Arhive etichetă | Grigore Vieru

Grigore Vieru – pilonul de rezistență al culturii naționale

Ștefan cel  Mare și Sfânt

Cînta-voi cu drag mereu

El este și fi-vă oricînd

Icoana neamului meu”.

       Grigore Vieru a fost un poet român, ales membru corespondent al Academiei Române. S-a născut și a activat în Republica Moldova, devenind un simbol al valorilor şi unității românești, fiind strâns legat de ambele maluri ale Prutului. Tematica lui Grigore Vieru este aparent simplă, dar foarte profundă – a scris poezii despre mamă, natură, sat, poezii cu caracter social, abordând de asemenea valorile și tradițiile românești. A ţinut să sensibilizeze caracterul cititorului, încercând să facă omul mai bun și mai spiritual. A adus un aport considerabil la dezvoltarea limbii române şi grafiei latine pe teritoriul de azi al Republicii Moldova, pe vremuri încă inclus în fosta Uniune Sovietică. Vieru face parte din grupul celor care au luptat pentru independența țării. Personalitatea lui va rămâne veșnic în memoria şi sufletul nostru.

              Pe data de 14 februarie , poetul basarabean Grigore Vieru ar fi împlinit 84 de ani. Rămas în amintirea românilor de pe ambelor maluri ale Prutului ca poet iubitor de neam, care a slăvit mama în poezia sa și care l-a avut mereu ca model pe Eminescu, Grigore Vieru a avut o intensă activitatea dedicată copiilor. Un detaliu poate mai puțin cunoscut publicului românesc e că el este autorul versurilor din cântecele care apar în cunoscutul film „Maria Mirabela

            Fiind întotdeauna un copil în adâncul fiinţei sale, Grigore Vieru este, fără îndoială, cel mai mare poet pentru copii din literatura română şi unul dintre cei mai mari din literatura lumii. Mărturii întru susţinerea acestei afirmaţii constituie tirajele de ordinul zecilor de mii ale cărţilor de versuri pentru copii, dintre care Albinuţa – abecedar pentru preşcolari – a ajuns la cifra de o sută de mii de exemplare, dar şi conferirea, în 1988, a celei mai înalte distincţii din domeniul literaturii pentru copii – Premiul Andersen.

         La fel ca şi întreaga creaţie poetică viereană, poezia sa pentru cei mici îşi are ca punct de geneză acea sfâşietoare singurătate pe care a fost nevoit s-o îndure poetul în copilărie. De fapt, deşi se spune că cea mai frumoasă vârstă este copilăria (chiar şi în pofida tuturor intemperiilor care ar putea caracteriza-o), această perioadă din viaţa lui Grigore Vieru, ca şi a milioanelor de semeni de-ai săi, nu a fost una tocmai fericită: a avut imprimată pe ea – ca urma unui fier înroşit pe pielea fragedă a unui copil – foametea şi războiul, fenomene care, vom vedea, ies din timpul real şi-l însoţesc pe cel care le-a gustat amărăciunea întreaga sa viaţă. În acest sens, Grigore Vieru spunea: „Copilăria mea a fost pârjolită, săraca de ea, de focul războiul şi a fost umilită de urmările sale. Jocul meu principal era culesul spicelor pe mirişte în urma recoltării, unde găseam mai mult gloanţe ruginite, pentru că nici şobolanii nu stăteau degeaba. O muncă, în fond, zădarnică şi un joc destul de trist. Mă legănam pe picioare bolnăvicios, topit de slabă nutriţie”. Vieru constituie, pentru multe generaţii, alături de cei şapte ani de-acasă, întâia şi cea mai durabilă şcoală a adevăratelor valori, a omeniei şi a bunului-simţ.

Grigore Vieru a fost poetul care a știut să pătrundă adânc în sufletul neamului românesc, creația lui descătușând gândirea și mintea mai multor generații. Visul marelui poet era de a ne uni pe noi toți prin cuvânt, prin bunătate și iubire de aproape, prin dragostea de mamă, de natură, de tot ce avem mai sfânt pe acest pământ.

 

Realizat de Doina Spătaru

Șef – Oficiu

Reclame

Concursul ”Cartea bună – lume adună”

Grigore Vieru, unul dintre cei mai mari scriitori români, care a iubit din tot sufletul această palmă de pământ, limba sa, făptura mamei şi fiinţa iubită – a lăsat în urma sa o moştenire literară inegalabilă, de o rară frumuseţe şi sensibilitate. În cadrul concursului „Cartea bună – lume adună”, a fost propusă spre lectură cartea Pâine cu rouă de Grigore Vieru. Cele şapte povestiri, au fost citite cu multă plăcere de către elevii clasei a III-a de la Liceul „Iulia Hasdeu” şi de la „Şcoala-Grădiniţă Pas cu Pas nr. 152”. Concursul a constat din două probe: în cadrul celei dintâi probe, elevii au răspuns la cele optsprezece întrebări, pregătite din timp de către bibliotecara Lilia Beşan, după care, fiecare clasă, şi-a adresat întrebări una alteia. Pentru cea de-a doua probă, elevii au făcut cîte un desen, care reflecta ideea unui fragment al textului. Răspunsurile copiilor, au fost evaluate de către dna Lilia Canţîr, bibliotecar principal, care a reprezentat juriul. Un element încurajator şi motivant, a fost acordarea câte unei diplome fiecărei clase – ambele acumulând acelaşi număr de puncte. Copiilor le-a plăcut mult cartea, unii dintre ei regăsindu-se în faptele sau acţiunile personajelor. Spre finalul activităţii, cîţiva elevi din ambele clase au recitat şi cîteva poezii de-ale autorului, iar doi elevi de la „Şcoala-Grădiniţă Pas cu Pas nr. 152”, au creat un poster în care şi-au expus impresiile vis-a-vis de cartea Pâine cu rouă. Mulţumim mult doamnei Nona Bejan, învăţătoare la Liceul „Iulia Hasdeu” şi dnei Maria Cerneleanu, învăţătoare la „Şcoala-Grădiniţă Pas cu Pas nr. 152”, pentru motivarea elevilor la lectură. Vă mulţumim pentru implicare activă şi vă aşteptăm cu drag la următoarea ediţie a concursului.

                                                                                  realizat de Lilia Beșan

Ziua creativității: arborele M. Eminescu și al lui Gr. Vieru

De ” Ziua creativității” copii au executat doua lucrări impresionante destul de dificile pentru ei: Arborele Eminescu și arborele Gr.Vieru.
Arborele ” Eminescu” a fost pictat de marele artist plastic Aurel David, după care a fost tirajată în milioane de exemplare: pe afișe, calendare, broderii, medalii, insigne devenind una dintre cele mai cunoscute și apreciate lucrări de artă plastică în plan universal. Copii au dat dovadă de talent, imaginație și etuziasm pictând arborele ” Eminescu”.
Arborele Gr. Vieru a impresionat copii la fel de mult ca cel al lui Eminescu. Originalitatea celor două destine gemene cu aceleași dragoste de țară care le-a unit gândurile și au luptat pentru adevărul absolut. Pe parcursul activității copii s-au manifestat activ recitând poezii și ascultând istorii impresionante despre cele două genii ale națiunii românești și totodată executând cele două lucrări grafice împreună cu artistul plastic Petru Teodor Coșuleț.

Oră de lectură : Grigore Vieru – poet al neamului românesc

Grigore Vieru – o comoară ce a existat, un Orfeu ce a cântrat și o dăinuire veșnică pentru neamul nostru.

Grigore Vieru avea un chip blând, o minte strălucită, a fost un om bun și iubitor de oameni, iubitor de țară. Așa era Grigore Vieru, poetul român născut dincolo de Prut. Așa l-au perceput nu doar apropiații, ci și aceia care și-au intersectat drumul cu al său. ”Există trei prilejuri de a te cunoaște pe tine însuți: munca, iubirea și cumpăna”. ”Patria este ca un copil: dacă uiți de ea, poate să plece de acasă”. Sunt două dintre credințele poetului degrigore-vieru care ar fi  împlinit pe 14 februarie 82 iar de la trecere la cele veșnice 8 ani.

Grigore Vieru este iubit de la mic la mare. Asta mi-a demonstrat și grupa nr. 3 de la „Școala – Grădiniță Pas cu Pas” care îi cunosc poeziile : Frumoasă – limba noastră, Mama,  Bunica, Iarna, Toba ariciului, Tu, iarbă, tot ai mamă?  Sora, iese tata  balcon, Trompeta, Prietenul,  în baza cărora le-am pus întrebări de genul : Ce este o pasăre măiastră? De ce mama e doar una? De ce întreabă autorul dacă iarba are mamă, dacă steaua are mamă….. Copiii au fost foarte receptivi, foarte atenți, au răspuns la întrebări, au fost organizați, fiecare răspuns era  deschis, clar, ingenios, corect, unii copii  îi completau pe colegi. Au fost o echipă,  care mi-au povestit și despre autor, ce înseamnă poetul pentru ei, de ce a fost un scriitor al neamului nostru, al neamului românesc.

Spre final s-au analizat câteva imagini despre poet și fraza : poet al neamului românesc, unde părerile au fost extraordinare, îndrăznețe și destul de adecvate subiectului. Am mai citit din creația marelui poet : Ghicitoare fără sfârșit? Cum mi-am învățat băiatul cifrele și  șnumăratul  ș.a, ceea ce le-a plăcut extrem de mult.

Drept surse  au servit cărțile : Frumoasă -i limba noastră, Spune-i soarelui o poezie, Cartea ghioceilor, Soare, Soare, Domn Frumos, Cum mi-am învățat băiatul cifrele și număratul,  și cu următoarea ocazie vor face cunoștință și cu cartea Pâinea cu rouă.

Publicat de :

Doina Spătaru șef-oficiu