Arhive etichetă | scriitor

Revistă bibliografică : scriitorul şi prozatorul Dumitru Crudu – „50 ani de la naştere”

Imagini pentru dumitru crudu strigăte de sub apă

 

Dumitru Crudu s-a născut  în anul  1967, satul Flutura, județul Ungheni.  Este un poet, publicist, prozator și dramaturg  român. A fost student în Chișinău, Tbilisi, Brașov și masterand la Sibiu. A fost membru ULCT (1982-1991). Câștigător al Concursului de dramaturgie Cea mai bună piesă românească a anului, organizat de Uniunea Teatrală din România (UNITER) și de Fundația Principesa Margareta a României, edБез названияiția 2003. A debutat cu volumul de poezie Falsul Dimitrie. A continuat să publice poezie, cele mai recente apariții fiind La revedere, tată (2015) și Strigătele de sub apă (2015). Printre cărțile sale se enumeră romanele Măcel în Georgia (2008), Oameni din Chișinău (2011),  Un american la Chișinău (2013). Romanul Un american la Chișinău a cîștigat Premiul de Proză al Filialei Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România pE 2013.

Este membru al Uniunii  Scriitorilor și al Uniunii Teatrale din Republica Moldova, al ASPRO și redactor al revistei web „Tiuk! (k-avem kef)”.

Dumitru Crudu a publicat 6 cărţi de poezie şi 3 romane. Cărţile lui au fost traduse în peste 8 limbi. A scris 20 de piese de teatru, după care s-au facut în jur de 30 de spectacole şi filme în ţară şi în străinătate : Italia, Germania, Haiti, Camerun, Suedia, Franța, Bulgaria. Multe dintre poeziile, piesele de teatru și povestirile sale au fost traduse în cehă, germană, rusă, italiană, franceză, engleză, catalană, suedeză, olandeză și au apărut în antologii și în reviste.  Dumitru Crudu îşi merită titlul de omul anului.

Dumitru Crudu a fost director al „Filialei Ștefan cel Mare și Sfânt” între anii 2012 – 2016. Actualmente este bibliotecar la Biblioteca Municipală B.P.Hasdeu unde duce un atelier de poezie și proză !”Vlad Ioviță”.

Bibliografie:

Poezie
Falsul Dimitrie, Editura Arhipelag, Târgu-Mureş, 1994.
E închis vă rugăm nu deranjaţi, Editura Pontica, Constanţa, 1994.
Şase cânturi pentru cei care vor să închirieze apartamente, Editura Paralela 45, Piteşti, 1996.
Poooooooooate, Editura Vinea, Bucureşti, 2004.
Falsul Dimitrie. Antologie de versuri, Editura Cartier, Chişinău, 2014.
La revedere tată, Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2015.

Teatru
Crima sângeroasă din staţiunea violetelor, Editura ARC, Chişinău, 2001.
Salvaţi Bostonul, Editura Cartier, Chişinău, 2001.
Alegerea lui Alexandru Suţţo, Editura Unitext, Bucureşti, 2004.
Duelul şi alte texte, Editura Eikon, Cluj, 2004.
Un concert la violă pentru câini, Editura Xerox, Chişinău, 2004.
Steaua fără… Mihail Sebastian, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2006.
Oameni ai nimănui, Editura Cartier, Chişinău, 2007.

Proză
Măcel in Georgia, Editura Polirom, Iaşi, 2008.
Oameni din Chişinău, Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2011.
Un american la Chişinău, Casa de Pariuri Literare, Bucureşti, 2013.
Salutări lui Troţki, Editura Univers, Bucureşti, 2016.

 

Vă recomandăm spre lectură următoarele titluri ale autorului :

672480

Crudu, Dumitru. Eşarfe în cer / Dumitru Crudu. – Chişinău : Cartier, 2012. – 40 p.

Genul acesta de poezie expiatoare practicat de Crudu în Eşarfe în cer este la fel de intens şi de riscat ca bocetul – răvăşeşte cu totul pe cel care participă sufleteşte la hapax-ul în cauză, însă poate lăsa rece cititorul mai puţin dispus la eforturi empatice. Ba chiar celui infirm de organul empatiei îi poate provoca accese sarcastice – îmi aduc dureros de bine aminte de remarca lui Eugen Barbu din O istorie polemică şi antologică a literaturii române de la origini până în prezent după care în Sora mea de dincolo, extraordinarul ei kaddish pentru sora dispărută, Ileana Mălăncioiu ar fi speculat un mormânt pentru a face carieră literară. 

Без названия (1)

Crudu, Dumitru. Vrabia din geantă / Dumitru Crudu. – Chişinău : Prut Internaţional, 2016. – 20 p.

Cartea Vrabia din geantă este o carte dedicată copiilor. Cartea conform tradiţie a fost aleasă fiind   „Cartea Anului” la ediţia anterioară a Salonului Internaţional de Carte pentru Copii şi Tineret. Dumitru Crudu pentru  povestirea „Vrabia din geantă„, a luat premiul în anul 2015.

images

Crudu, Dumitru. O bătrânică de unsprezece ani / Dumitru Crudu. – Chişinău : Prut Internaţional, 2015. – 24 p.

Este Cartea Anului 2015, titlu acordat de juriul de specialitate în cadrul ediției a XIX-a a Salonului Internațional de Carte pentru Copii și Tineret. Este o piesă de teatru pentru copii, o poveste captivantă în versuri. Piesa „O bătrână de 11 ani” a fost montată, în anul 2014, la Radio Moldova, de regizoarea Nelly Cozaru, iar spectacolul a câștigat Premiul Senatului Uniunii Teatrale la ultima ediție a Galei UNITEM.

Без названия (2)

Crudu, Dumitru. Oameni ai nimănui / Dumitru Crudu. – Chişinău : Cartier, 2007. – 80 p.

Piesa de teatru „Oameni ai nimănui” de Dumitru Crudu a trezit discuții aprinse în sală: unii nu erau de acord cu imaginea migrantului redată cu mult talent de către actorii Gheorghe Petraru, Lucia Pogor, Victor Nofit ș. a., alții au afirmat că piesa reprezintă realitatea anilor 2000, când majoritatea migranților au trecut prin încercări grele și au avut de suferit de pe urma migrației ilegale. Cineva a plâns, unii s-au emoționat sau supărat, dar cert este că nimeni nu a rămas indiferent după vizionarea spectacolului.

3dd_SALUTARI-LUI-TROTSKI_BT

Crudu, Dumitru. Salutări lui Troţki / Dumitru Crudu. – Chişinău : Univers, 2006. – 159 p.

Salutări lui Troţki este carte despre greva foamei, trotuare ocupate de protestatari, primării luate cu asalt. Dar și un student care o seduce pe amanta profesorului. Pumni ridicați, manifeste radicale, acuzații scandate contra guvernului. Dar și o bătrână furișându-se spre întâlnirea cu iubitul ei. Nunta unor mafioți, un ucigaș cu îndoieli, un medic criminal. Câțiva pui de găină ciugulind niște roșii. Povestirile lui Dumitru Crudu, scriitor pe deplin consacrat, redau întreaga forfotă a vieții de azi, într un limbaj savuros, cu o vervă inegalabilă și cu un umor de cea mai bună calitate.

Lectură plăcută!

Publicat de : Doina Spătaru

Şef  – Oficiu

Anunțuri

Poeta Ana Blandiana a aniversat 75 de ani

Poeta Ana Blandiana s-a născut la 25 martie 1942, la Timișoara. Acad. Eugen Simion spunea despre poezia acesteia, în volumul „Scriitorii români de azi” (Editura Cartea Românească, 1974), că „Primind această viziune gravă, poezia Blandianei nu renunță la o anumită dorință de seducție. Ea nu se hotărăște să părăsească valea care desparte tărâmurilePoeta-Ana-Blandiana-aniverseaza-75-de-ani.jpg și nu-și refuză, vorbind de moarte, o anumită grație a jocului”.

A făcut studii de filologie romanică, fiind licențiată a Facultății de Filologie a Universității Cluj (1962-1967).

Ana Blandiana a debutat ca poetă în 1954, în reviste de tineret, apoi în „Tribuna” (1959) și în antologia „30 de poeți tineri”. A colaborat la multe periodice din țară, printre care „Viața Studențească” sau „Amfiteatru” (1968-1974). A fost bibliotecară la Institutul de Arte Plastice ”N. Grigorescu” din București (1975-1977), redactor la Uniunea Scriitorilor (1977-1979). A obținut o bursă de studii în cadrul Programului Scriitoricesc Internațional al Universității din Yowa City (SUA) (1973-1974), potrivit „Dicționarului scriitorilor români” (M. Zaciu, M. Papahagi, A. Sasu, 1995).

În 1960 s-a căsătorit cu scriitorul Romulus Rusan. Între 1960 și 1963, a lipsit din paginile revistelor literare, având interdicție de publicare. A revenit însă, în 1964, la „Contemporanul”, unde a deținut ani de zile rubrici permanente. O a doua interdicție de a publica a fost declanșată de ciclul de poeme din revista „Amfiteatru” (1985), culminând cu versurile pentru copii din volumul „Întâmplări de pe strada mea” (1988). Totuși, în 1989 îi va apărea culegerea antologică de „Poezii”, cu o prefață de Eugen Simion, mai scrie sursa menționată mai sus.

După debutul editorial cu placheta „Persoana întîia plural” (1964), s-a impus printre poeții cei mai reprezentativi ai epocii, publicând „Călcâiul vulnerabil” (1966) și „A treia taină” (1969, Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor). A continuat cu alte cărți de poezie: „Cincizeci de poeme” (1970), „Octombrie, Noiembrie, Decembrie” (1972), „Somnul din somn” (1977), „Ochiul de greier” (1981), „Ora de nisip” (1983), „Stea de pradă” (1985), „Arhitectura valurilor” (1990), „La cules de îngeri” (1998), „Soarele de apoi” (2000, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru poezie), „Refluxul sensurilor” (2004).

A scris și versuri pentru copii: „Întâmplări din grădina mea” (1980), „Întâmplări fără Arpagic pentru cititorul cel mic” (1991), „Cartea albă a lui Arpagic” (1998, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatură pentru copii).

A semnat tablete, eseuri, însemnări de călătorie, adunate în volumele „Calitatea de martor” (1970), „Eu scriu, tu scrii, el, ea scrie” (1976), „Cea mai frumoasă dintre lumile posibile” (1978), „Coridoare de oglinzi” (1984), „Autoportret cu palimpsest” (1986), „Ghicitul în mulțimi”, „Geniul de a fi” (1998), „Cine sunt eu?” (2001).

A mai publicat, în colaborare cu soțul său, Romulus Rusan, cărți de interviuri cu personalități ale culturii românești: „Convorbiri subiective” (1972), „O discuție la Masa Tăcerii” (1977).

Abordând și proza fantastică, a scris „Cele patru anotimpuri” (1977, 2001) și „Proiecte de trecut” (1982), ambele volume apărând sub titlul „Orașul topit și alte povestiri fantastice”, în 2004. În 1992 i-a apărut romanul „Sertarul cu aplauze”, care s-a bucurat de o foarte bună primire din partea publicului și a criticii (următoarele ediții: 1998, 2002, 2004), iar în 1994 volumul de nuvele „Imitație de coșmar”.

De-a lungul anilor, poeta a întreprins mai multe călătorii de documentare și studiu în diverse țări europene și a participat la congrese și festivaluri de poezie, în calitate de invitată a unor universități, academii, organizații culturale, scrie site-ul http://www.anablandiana.eu/.

În afara volumelor de poezie traduse în foarte multe limbi, i-au mai apărut grupaje de poeme în reviste și antologii din Anglia, S.U.A., Italia, Spania, Franța, Belgia, Germania, Austria, Olanda, Finlanda, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia, Brazilia, Cuba, Turcia, Siria, Grecia, China, Japonia, Israel, Albania. După 1989, acestor traduceri li se adaugă eseurile literare și articolele de analiză politică apărute în marile ziare germane sub semnătura sa, ca și nenumărate conferințe, lecturi publice, interviuri, intervenții la colocvii, simpozioane și mese rotunde în principalele țări europene.

În decembrie 1989 a făcut parte din Consiliu Provizoriu al Frontului Salvării Naționale, din care a demisionat la 29 ianuarie 1990, în semn de protest față de transformarea FSN în partid politic.

A fost unul dintre inițiatorii Alianței Civice și președinte al organizației în perioada 1991-2001. Este președintă a Fundației Academia Civică, director fondator al Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței, președintă de onoare a PEN Club România, membră a Academiei de Poezie ”Stéphane Mallarmé”, membră a Academiei Europene de Poezie, membră a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO), mai scrie site-ul http://www.anablandiana.eu/.

Este cetățean de onoare al municipiilor Sighet, Botoșani, Timișoara, Oradea și deține decorația regală „Nihil Sine Deo”, Ordinul Legiunii de Onoare în grad de Cavaler (2009), distincția „Femei curajoase din întreaga lume” (Departamentul de Stat al SUA, 2014). Este Doctor Honoris Causa al Universității de Vest, Timișoara (2015), Doctor Honoris Causa al Universității UBB (Cluj, 2016), Doctor Honoris Causa al Universității „Dunărea de Jos” (Galați, 2016).

Din 2012, are loc, la Brăila, sub egida Ministerului Educației și a Inspectoratului Școlar Județean Brăila, Festivalul de creație și interpretare ”Ana Blandiana”, mai scrie sursa menționată mai sus.

Printre premiile obținute de poetă se numără: Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România (1969), Premiul pentru poezie la Academiei Române (1970), Premiul internațional Herder (1982), Premiul de Literatură pentru Copii (1998), Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor (2000), Premiul „Opera omnia” al Uniunii Scriitorilor (2001), Premiul internațional Vilenica (2002), Premiul Internațional Camaiore (2005), Premiul Revistei Observator Cultural pentru Memorialistică, ediția a VIII-a (2014), Premiul „Opera Omnia” acordat de Revista „Convorbiri Literare”, ediția a XVIII-a, (Iași, 2014), Premiul „Poetul European al Libertății” (Gdansk, 2016).

La 20 noiembrie 2010, în cadrul celei de-a 17-a ediții a Târgului Internațional Gaudeamus — Carte de învățătură, Ana Blandiana și-a lansat cartea de poezie, „Patria mea ”. În 2013, Ana Blandiana a mai publicat un volum de eseuri, intitulat „Fals tratat de manipulare”. Cel mai recent volum de poezie, „Orologiul fără ore”, a fost publicat la Humanitas, în 2016.

Radu Enescu sublinia, în Revista „Familia” din 1988 (citat de site-ul http://www.anablandiana.eu) că „Gestul de a scrie constituie pentru Ana Blandiana un act existențial definitoriu, un destin la care a fost ‘condamnată’ dar pe care și l-a asumat, o formulă de echilibru, între perfecta, precara materie și spiritul fragil, de neînvins”.