pe Biblie– unica lucrare din care se desprinde adevărata învățătură despre arta de a trăi pentru binele umanității.

În această carte autoarea a încercat să transpună gândurile sale în cuvinte, expresii, poezii, texte cu dăruire sufletească.

https://shop.eastview.com/results/item?sku=5094615B

Cernăianu, Laurențiu. Alimentația sănătoasă a familiei moderne / Laurențiu Cernăianu. – București : Phobos Publishing house, 2005. – 428 p.

Lucrarea are drept scop de a face recomandări în ce privește alimentația individuală și familială, una din cele mai obișnuite activități umane. Aici putem găsi rețete culinare, autohtone, cât și străine. Aceste rețete au menirea de a oferi gospodinelor posibilitatea pregătirii a diferite feluri de mâncare și, deci a unor meniuri, atât pentru mesele obișnuite, cât și pentru mese festive sau ocazionale.

Aceste rețete sunt adunate de la diferite gospodine cu ocupații diferite și cu preferințe variate, inedite și de-a lungul câtorva zeci de ani. Cartea conține diete a medicilor specializați și cu competență de alimentație.

https://www.emag.ro/alimentatia-sanatoasa-a-familiei-moderne-laurentiu-cernaianu-pho973-86638-8-1/pd/EXQ460BBM/

Colac, Tudor. Familia : valori și dimensiuni culturale / Tudor Colac. – Chișinău.: Universul, 2005. – 364 p.

Familia a fost dintotdeauna modulul generator de cultură și civilizație, prin care fiecare popor și-a exprimat devenirea istorică, gândirea și sensibilitatea, aspirațiile spre sublim, lupta cu vicisitudinile vremurilor, întreaga lui evoluție spre o viață mai bună. Familia este radiografiată din perspectiva folclorică și etnografică, sociologică și antropologică, psihologică și pedagogică, istorică și lingvistică, teologică și filosofică.

Familia, copilul, societatea

În studiul propus autorul ne prezintă familia drept o constantă în procesul de făurire a culturii şi civilizaţiei poporului român, dar şi ca o entitate dinamică, sursă de valori ce se implementează în mod continuu în realitatea vieţii grupurilor şi a individului, de la apariţia nevoii de cultură în evoluţia familiei. Studiile şi rezultatele obţinute de autor prin metoda anchetării sociologice scot în evidenţă rolul ei în crearea, conservarea, valorificarea şi transmiterea unor vechi modele de cultură şi artă tradiţională, precum şi larga ei receptivitate faţă de inovaţiile curente. În acest sens familia se înscrie firesc în imaginea de întreg a creaţiei spirituale tradiţionale româneşti ca o dovadă a continuităţii istorice şi etnice. Paliere de percepere de mare diversitate o constituie textele folcloristice la care apelează autorul în ideea confirmării vitalităţii funcţionale a ritualităţii de familie şi relevării mărcii identitare în cadrul relaţiilor de înrudire. Demersul autorului este construit pe surse bibliografice fundamentale şi idei corelate în permanenţă cu cercetările similare întreprinse în România, dar şi în Europa occidentală şi Statele Unite. 

Cuznețov, Larisa. Tratat de educație pentru familie. Pedagogia familiei / Larisa Cuznețov. – Chișinău.: CEP USM, 2008. – 624 p.

Familia – veriga societății | Biblioteca „Alexandru Donici”

Familia ca valoare, fenomen antropologic, instituție socială evocă ideea unui spațiu uman important. Familia își creează imaginea prin eforturi conștiente de tip moral, spiritual, intelectual, economic, civic. Problema educației familiale, arta înțelegerii și educației copilului și a adolescentului plasează în centrul atenției devenirea personalității individului prin strategii și tehnologii moderne, originale și coerente, accesibile pentru a fi aplicate în cadrul familiei și în educația pentru familie.

Lecturarea tratatului ne incită spre acțiuni concrete, fie de tip investigativ, corecțional, educativ sau de autoperfecționare, principalul, constă în faptul că ne face să gândim și să inițiem o schimbare, armonizare a propriei persoane și o armonizare a relațiilor familiale. Pentru fiecare persoană, familia și procesul de autoperfecționare, reechilibrarea modului de viață, spiritualizarea educației, reprezintă o realitate practică, o activitate într-un context faptic și factorial important și complex.

Cuznețov, Larisa. Jocul copilului și cultura educației familiale : Ghid pentru părinți, psihologi și educatori / Larisa Cuznețov. – Chișinău.: CEP USM, 2007. – 184 p.

Lucrarea este orientată spre acordarea unui ajutor concret familiei și cadrelor didactice, ce se ocupă de educația copiilor și implicarea părinților în activitatea școlilor / atelierelor de perfecționare, formare continuă a competențelor parentale și optimizare a educației familiale. Autoarea în lucrare propune : unele precizări conceptuale privind jocul și educația familială; analiza succintă a factorilor și a influențelor educative familiale; tabloul psihocomportamental și caracteristica succintă, explicită a etapelor de vârstă ale copiilor; organizarea conduitelor pruncului și implicațiile educative; principiile culturii dirijării jocului și a conduitei parentale în corelație cu aplicarea variatelor jocuri în cadrul educației familiale; jocuri – activități pentru dezvoltarea moral – etică, intelectuală, estetică și psihofizică a copilului; recomandări privind inițierea și dirijarea jocurilor în baza analizei așteptărilor copilului și a analizei lumii lui interioare; modelul unei zile de odihnă și jocurile ce pot fi desfășurate într-o zi de odihnă în cadrul familiei;: posterul faptelor frumoase și bune ca metodă de stimulare și aprobare familială; agenda familiei.

Problematica educației prin joc devine una prioritară și din considerentele posibilităților mari de a forma armonios personalitatea copilului în afara tendințelor coercitive și a celor didacticiste, a organiza și menține modul sănătos de viață, relațiile empatice, de colaborare în cadrul familiei.

http://37.233.62.218/carte/jocul-copilului-si-cultura-educatiei-familiale-ghid-pentru-parinti-psihologi-si-educatori-757529?limba=ro

Goody, Jack. Familia europeană: o încercare de antropologie istorică / Jack Goody. – Iași : Polirom, 2003. – 256 p.

În lucrare autorul scoate în evidență perioadele importante și ia în discuție aspectele controversate ce le înconjoară. Punctul de inspirare este nu doar Anglia ci și țările din Occident. Revenind la studiile europene are convingerea că, în încercarea de a analiza istoria familiei europene, profesioniștii din domeniu și-au îngustat foarte mult perspectiva. Dar, în cadrul domeniului amintit, istoricii analizează aspecte mai vaste, cum ar fi copilăria sau dragostea maternă, pe care unii nu le privesc ca fiind specifice Europei, ci semnificativ corelate la procesul de modernizare, în sensul global al cuvântului.

Autorul analizează efectele evoluției sociale, politice și economice din istoria europeană asupra modului de organizare a familiei, incluzând importantele modificări produse de apariția creștinismului. Studiul său este unul comparatist în sens larg, căci autorul utilizează exemple de pe întregul continent european, făcând totodată scurte paralele și conexiuni cu situația de pe alte continente.

https://www.librariamaranatha.ro/familia-europeana-o-incercare-de-antropologie-istorica.htm

Durrell, Gerald. Familia mea și alte animale / Gerald Durrell. – București : Youngart, 2017. – 357 p.

Atunci cand excentrica familie Durrell nu mai suporta deprimanta climă britanică, face ceea ce orice familie rezonabilă ar face: își vinde casa din Anglia și se mută cu tot cu cățel în însorita insulă grecească Corfu.

Pentru Gerry, în vârstă de zece ani, acesta este începutul unei perioade magice și pline de aventuri. Întâlnirea dintre fabuloasa menajerie pe care Gerry o aduce în casă și originala lui familie dă naștere unei serii de catastrofe irezistibil de comice: șerpi salvați de insolație care ajung în cadă, cutii de chibrituri pline cu scorpioni mișunând pe masă la micul dejun, doua coțofene care devastează casa și se îmbată criță la o petrecere, o cățelușă urâțică în călduri căreia îi iese piciorul din încheietură când ți-e lumea mai dragă și multe altele. 

Nici ceilalti membri ai familiei Durrell nu sunt tocmai insipizi: o sa vedeti ce se poate intampla in fata unor moaste sfinte, cum iesi dintr-o mlastina la vanatoare de rate, cum se conduce o barca rotunda cand suferi din amor etc.

“O idilă dintre cele mai delectabile cu putință.”

 “O cascadă fermecătoare de zbenguieli amuzante care îți dă un sentiment foarte plăcut că ai fost transportat într-un loc încântător în care grijile sunt interzise și orice este posibil.”

“Dacă animalele, păsările și insectele ar putea vorbi, i-ar da lui Durrell unul dintre primele lor Premii Nobel.”

https://librarius.md/ro/book/007773-familia-mea-si-alte-animale

Malot, Hector. În familie / Hector Malot. – Chișinău.: Prut Internațional, 2011. – 334 p.

Scris în tradiția subiectelor despre copiii aflați în căutarea originilor, a descendenței lor adevărate, romanul „În familie” urmărește destinul sinuos al unei fetițe orfane, Perrine, care ajunge a trăi și a se maturiza în cadrul vieții și evoluției unui mare complex industrial de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Legendele captivante despre Perrine, eroina plină de viață, îi fascinează pe copiii timpurilor noastre, precum s-a întâmplat și cu copiii de acum aproximativ un secol și jumătate, când Hector Malot le-a făcut/ne-a făcut acest dar ales, rămânând unul dintre cei mai îndrăgiți povestitori.

În familie, al cărui titlu face ecou la Singur pe lume, publicată în 1878, este cea de-a cincizecea lucrare a lui Malot, operă care denunță condițiile de muncă, în special cele ale copiilor.

În linia poveștilor despre copii în căutarea originilor lor, acest roman „popular” se concentrează de asemenea pe problema socială care preocupa pe mulți scriitori din epocă.

https://www.elefant.md/in-familie_37285586-87d7-47e7-b34f-0b80229cf022

Birdsall, Jeanne. Familia Penderwick / Jeanne Birdsall. – București : Editura RAO, 2012. – 283 p.

O poveste despre patru surori, doi Iepuri și un băiat foarte interesant este un roman pentru copii, publicat de Knopf în 2005. A câștigat anual Premiul Național de Carte SUA (Statele Unite). 

Romanul a fost inspirat de tipul de povești pe care autorul le-a citit când a crescut, Citarea Premiului Național al Cărții compară romanul cu Femeile mici ale lui Louisa May Alcott și Povestea căutătorilor de comori a lui E. Nesbit . Cadrul fictiv este mai modern decât cel al lui Alcott sau Nesbit, deși nu este clar contemporan cu scrierea lui Birdsall. Stilul este similar cu cărțile lui Alcott, cum ar fi Femeile mici, bărbații mici, băieții lui Jo, sub liliac și Rose in Bloom. Există diferite personaje principale în întreaga serie, cum ar fi în Sarah, Plain and Tall sau Narniaserie. Birdsall se referă adesea la elemente din literatura clasică, precum Emily of New Moon de Lucy Maud Montgomery 

Aceasta a fost prima carte publicată de Birdsall și a inaugurat seria Penderwicks, al cărei al cincilea și ultim volum a fost publicat în 2018. Atât A Summer Tale, cât și continuarea sa The Penderwicks on Gardam Street (Knopf, aprilie 2008) au fost bestsellerurile  New York Times .  Cărțile rămase din serie sunt Penderwicks la Point Mouette , Penderwicks în primăvară și Penderwicks în cele din urmă .

Fiecare capitol spune unei terțe persoane omniscient , dar se concentrează foarte mult pe punctul de vedere al fiecăreia dintre surorile Penderwick. Cele patru fete din Penderwick au unele asemănări cu cele patru surori din martie de la Little Women . Rosalind este cea mai veche, ca Meg. Ambii sunt amabili, responsabili și iubesc florile. Skye este un băiețel cu un temperament rapid ca Jo, deși este, de asemenea, îngrijită și bună la matematică. Este considerată cea mai inteligentă soră. Jane este scriitoare, la fel ca Jo, și un jucător de fotbal bun. Este imaginativă și are tendința de a „trăi în propria lume”. Batty este sora cea mai mică. Este foarte timidă și iubește animalele. Până la final, ea poartă întotdeauna o pereche de aripi de fluture, pe care doamna Tifton le consideră lipicioase.

https://www.elefant.md/familia-penderwick_6e8c60d1-5f82-497a-9a58-d7c289400f21

Trollope, Joanna. O altă Familie / Trollope Joanna. – București : Editura Lira, 2011. – 318 p.  

O poveste destul de interesantă despre tragedia unei familii. Cartea debutează cu o tragedie, cu moartea lui Richie Rossiter, un faimos muzician, tată a patru copii: un băiat din prima căsnicie, Scott și trei fete din relația cu cea de-a doua ,,soție”: Tamsin, Dilly și Amy. Chrissie a fost întotdeauna convinsă că Richie a iubește, pe ea și pe cele trei fete ale lor,  doar că desi și-au construit o familie și au petrcut împreună douazeci și trei de ani, Richie nu a facut niciodată pasul important, de a divorța de prima lui soție. Cand acesta moare, între cele două familii apar conflicte, iar pe Chrissie o încearca resentimente, frustrări și gelozii. Multe cărți aleg acest episod drept final, dar aici avem punctul culminant al poveștii. 
Practic cartea ne arată că lucrurile neterminate sau secretele pot duce la urmări neplăcute peste care suntem nevoiți să trecem.  O poveste care ne aduce la cunoștință că iubirea are mai multe forme și că se poate  să iubești și într-un mod egoist, iar că acest mod de a-ți exprima sentimentele, poate tulbura liniștea unor persoane nevinovate.

https://www.librarie.net/p/175020/o-alta-familie

Realizat de Doina Spătaru

șef – sector

Sărbătoarea Paștelui: istorie și semnificație

Originile celei mai importante sărbători creștine se regăsesc în istoria poporului evreu. În anul 1400 înainte de Hristos, Dumnezeu intervine pentru a-l elibera din robia egipteană. Faraon permite evreilor să părăsească țara, doar după înfăptuirea celei de-a zecea minuni și a evenimentelor premergătoare acesteia, iar contextul se poate găsi în Biblie, cartea Exod, capitolul 12 – Domnul a zis lui Moise și lui Aron în țara Egiptului: ”În ziua a zecea a acestei luni, fiecare om să ia un miel de fiecare familie, un miel de fiecare casă. (…). Să-l păstrați până a în ziua a patrusprezecea a lunii acesteia; și toată adunarea lui Israel să-l junghie seara. Să ia din sîngele lui și să ungă amândoi stâlpii ușii și pragul de sus al caselor unde îl vor mânca. (…). În noaptea aceea, Eu voi trece prin țara Egiptului și voi lovi pe toți întâii născuți din țara Egiptului, de la oameni până la dobitoace; și voi face judecată împotriva tuturor zeilor Egiptului; Eu, Domnul. Sângele vă va sluji ca semn pe casele unde veți fi. Eu voi vedea sângele, și voi trece pe lîngă voi, așa că nu vă va nimici nici o urgie, atunci când voi lovi țara Egiptului.”

          La aproximativ 1500 de ani de la ieșirea poporului Israel din Egipt, în zilele în care evreii sărbătoreau Paștele, Domnul Isus Hristos a fost vândut pentru treizeci de arginți, adus în fața judecății, răstignit, iar a treia zi a înviat. Despre Isus se spune în Evanghelia după Ioan, cap.1,vers.29 – ”Iată Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii”, iar apostolul Petru spune: ”Nu cu lucruri pieritoare, cu argint sau cu aur, ați fost răscumpărați, (…), ci cu sângele scump al lui Hristos, Mielul fără cusur și fără prihană.”

                                     realizat de Lilia Beșan

Dansul – o modalitate de exprimare

Dansul este una dintre cele mai apreciate forme de artă, deoarece prin intermediul lui ne putem exprima foarte bine trăirile și sentimentele. Prin dans comunicăm cu cei din jur și le transmitem bucurie sau tristețe, iubire sau ură. Pentru că este însoțit mereu de muzică, beneficiile dansului se extind dincolo de sfera fizică, intrând și în cea mentală și spirituală.
Dansul ne ajută să exprimăm lucruri în privința cărora poate în mod normal am avea rețineri. Este un bun remediu pentru persoanele timide și are efecte pozitive și asupra persoanelor afectate de anxietate sau depresie. De asemenea, studiile au arătat că mișcarea îi ajută și pe cei care întâmpină dificultăți în procesele de învățare, iar dansul tratează mintea și corpul ca fiind un întreg.

Această revistă bibliografică vă va duce în lumea baletului, a dansului, cât și titluri de cărți care au ca subiect principal dansul.

Lectură plăcută!

Coroliov, Elfrida. Baletul moldovenesc : actori, roluri, spectacole / Elfrida Coroliov. – Chișinău.: Biblioteca Științifică Centrală, 2015. – 304 p.

Întemeiat pe muzică și dans, baletul, ca nicio altă artă, dezvăluie mișcările interioare, nedescrise prin cuvinte, ale sufletului omenesc și atmosfera în aparență imperceptibilă a existenței societății. Spre deosebire de dans care a apărut odată cu apariția umanității, baletul este relativ tânăr. Devenind o artă de curte, baletul își însușea principiile estetice ale artiștilor proeminenți renascentiști. Arta baletului devine un prestigiu al regilor europeni și țarilor ruși. Astfel, au luat naștere capodopere ale artei mondiale a baletului, precum ”Lacul lebedelor”, ”Frumoasa din pădurea adormită”, ”Chopiniana”, Don Quijote”.

Teatrul moldovenesc de balet s-a format pe baza școlii ruse a baletului. Enciclopedia ”Baletul Moldovei” îi oferă cititorului exigent posibilitatea de a studia istoria dezvoltării artei baletului în republica noastră, de a cunoaște coregrafii, compozitori, scenografii, dirijori – creatori ai spectacolelor de balet și interpreții de balet ai câtorva generații.

https://enciclopedia.asm.md/?p=2112

Un magician al dansului scenic. – Chișinău.: Universitas, 2002. – 72 p.

Victor Tanmoșan a fost un coregraf înnăscut. El a conștientizat însă acest lucru întâmplător și destul de târziu, abia la 18 ani, când majoritatea dansatorilor sunt deja pregătiți din punct de vedere profesional pentru a se lansa în viața artistică a scenei. Evenimentul care i-a marcat destinul s-a petrecut prin 1950. A practicat boxul în timpul liber, a deprins meseria de strungar. În 1961 întreprinde un turneu la Bacu. La ansamblul moldovenesc de dansuri populare Joc. În 1965 devine balerin al Teatrului de Operă și Balet din Moldova.

Pentru un coregraf, găsirea unei rezolvări plastice a unui atare spectacol e o sarcină pe cât de dificilă pe atât de tentantă. Având un potențial de creator înnăscut, talent ce s-a manifestat în mod surprinzător în arta dansului, inegalabilul coregraf Victor Tanmoșan este o individualitate artistică eminentă, care s-a realizat prin căutări asidue ale noilor forme, în luptă cu sine însuși.

Cartea conţine articole şi aprecieri. Textul aprecierilor este paralel în limbile română şi rusă. Sunt incluse și poze din arhiva personală, precum și din spectacolul Carmen de P. Mérimée.

https://chisinauorasulmeu.wordpress.com/2014/03/30/un-magician-al-dansului-scenic-victor-tanmosan/

Figes, Orlando. Dansul Natașei : o istorie culturală a Rusiei / Orlando Figes. – Iași : Polirom, 2018. – 538 p.

Dansul Natașei a fost nominalizată pentru Duff Cooper Prize și Samuel Johnson Prize (2003). În 2009 a primit prestigiosul Premiu „Przeglad Wschodni” (Polonia) pentru cea mai bună carte străină despre istoria Europei de Est.

O cuprinzătoare istorie culturală a Rusiei, țesută din povești și personaje extraordinare, Dansul Natașei acoperă o perioadă ce se întinde de la construirea Sankt-Petersburgului, sub domnia lui Petru cel Mare, și până în anii regimului sovietic. Orlando Figes abordează domenii dintre cele mai diverse, de la arta populară până la ritualurile magice ale șamanilor asiatici, de la poezia lui Pușkin până la muzica lui Musorgski și Stravinski sau filmele lui Eisenstein, mobilizând o impresionantă distribuție de artiști și aristocrați, revoluționari și exilați, preoți și libertini, tari și tirani. Titlul volumului este inspirat de o scenă simbolică din ”Război și pace”, în care tânăra contesă aude o melodie populară și, instinctiv, începe să danseze. Pornind de la semnificația dansului Natașei, autorul explorează tensiunile dintre cultura înaltă și cultura populară, dintre componenta europeană și componenta asiatică ale culturii ruse și examinează modul în care artiștii, scriitorii și gânditorii ruși au construit mitul „sufletului rus”.

https://www.elefant.md/dansul-natasei-o-istorie-culturala-a-rusiei_8b675e12-4dea-43b8-85aa-a1598995efad

Arpino, Giovanni. Parfum de femeie / Giovanni. – București : Humanitas Fiction, 2012. – 188 p.

Cea mai cunoscută opera a lui Giovanni Arpino, Parfum de femeie a fost ecranizat în 1974, de Dino Risi, cu Vittorio Gassman în rolul principal, și în 1992, în regia lui Martin Brest, cu Al Pacino și Chris O’Donnell în distribuție. Pentru memorabila interpretare a personajului Frank Spade, colonelul infirm, Al Pacino a primit premiul Oscar. În fiecare an, căpitanul Fausto călătorește o săptamână prin Italia, dar nu se poate bucura de priveliștea inundată de soarele verii. În timpul unor manevre militare pe timp de pace, explozia unui obuz i-a răpit vederea și i-a retezat degetele de la o mână. De aceea, are nevoie de un însoțitor, un recrut trimis de la garnizoană. Alături de dezabuzatul Fausto, ale cărui vorbe mușcătoare nu iartă pe nimeni, tânărul începe prin a-și regreta fapta bună. Călătoria lor pare un pelerinaj fără credință, o odisee fără glorie: Fausto, cufundat în lumea întunericului, fuge de sine și de casă în care își trăiește calvarul nemărturisit. Dar orașele toropite de caniculă se dovedesc reperele unui paradoxal parcurs inițiatic: ținta tânărului este să ajute un nevăzător, dar acesta din urmă îi va deschide ochii asupra lumii. Ținta lui Fausto este autodistrugerea, dar va sfârși găsind iubirea.

https://librarius.md/ro/book/001047-parfum-de-femeie

Țurcanu, Ianoș. Dansul florilor / Ianoș Țurcanu. – Chișinău. : Prut International, 2016. – 32 p

În această carte sunt poezii cu desene ilustrate, în versuri. Aceste versuri aparțin unora din autori contemporani din întreg spațiul românesc. Cartea se impune atât prin cuvintele potrivite, cat si prin ilustrațiile vii, atractive, realizate de graficieni talentați din diferite generații. Dacă de carte te-apropii discret, poţi să descoperi orice secret… Aşa începe poezia  „Cartea” de Ianoş Ţurcanu. Cartea a fost promovată în anul 2017 într-un program de lectură. Este o carte perfectă pentru un concurs sau un recital de poezii, mai ales că suntem în anotimpul primăverii și a florilor.

https://www.elefant.md/dansul-florilor_ac077659-c339-4847-9323-a238952c17a3

Andone, Cristina. Ceaicovski și dansul notelor de argint / Cristina Andone. – București : Adevărul Holding, 2011. – 37 p.

Colecția Povești din Pădurea Muzicală reprezintă o serie de povești pentru copii scrise de Cristina Andone, ale căror personaje principale sunt cei mai mari compozitori ai lumii. Cărțile, original ilustrate de Adriana Gheorghe, Sebastian Oprița și Thea Olteanu, îi vor „împrieteni“ pe copii cu muzica clasică, oferindu-le, într-un mod accesibil, informații esențiale pentru cultura lor generală.

Micii cititori vor învăța : Cine a fost Piotr Ilici Ceaikovski, Pentru ce simfonii e foarte cunoscut, Care sunt cele mai cunoscute compoziții pentru balet semnate de el, De ce e încadrat Ceaikovski la romantism, cum se înrudește cu Chopin sau Beethoven și ce îi desparte.

https://www.librarie.net/p/212842/ceaikovski-si-dansul-notelor-de-argint-carte-cd

Realizat de Doina Spătaru

șef-sector

Lectura ca abilitate de viaţă

,,Lectura este unicul mijloc prin care putem aluneca,

uneori involuntar, în pielea, vocea sau sufletul altcuiva”. 

Joyce Carol Oates

Nu există plăcere mai mare decât cititul și că o carte este un dar la existență. Indiferent de gusturile literare, lectura trebuie să facă parte din viețile noastre deoarece prin intermediul ei reușim să ne lărgim perspectiva asupra lumii, ne sprijină dezvoltarea personală, ne hrăneşte spiritul și imaginaţia, ne motivează și ne încurajează întotdeauna, fiind alături de noi pe parcursul vieții.

Lectura sau cititul este un proces cognitiv complex de decodare a simbolurilor cu scopul de a construi sau de a deriva sens și înțelegere. Lectura dezvoltă limbajul, este folosită pentru comunicare, în schimbul de informații și idei. Interacțiunea dintre text și cititor este modelată de cunoștințele, experiențele, atitudinile și limba comunității de unde provine cititorul, de poziționarea lui din punct de vedere cultural și social. Procesul de lectură necesită o preocupare continuă care se dezvoltă și rafinează în timp. În plus, cititul necesită creativitate și analiză critică.  Lectura este un proces complex și de aceea nu poate fi limitată la a avea doar o interpretare sau două. Lectura nu are reguli concrete. Ea permite cititorilor să își creeze propriile interpretări. Acest proces de interpretare permite o explorare profundă a textelor. Cititorii folosesc o multitudine de strategii de lectură pentru a-i ajuta în procesul de decodare și de înțelegere. Cititorii pot folosi indicii contextuale pentru a identifica sensul cuvintelor necunoscute. Cititorii integrează cuvintele pe care le-au citit într-o schemă de cunoștințe acumulate.

Pentru a se putea realiza lectura, este necesar să existe un contrast bun între litere și fundal, este necesară folosirea unui font cu dimensiunea potrivită. Pe un ecran de calculator, este important ca linie de text să poată fi văzută întreagă, fără a necesita derularea imaginii de pe ecran.

Viteza de citire a fost folosită ca o măsură în cercetări pentru a determina efectul unor intervenții asupra vederii umane. Cochrane Systematic Review a folosit viteza de citire în număr de cuvinte pe minut ca principal rezultat atunci când a comparat diferite resurse pentru lectură folosite de adulți cu deficiențe de vedere.

Acvitatea creierului la copii mai mari și la tineri poate prezice modul în care li se vor dezvolta abilitățile de citire. Modul în care se dezvoltă zonele ortografice și fonologice din creier sunt importante pentru citire. Copiii mici care au o capacitate  mai mare de procesare a caracteristicilor fonologice ale cuvintelor au abilități de citire mult îmbunătățile față de copiii mai mari care se concentrează pe reprezentarea ortografică a cuvintelor. 

Există mai multe tipuri și metode de lectură, care pot fi folosite pentru diferite materiale și scopuri:

Cititul este un proces intensiv în care ochiul se mișcă repede pentru a asimila textul. Foarte puțin din text este însă văzut cu exactitate. Pentru a înțelege procesul de citire este necesar să se înțeleagă percepția vizuală și mișcarea ochilor.

Lectura silențioasă sau subvocalizată combină lectura vizuală cu vocalizarea silențioasă. Cei interesați de viteza cu care se citește susțin că acest mod de a citi este lent și încetinește înțelegerea textelor. Există însă studii care îi contrazic, mai ales când e vorba de texte dificile. 

Viteza de citire este o colecție de metode care contribuie la creșterea vitezei de citire semnificativă în înțelegere sau memorare. Metodele includ trecerea superficială peste sau trunchierea cuvintelor dintr-un corp de text pentru a crește viteza de citire. Această colecție de metode este strâns legată de viteza de învățare.

Corectura este o lectură făcută în scopul de a detecta erori tipografice. Odată învățată corectura se poate face rapid iar corectorii profesioniști dobândesc de obicei capacitatea de a o face la viteze mari, mai repede pentru unele tipuri de texte decât pentru altele. În același timp ei pot să-și suspende înțelegerea textului în timp ce fac corectura, cu excepția cazurilor când este necesar să selecteze între mai multe cuvinte posibile ca soluții pentru o eroare tipografică.

Recitirea este citirea unei cărți de mai multe ori. „Nu poți citi o carte: o poți doar reciti,” a spus Vladimir Nabokov. Se consideră că re-citirea aduce beneficii sănătății mintale, contribuind la o legătură emoțională și auto-reflecție mai profunde, față de prima lectură, care se axează mai mult at pe evenimente și pe intrigă.

Lectura cărților și scrisul sunt unele dintre activitățile care  stimulează creierul și care s-a dovedit că încetinesc declinul cognitiv la vârstele înaintate. Oameni care au participat la mai multe activități de stimulare mentală în timpul vieții lor, au un ritm mai lent de declin al memorie și al altor capacități mentale. Lectura de plăcere a fost legată de o creștere a progreselor cognitive pentru dezvoltarea  vocabularului și matematică în timpul adolescenței. Mai mult,  beneficiile cognitive ale lecturii continuă pe tot parcursul vieții.

Lectura de seară aduce beneficii prin calmarea nervilor, prin eliminarea excesului de sunet și de stimuli vizuali, având ca rezultat un somn mai bun.

Cititul de pe hârtie și de pe unele ecrane necesită mai multă lumină decât multe alte activități. Prin urmare, posibilitatea de a face acest lucru confortabil în cafenele, restaurante, autobuze, stații de autobuz sau în parcuri variază în funcție de lumina existentă și de ora din zi.

Cititul de pe ecrane care au propria lor lumină este mai puțin dependent de lumină externă, dar ar putea fi ajutat de existența unei lumini externe. Pentru a controla ceea ce se vede pe ecran (derulare, datul paginii, etc.), un ecran tactil sau o tastatură iluminată pot reduce dependența  de o lumină externă.

Oamenii de știință presupun că citirea cu voce tare (în latină clare legere) a fost o practică obișnuită în antichitate și că a citit în tăcere (legere tacite sau legere sibi) era ceva neobișnuit.

Lectura a fost şi rămâne una dintre cele mai frecvente tipuri de agrement. În prezent, cartea este înlocuită din ce în ce mai mult cu dispozitive electronice (smartphone-uri, tablete, laptopuri, televizoare şi playere audio). Dacă comparaţi citirea unei cărţi cu alte modalităţi de a obţine informaţii, aceasta le depăşeşte considerabil în utilitate, deoarece mai multe secţiuni importante ale creierului uman vor activa imediat, consolidând astfel potenţialul mental.

Sofroni Natalia, şef-sector