Vasile Alecsandri : scriitor, folclorist, dramaturg, om politic, ministru şi academician român, (1821 – 1890) – 195 ani de la naştere

Vasile Alecsandri, creator al teatrului românesc şi a literaturii dramatice în România personalitate marcantă a Moldovei şi apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.

„S-acel rege al poeziei, vecinic tânăr si ferice,

Ce din frunze îţi doineşte, ce cu fluierul îţi zice,

                                            Ce cu basmul povesteşte – veselul Alecsandri,

                                           Ce-nşirând mărgăritare pe-a stelei blânda raza

                                           Acum seculii străbate, o minune luminoasa,

                                           Acum râde printre lacrimi, când o cânta pe Dridi…”

                                                                                                  (Mihai Eminescu)

EXPOZIŢIE VIRTUALĂ

Alecsandri, Vasile. Balta – Albă. Călătorie în Africa şi alte scrieri / Vasile Alecsandri; tab. cronologc : Cătălin Sturza; pref. : Ioan Holban ; ref. critice : Bianca Cernat. – Bucureşti : Art, 2012 – 251 p. – (Colecţia Biblioteca pentru toţi).

Călătorie în Africa constituie primul text din literatura noastră care se structurează în perspectiva unei teme ce depăşeşte proza epocii, anticipând una dintre achiziţiile modernităţii; găsim aici ceea ce aş numi tema povestirii ca spaţiul securizant.  Naratorul caută taifasul, adăpostul povestirii ;un adevărat labirint de poveşti, pentru rătăcirea fricii, e această călătorie în Africa.  

 Balta Albă, prezintă calatoria unui francez pe teritoriul Valahiei. Motivul acestei călatorii este spiritul de aventură, curiozitate şi dorinţa de cunoaştere a călătorului. Această călătorie este cea dintâi făcută de francez în Orinent. Călătorul ne povesteşte şi ne descrie fiecare detaliu în parte al călătoriei sale. Odată ajuns în Brăila, el aude de ,,o baltă făcătoare de minuni ce se descoperise în Valahia, de vrio câţiva ani, şi care se numea Balta-Albă. Balta-Albă este un jurnal de călătorie, practic personajul principal, francezul, îşi descrie gândurile şi trăirile în Valahia. Acest loc pentru el este unul străin, care îl determină să creadă că este un loc plin de sălbăticie, dar, totodată, un loc minunat care îi stârneşte interesul de cunoaştere: ,,În adevăr, Valahia este o ţară  plină de minuni”.

Alecsandri, Vasile. Chiriţele / Vasile Alecsandri. – Bucureşti : Cartex, 2000. – 159 p.

Teatrul comic al lui Vasile Alecsandri a creat figuri memorabile, precum cea a lui Iorga,, bonjur cu plete lungi”, a subalternului slugarnic, a ultrademagogului, a ultraretrogradului, dar, mai cu seamă, figura cucoanei Chiriţa, soţia boieraşului de ţară Grigore Bârzoi ot Bârzoieni din comediile Chiriţa în Iaşi sau ,,Două fete s-o neneacă” şi ,,Chiriţa în provincie”, canţoneta ,,Cucoana Chiriţa în voiaj şi farsa de carnaval” ,, Cucoana Chiriţa în balon”. Chiriţa e o cochetă bătrână şi totodată o bună mamă, o burgheză cu dor de parvenire, dar şi o inteligenţă deschisă pentru ideea de progres, o bonjuristă. Veselia nebună a cupletelor, învârtirea în danţ a personajelor, ritmică în genere a acestor comedii dau naştere unei plăcute emoţii arheologice.

Alecsandri, Vasile. Despot vodă. Fântâna Blanduziei / Vasile Alecsandri. – Bucureşti : Cartex, 2003. – 224 p.

Figura lui Despot l-a atras  pe  Alecsandri, după cum o mărturiseşte el însuşi, prin meteorismul său idealizat, cu o tentă de romantiozitate ; ,,El mi-a reprezentat tipul acelor vântură lume din secolul al XVI – lea, jumătate eroi, jumătate spadasini, care trăiau într-o epocă de mari avânturi şi de principii nepotrivite cu filozofia civilizaţiei moderne”.  În drama sa, scriitorul a surprins tocmai momentul întâlnirii dintre o Moldovă frustă, cuib al uneltirilor boiereşti împotriva tronului, şi eroul de tip apusean, a cărui ambiţie se îmbracă în mantia strălucitoare şi primăvăratică a culturii.

Alecsandri, Vasile.  Doine. Pasteluri / Vasile Alecsandri. – Chişinău : Silvus Libris. – 2008. – 104 p.

Doina este cea mai vie expresie a sufletului românesc. Ea cuprinde simţurile sale de durere, de iubire si de dor. Melodia doinei, pentru cine o înţelege, este chiar plângerea duioasă a patriei noastre după gloria sa trecută! Doinele sunt considerate de către muzicologi singurele genuri melodice folclorice românești care își au originea în spațiul carpato-dunarean al dacilor şi, totodată, singurele care nu au influenţe majore provenite din alte zone culturale străine Daciei şi românilor. Pastelul este un tablou realizat cu ajutorul limbajului (la origine, pastelul înseamnă un desen în creion moale, uşor colorat). Acest tip de poezie manifestă preocupare pentru satisfacerea unor exigenţe specifice: compoziţie, colorit, echilibru. Pastelurile sunt cântări plin de încredere adresate adevăratelor valori: munca, natura, rodnicia, robusteţea şi sănătatea morală. Pastelurile cântă frumuseţile naturii, în general, şi ale locurilor natale în special. 

 Alecsandri, Vasile. Dridri / Vasile Alecsandri. – Chişinău : Litera, 1998. – 304 p.

Un loc aparte în creaţia de proză a lui Alecsandri ocupă romanul Dridri. Romanul prezintă o serie de slăbiciuni, aduce câteva lucruri foarte interesante, imagini din lumea teatrelor pariziene în perioada anului 1848. 

 Alecsandri, Vasile. Istoria misiilor mele politice / Vasile Alecsandri. – Bucureşti : Ed. a GRAMAR,  s.a. – 109 p.

Istoria misiilor mele politice prezintă avântul de a pune în joc tot de ce era în stare scriitorul, atunci când putea contribui cu vorba şi cu fapta la afirmarea drepturilor Patriei şi la recunoaşterea acestor drepturi de către aceea care deţineau soarta emancipării românismului, renăscut la viaţă nouă.

 Alecsandri, Vasile. Muntele de foc / Vasile Alecsandri. – Chişinău : Litera, 1996. – 320 p.

Proza lui Alecsandri, trece drept partea cea mai viabilă a literaturii sale, în sensul că se deschide cititorilor de astăzi chiar peste considerentele istorice care pot conferi anumitor texte un interes ce amestecă preocupările de ştiinţă cu bunăvoinţa estetică specioasă. El petrece cuviincios, ca un patriot epicureu, la vederea naturii umane şi fizice, mizeriile şi frumuseţile, regretul şi înduioşarea desfoliindu-se de la conturul minuţios fără pedanterie la grotesc. Alecsandri se preumblă parcă uneori într-o patrie şi alteori într-o străinătate cu faţă de  ,,Halimă laică, domestică” : miracolul s-a înlocuit cu neprevăzutul, cu plăcerea itinerariilor fortuite.

 

 Alecsandri, Vasile. Pagini alese / Vasile Alecsandri. – Chişinău :  Ed. Cartea Moldovei, 1997. – 463 p.

,,Pagini alese” cuprinde mai multe volume din opera poetică şi dramaturgie a lui Vasile Alecsandri, cât şi legende şi proza alecsandriană.

 Alecsandri, Vasile. Poezii populare ale românilor / Vasile Alecsandri. – Chişinău : Litera, 1998. – 312 p.

Alecsandri are un titlu mare de glorie. Intuiţia lui de artist profund şi delicat l-a făcut să se apropie cu pietate şi înţelegere de depozitul sacru al poeziei noastre populare.  În poezia marelui poet se găsesc formele cele mai variate şi mai simple de exprimare a frumosului şi elementele cele mai trainice şi mai bogate de limbă. Astfel opera lui Alecsndri, prin rădăcina ei în popor, a reuşit să salveze limba română de orbecăiri prin adâncimi fantastice.

  Alecsandri, Vasile. Sânziana şi Pepelea / Vasile Alecsandri. – Bucureşti : Ed. Aldo Press, 2003. – 110 p.

Sânziana este un bine cunoscut personaj din basmele noastre. Ea deţine cele mai minunate însuşiri : e atât de frumoasă, e bună cu cei drepţi, dar în acelaşi timp îndrăzneaţă când înfruntă forţele răului. Pepelea este un tânăr sărac, dar voinic ca şi Făt-Frumos, este pornit pe glume, dar în acelaşi timp neîntrecut în vitejii.

  Alecsandri, Vasile. Teatru / Vasile Alecsandri; pref. : Mircea Anghelescu. – Bucureşti : Curtea Veche Publishing, 2011. – 427 p.

Teatrul este genul care l-a reprezentat cel mai bine pe autor şi a rămas în mare parte accebil unui public larg, întotdeauna sensibil la generozitatea ideilor, la bonomia umorului său, la comicul de limbaj şi de ambianţă, care conturează o lume evident schematizată, dar veridică în trăsăturile ei caracteristice.

 

Teatru la Bibliotecă : „Recităm din Vasile Alecsandri”

Luni, 23 mai la ora de actorie s-a discutat pe baza poeziei Înșiră-te mărgărite de Vasile Alecsandri. Copiii au citit câteva fragmente iar spre finalul orei au vorbit despre cuvintele cheie : trei copile de împărat, pasărea măiastră, luna mai, luna de lăcrimioare, mărgăritare albe, fire aurite, fecior de împărat, gemeni frățiori, dulce împărăteasă, nunta, uriașii, aștrii, râul și spicele. În baza acestor cuvinte fiecare participant descrie ce rol are în această poezie și să facă asemănări cu alte poezii scrise de scriitori români și basarabeni : ( Ex: Luceafărul de Mihai Eminescu,  Serile la Mircești de Vasile Alecsandri, Pasăre măiastră de Lucian Blaga, ș.a). Pe alocuri au fost ajutați și sfătuiți de moderatorul orei de teatru Artiom Oleacu.

Desemnăm cuvintele cheie

Cercul de actorie – repetiție la: Înșiră-te mărgărite de Vasile Alecsandri

Azi, în cadrul orei de actorie elevii de la Școala -Grădiniță Pas cu Pas nr. 152 au repetat poezia Înșiră-te mărgărite de Vasile Alecsandri. Fiecare participant a avut câte un fragment de repetat și unii chiar au încercat să recite. Această poezie este foarte interesantă, despre primăvară și c un limbaj pe înțelesul tuturor. Copiii au citit pe rând cîte un fragment și pe data viitoare au avut de învățat fiecare în parte fragmentul ales de moderatorul cercului Artiom Oleacu, actor la Teatrul Satiricus, cât și dramaturg.

Moderatorul face prima repetiție

 

 

Realizat de Doina Spătaru

„Teatru la Bibliotecă”: repetiție pentru scenetă

La o nouă lecție de teatru, copiii au exersat arta vorbirii pentru poezia de Vasile Alecsandri : Înșiră-te mărgăritare! Lecția de teatru este pentru copiii o nouă informație și cunoștințe despre teatru, scenă, actor,rol, piesă de teatru și spectacol. Această repetiție îi face mai buni și mai încrezători în sine. Sceneta v-a avea loc la următoarea lecție.