Asigurarea protecției copiilor față de orice violență.

 

Violenţa faţă de copii  rămâne a fi o problemă actuală. Neglijarea și abuzul față de copii sunt foarte răspândite. Chiar dacă au fost întreprinse  multe eforturi pentru a preîtâpina acest fenomen,  copii din Republica Moldova continuă să fie expuşi relelor tratamente din diverse motive.

Astăzi, 17 octombrie, Biblioteca ”Ștefan cel Mare”  în colaborare cu Direcția Generală a Securității Publice, INP ȘI DP mun. Chișinău a dat start Campaniei privind prevenirea violenței față de copii. Grupul țintă a fost ales din Școala-Grădiniță nr. 152 ”Pas cu Pas”, clasa a III-N, învățător Olga Neamțu. Activitățile de instruire și informare se vor desfășura în cadrul bibliotecii  ”Ștefan cel Mare”și în Scoala-Grădiniță nr. 152 ”Pas cu Pas”. La prima lecție din cadrul acestui proiect copii au fost antrenați în activități de grup, în dialog cu angajații poliției, în activități practice prin joc, au  vizionat un spot video și au  primit informații și deprinderi de siguranță. Spre final copii au notat  pe frunze din  hârtie colorată tot ce au învățat despre violență  și au mers în parcul din apropiere și au împărțit mesajele   celor întâlniți acolo.

Realizat: Lia Canțîr

Serviciul InfoHelp : accesul liber la raft

Toţi acei ce au acces la o bibliotecă, la cărţi, sunt nişte inşi mai buni decât alţii, mai fortificaţi, iar durerile îi ating mai puţin şi nefericirile trec mai repede.

(Mircea Eliade)

În data de 3 octombrie, în cadrul serviciului InfoHelp,  elevii de la Școala – Grădiniță Pas cu Pas, au cunoscut ce înseamnă accesul liber la raft. 

Cărţile constituie un capital. O carte din bibliotecă ţine la fel de mult ca o casă, pentru sute de ani. De aceea nu este un simplu articol de consum, ci un capital, şi de cele mai multe ori, în cazul oamenilor care sunt la început în viaţă, este singurul lor capital spunea  Thomas Jefferson. Pentru ei această noțiune din terminologia biblioteconomiei nu e ușoară însă au înțeles că orice carte de pe raft o pot atinge, cunoaște, citi și împrumuta. Ei pot alege orice vor să citească și ce anume îi atrage. Ca orice carte sau enciclopedie, manual sau alt gen de carte au aflat de ce au un număr, de ce au cifre pe copertă și de ce aceste cărți sunt repartizate diferit.  Astfel, această barieră ca nu au voie sau că nu cunosc fondul unei biblioteci este înlăturată.  Elevii au aflat și de ce pe raft sunt indicați autorii cărților, domenii, fiecare gen de literatură este divers, aparte îmărțite și cu divizionare pentru a putea găsi o carte dorită mai repede sau pentru a alege ceva util de a citi. Au fost fermecați de scriitorii cunoscuți dar și mai plăcut să poți citi o carte a unui autor preferat. Astfel, au putut alege și ce autori îi interesează, fiind la vîrsta alegerilor. Au citit în sală, au aflat informație nouă din enciclopedii, s-au aventurat în lumea minunată a poveștilor. Au fost atât de absorbiți de lectură și de cărți încât nu vroiau să plece. Dar revin zilnic căci le-a plăcut și mereu vor avea ceva de citit. Când vor fi mai mari vor fi informați și despre catalogul Bibliotecii Municpale B.P.Hasdeu și despre cum pot accesa acest catalog singuri.

Accesul liber la raft oferă utilizatorilor și avantaje ca : permite o vedere generală asupra structurii colecţiilor şi opţiunea pentru lucrările de interes; asigură cunoaşterea vizuală a documentelor; permite depistarea surselor documentare suplimentare; incită utilizarea informaţiei adiacente; lărgeşte accesul la informaţie; asigură independenţa în alegerea cărţilor; contactul direct cu cartea reduce timpul de căutare a informaţiei necesare; dezvoltă schimbul de idei, atât între utilizatori, cât şi între bibliotecari şi utilizatori. Însăşi, biblioteca beneficiază de anumite avantaje. Acestea sunt: readuce în circulaţie domenii mai puţin solicitate; face să circule cărţile apărute mai demult; asigură accesul egal la informaţie pentru toţi utilizatorii; dă posibilitate bibliotecarului să urmărească comportamentul utilizatorilor în raport cu „accesul liber” pentru îmbunătăţirea achiziţiei de carte şi a aranjării colecţiilor în funcţie de cerinţele utilizatorilor; facilitează cercetarea gradului de utilizare a documentelor. Sunt și dezavantaje dar mai puține însă întîlnite : deteriorarea, sustragerea publicaţiilor, dificultăţi de mânuire a fondului.

Publicat de : Doina – Spătaru

 

 

От книги к электронной библиотеке

4 октября, на кануне Дня Учителя, дети подготовительной группы детского сада №89 посетили библиотеку. Библиотекарь Александра Давид, провела ознакомительную беседу. По ходу беседы дети ознакомились с залами библиотеки, с книгами.   Библиотекарь Александра Давид рассказала следующее:

С давних времён людей интересовал вопрос: как передать информацию, сделать её доступной, сохранить в целостности и без искажений на долгое время. От передачи из уст в уста, человечество перешло к рисункам, а значительно позже и к письменности. Информация записывалась на разнообразных носителях, а они менялись на протяжении веков: от естественных природных носителей – камня и дерева, к носителям – береста, пергамент, металл, бумага. Но, вне зависимости, от формы носителя отобранная информация, заключённая в определённый набор правил и форм, представляет собой структурированный объём данных, который мы, обычно, называем книгой. В первую очередь, всё же, книга – это носитель информации. А хранилищами информации с давних времён выступают библиотеки. С развитием компьютерных технологий библиотеки всё больше становятся компьютеризированными.

Доамна Давид рассказала детям о правилах поведения в библиотеке, о бережном отношении к книгам.
Дети с интересом прослушали рассказ и попросили воспитателя организовать еще одну экскурсию.

Educația mediatică: Interviul

Joi, 22 iunie participanții la trainingul cu tema: ”Interviul” din cadrul proiectului ”Educația mediatică” au dobândit cunoștințe despre rolul interviului într-o știre, tipul și rolul întrebărilor într-un interviu și realizarea lui cu succes. Instruiții au conștientizat, că interviul este cel mai important instrument din mass media pentru a obține informații detaliate pe un anumit subiect.  Interviurile oferă știrilor echilibru, profesionalism și profunzime.

Participanții au fost grupați câte doi pentru a prezenta câte un interviu. Ei au folosit reguli și tehnici de intervievare pentru a le  realiza. Buna dispoziție  nu a lipsit de la activitate. Participanții s-au distrat  privind două interviuri  umoristice realizate de ”Vacanța Mare”.

Lansarea revistei Alunelul la Biblioteca Ștefan cel Mare și Sfânt

Paginile revistei Alunelul  captivează  atenția copiilor atât prin textele instructiv-educative, desenele expresive și viu colorate, cât şi prin rubricile informative, rebusuri, curiozităţi… În data de 30 aprilie în incita Bibliotecii Ștefan cel Mare a avut loc lansarea revistei Alunelul, la care au participat elevii din clasele a II-a de la Școala – Grădiniță „Pas cu Pas”. Lansarea revistei a avut loc în cadrul Cenaclului Literar „Orașul pierdut printre cărți”, moderat de scriitorul Nicolae Spătaru. La lansare un cuvânt de introducere la avut Victor Prohin care este secretar responsabil al Revistei.  Revista Alunelul este destinată copiilor de la 5 la 10 ani. Revista Alunelul a apărut în anul 1982, cu denumirea Steluța. În anul 1982 la tipografia Editurii se tipăreşte primul număr al revistei pentru copii „STELUŢA”, „ЗВЕЗДОЧКА”  (azi revista „ALUNELUL”). La baza revistei stau scriitorii Spiridon Vangheli și Grigore Vieru. Din anii 1982 până în anii 1990 avea denumirea de Steluța apoi a trecut la denumirea de Alunelul. În perioada sovietică apărea în două limbi : română și rusă. Avea un tiraj de 30.000 de mii de exemplare. Acum tirajul revistei este 10. 000 de exemplare. În fiecare an revista Alunelul organizează un concurs. În prima jumătate a anului genericul concursului a fost : Scriem poezii cu Arcadie Suceveanu. la redacție au venit multe scrisori de la copii. Anii anteriori au fost scriitori ca : Iulian Filip, Titus Știrbu, Vasile Romanciuc, Grigore Vieru, ș.a. Concursul constă din scrierea poeziilor care continuă după un vers din poezia scriitorului și desene. Anul acesta Vasile Romanciuc la aniversarea 70 de ani va fi Scriitorul Anului. Victor Prohin le-a povestit copiilor cum apare o revistă și cum se editează. Iar la final copiii l-au încântat cu interpretarea cântecului  Alunelul.

Publicat de Doina Spătaru

Șef – Oficiu

 

Mass-media ca factor educativ

Multitudinea de factori  educativi cu influențe specifice, așa ca familia, grădinița, școala, instituțiile , organizațiile, și nu în ultimul rând mediul socio-cultural, politic  contribuie la educarea fiecăruia din noi.  Din acest considerent, deși rolul cel mai important îl are școala, nu negăm faptul că biblioteca ar putea contribui  substanțial la educarea tinerei generații.

Prin urmare, procesele de educare mass media, inițiate de Novateca în biblioteci, se realizează cu succes și reprezintă o influență pozitivă asupra instruiților.  Importanța mass media, ca factor care contribuie  atât la educarea tinerilor, cât și a adulților, este recunoscută de participanții celor două grupuri țintă, formate în cadrul bibliotecii. Impactul educativ produs asupra celor instruiți este susținut de interesul lor de a comunica  și a se manifesta mai activ în activitățile bibliotecii. Generarea de noi experiențe și noi modalități de cunoaștere, relaxare și culturalizare intră în obișnuința utilizatorilor bibliotecii.

Modul agreabil, accesibil și captivant, în care sunt oferite informațiile la  lecțiile de instruire, este resimțit la fiecare activitate prin generarea de discuții, opinii sau atitudini Prezența activă la instruiri, abordarea metodelor de educație mass media  sunt acțiunile de influențare și accentuare a caracterului conștient a fiecărui instruit. Consumul de mass media a devenit pentru ei unul calitativ, indiferent de publicațiile citite.

Principalele direcții puse în evidență la aceste instruiri au reușit să asigure informarea , înțelegerea identificării surselor relevante și de încredere.  Dezvoltarea  abilităților de gândire critică pentru a evalua credibilitatea știrilor, a articolelor  publicate în presa scrisă , aprecierea presei libere sunt importante pentru toți consumatorii mass media.

Obiectivele de bază ale instruirilor sunt de a învăța pe utilizatori modul de  identificare a  elementelor, care fac informațiile demne de știri, caracteristicile de bază ale unei știri, principiile de precizie, corectitudine și  claritate,  care sunt sursele de încredere și de a face  distincție între sursele primare și cele secundare pentru a verifica informația.

Autor Lilia Canțîr, bibliotecar

Omagiu bibliotecii

Cărțile reprezintă o valoare monumentală. Ele sunt comoara de neprețuit a   unei biblioteci. Or, bibliotecile au fost dintotdeauna locul unde lectura devine misterul ce suspendă timpul, te duce într-un spațiu istoric fascinant și elegant, pe fonul unui miros specific și inconfundabil de praf și  de copertă veche.

Cea mai veche bibliotecă din lume este fondată în anul 859 și se află în Maroc, la Universitatea Al-Karaouine din Fez, care, la fel, este cea mai veche instituție de învățământ superior. Construită în stil arabo-andaluz și fiind moștenită,biblioteca  a fost pus în slujba comunității de  Fatima el-Fihriya, fiica unui bogat negustor tunisian, care a emigrat la Fez.

Acum în bibliotecă se găsesc manuscrise vechi foarte prețioase  din domeniul teologiei, dreptului, astronomiei, care au peste o mie două sute de ani. E vorba de o colecție deosebit de rară, pe care timpul și-a pus amprenta.

Cele mai frumoase biblioteci din lume, edificii culturale au fost și vor fi totdeauna nucleul progresului și dezvoltării civilizației umane. Cu arhitectura lor misterioasă și cu spații grandioase și pline de taine ale  trecutului, ele oferă  cititorilor un farmec aparte pe care nici un alt imobil nu-l poate impune.

Biblioteca Trinity din Dublin, superba Bibliotecă Regală Portugheză de la Rio de Janero, Biblioteca Mănăstirii Admont, realizată în stilul barocului târziu, Biblioteca Națională din Praga,  Biblioteca Institutului Peabody din   SUA, Biblioteca Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași și multe alte biblioteci s-au învrednicit de titlul de cele mai frumoase biblioteci din lume.

Autor: Lilia CANȚÎR, bibliotecar

Serviciul de limbi străine: Sărbătorile.

Metoda de predare a limbii engleze, elaborată de voluntara Nicoleta Siminițchi, este o metodă pe placul celor instruiți. Întrucât calitatea și eficacitatea lecțiilor sunt din ce în ce mai vizibile. La cea de a șasea activitate, instruiții au studiat tema Sărbătorilor și mai detaliat despre sărbătoarea Paștelui, care se apropie.

Happy Easter!   Deși multe persoane știu cum se spune “Paște fericit” în engleză, sunt relativ puțini cei care știu echivalentul urării de Paște. Anumite popoare spun: “Hristos a înviat” urmat de “Adevărat a înviat”, formula folosită de majoritatea credincioșilor după noaptea de înviere. La fel au învățat de ce iepurele este simbolul Paștelui.

De Paște oamenii își  trimit mesaje emoționante. Pentru cei care nu au inspirație să compună un mesaj original, Nicoleta le-a adus mai multe exemple pe care le pot folosi pentru a transmite urări celor dragi. Împreună cu instruiții au compus și mesaje de felicitare în limba engleză. Într-o atmosferă degajată, cu metode eficiente de învățare, bazate pe imagini lecția s-a încheiat cu succes.

Manifestarea interesului și curiozitatea pentru descoperirea unor aspecte legate de sărbătorile din Germania au transformat lecția într-o adevărată poveste. Cel mai cunoscut obicei creștin de Paște este vopsirea  de ouă roșii, dar și de alte culori, a căror prezență este obligatorie  la masa de Paște. Instruiții au învățat nu numai sărbătorile, dar au repetat și culorile împreună cu Aurelia, profesoara de curs .Cu ocazia sărbătorilor pascale au repetat și mâncărurile tradiționale. Conform tradițiilor ebraice sărbătoarea trebuie să cadă primăvara, așa dar, Frohe Ostern și o Primăvară frumoasă tuturor!

Autor: Lilia Canțîr, bibliotecar

Fănuș Neagu – meșterul limbii române

omagiu la 85 de ani de la naștere

„Pentru mine, limba română e distanţa dintre inimă şi umbra ei, care se numeşte suflet.”

Fănuş Neagu, născut în 1932 la Grădiştea-de-Sus, judeţul Brăila, într-o familie de ţărani, este romancier, dramaturg şi nuvelist. El a devenit membru titular al Academiei Române în 2001.

Povestitor şi nuvelist extraordinar, inspirat în special de lumea ţărănească, dar şi de specificul vieţii portuare dunărene din zona sud-estică a ţării, a Brăilei natale, Fănuş Neagu s-a impus prin cărţile sale ca unul dintre marii povestitori ai literaturii române, pitorescul, lirismul şi savoarea lexicală din Criticul Nicolae Manolescu, potrivit Mediafax, spunea „A fost unul dintre cei mai talentaţi scriitori ai generaţiei sale, chiar dacă se spune că aceasta este generaţia ‘expirată’. Acum devine expirată şi la propriu”, a mai spus criticul. Manolescu a povestit că, la începuturile sale scriitoriceşti, Fănuş Neagu a fost „un ştirist şi un inventiv”, remarcându-se în articole pe teme sportive şi în proză scurtă, mai târziu trecând la romane.

„În general, numele lui a fost legat de un fel de inventivitate a lexicului şi de un stil specific sudicilor”, adăugând că, probabil, sensibilitatea scriitorului a fost formată şi de locul unde s-a născut şi a crescut, „undeva între Buzău şi Brăila, unde vine prima dată viscolul, o zonă a podgoriilor”. „Vinul a avut un loc important în viaţa lui Fănuş Neagu şi în arta sa, ca şi la Sadoveanu” a spus criticul literar.

Literar, a debutat cu nuvela ‘Duşman cu lumea’, apărută în revista ‘Tânărul scriitor’ (1954), patru ani mai târziu debutând editorial cu povestirile din ‘Ningea în Bărăgan’ (1959). Au urmat culegerile de povestiri şi nuvele ‘Somnul de la amiază’ (1960), ‘Dincolo de nisipuri’ (1962), ‘Cantonul părăsit’ (1964, Premiul Uniunii Scriitorilor), ‘Vară buimacă’ (1967) – care au fost incluse, alături de lucrări inedite, în antologiile ‘În văpaia lunii’ (1971, 1979), ‘Fântâna’ (1974), şi alte volume de proză scurtă, printre care: ‘Casa care se leagănă’ (1972), ‘Pierdut în Balcania’ (1982), ‘Povestiri din drumul Brăilei’ (1985), ‘Partida de pocher’ (1994) şi ‘O corabie spre Bethleem’ (1997), ‘Dincolo de nisipuri’ (2004).

Câteva dintre nuvelele şi povestirile sale au fost traduse şi incluse în numeroase antologii apărute în străinătate. Ca prozator, a cunoscut deplina consacrare cu romanul ‘Îngerul a strigat’ (1968), titlu de referinţă al prozei româneşti postbelice, carte care a dominat evenimentele editoriale ale anului în care a apărut.

Acest prim roman a fost urmat de ‘Frumoşii nebuni ai marilor oraşe. Fals tratat despre iubire’ (1976), ‘Scaunul singurătăţii’ (1988), toate trei obţinând Premiul Uniunii Scriitorilor, şi de ‘Ţara hoţilor de cai’ (1991), ‘Amantul Marii Doamne Dracula’ (2001). În anul 2004 i-a apărut ‘Asfinţit de Europa, Răsărit de Asie. Jurnal cu faţa ascunsă’ (2 volume).

Atras de teatru, a scris câteva piese, între care ‘Eclipsa de zgomote’ (1970, piesă în două părţi), ‘Scoica de lemn’ (1978), ‘Casa de la miezul nopţii sau Paiaţa soseşte la timp’ (1988), toate premiate de Uniunea Scriitorilor, ‘Olelie’ (1983). A semnat, singur sau în colaborare, scenarii de film: ‘Lumină de iulie’ (1963), ‘Casa de la miezul nopţilor’ (1975), ‘Lişca’ (1983), ‘Sosesc păsările călătoare’ (1984), ‘Casa din vis’ (1991), ‘Terente – regele bălţilor’ (1995) ş.a.

Unul dintre cei mai buni prieteni ai săi a fost scriitorul Ion Băieșu, pe care l-a cunoscut la Școala de Literatură. ” Ursuz mereu ca după un chef”, așa cum îl descrie Alex Ștefănescu în România Liberă.

Fănuș Neagu avea să aibă legături strânse și cu Nichita Stănescu/Acesta avea să îl descrie în cîteva cuvinte, înșirate într-un catren:” Ursul acesta blînd și calm și bleg, Fănuș/ e apucat  de nimeni ca de doruri; -/ dă cu sărutul numai doar în zboruri/ iar iernii lumii e învârtecuș „

Serviciul de limbi străine: Corpul uman

Astăzi, 02 aprilie, la ora 11.00 în incinta bibliotecii s-a desfășurat a 5-a lecție din cadrul serviciului „Engleza pentru mic și mare”.

Tema a fost dedicată corpului uman, mai exact, descrierii oamenilor, cu trăsăturile lor fizice, morale și emoționale. Vocabularul învățat a permis cursanților să denumească cu lejeritate părțile corpului omenesc, cele mai importante organe interne și să descrie sentimentele pe care le poate avea o ființă umană. Informația judicios structurată și pe înțelesul tuturor, cu imagini explicite, a ajutat instruiții să înțeleagă mai bine subiectele abordate.

În această duminică frumoasă de primăvară a avut loc și lecția de instruire a seviciului “ Deutsch”. Tema a fost una delicioasă, dedicată bucătăriei tradiționale nemțești. Participanții la curs au aflat multe despre tradițiile culinare,care au o istorie bogată și sănătoasă.

“Indiferent de naționalitatea pe care o avem, mâncăm cu toții, de aceea este foarte important să învătăm denumiri de alimente în limba germană și diverse feluri de mâncare”- a spus dra Aurelia, profesoara  de curs. Primul cuvânt esential pe care l-au învățat din această lectie este die Lebensmittel {di lebens.mitel}, care este traducerea în germană pentru ‘alimente’. Dacă este greu să-l rețineți, puteți să vă gândiți la el ca fiind construit din doua cuvinte – verbul ‘leben’ (a traii) și substantivul ‘Mittel’ (mijloc, resursa). Prin urmare, alimentele sunt pentru oameni un mijlocul de trai. Însă, în limba germană poti face referire la ‘mancare / alimente’ și cu ajutorul cuvintelor ‘Essen / Nahrung / Kost / Speise’ , dar acestea au sensuri ușor diferite și se folosc doar in anumite situatii.

Autor: Lilia CANȚÎR, bibliotecar