Serviciul : Limba care ne unește (Grupa începători)

În data de 16 ianuarie, în incita Bibliotecii Ștefan cel Mare s-a desfășurat cursul de limba română pentru vorbitorii de limba rusă. La începutul lecției am trecut tema pentru acasă. Participanții au pregătit foarte conștiincios exemple pentru diftongi și triftongi, având ca exemplu tema trecută anterior. Și au pregătit texte frumoase și interesante despre orașul Chișinău. Tema trecută a fost despre sărbătorile de iarnă. Cum încă abia nu demult au fost, am făcut o mică recapitulare despre ce tradiții și obiceiuri sunt cunoscute în ciclul de iarnă : Sfântul Nicolae, Crăciunul, Anul Nou, Sfântul Vasile și Boboteaza care simbolizează înnoirea și începutul unui an nou. Participanții au aflat alte tradiții și obiceiuri. Și s-a discutat în prealabil ce sărbători în Moldova au loc și când din cauza că diferă datele din calendar. Pentru tema de acasă au de pregătit o compunere: cum am petrecut sărbătorile de iarnă.

Această prezentare necesită JavaScript.

Sfântul Nicolae – ocrotitorul copiilor

Anual, pe 6/19 decembrie îl sărbătorim pe Sfântul Nicolae pe nou și pe vechi în dependență de tradiții. În ajun fiecare  copil este informat că Sfântul Nicolae nu iubește copiii care nu au cizmulițele și încălțămintea curată, fiindcă nu va ști ce să le ofere : cadouri sau o nuielușă. Sfântul Nicolae a fost un om blând și iubitor.

Azi, 6 decembrie a fost și prima ninsoare. Activitatea a fost desfășurată extramuros. Elevii de la Liceul Teoretic de Arte Elena Alistar, au putut să remarce cărui fapt se datorează această ninsoare. Despre tradițiile și faptele pe care le-a făcut Sfântul Nicolae când era mic și când a devenit preot au fost informații utile pentru copii. Astfel, ei au aflat că în copilărie el oferea orice avea oamenilor necăjiți. A fost  un om milostiv oferind unui bărbat trei pungi de galbeni pentru a-și mărita fetele. Sfântul Nicolae a înfăptuit multe minuni, și ne ajută în chip minunat chiar și după ce a părăsit această viață. O altă minune este acea a unei familii care pleca cu daruri la biserica cu hramul în cinstea Sfântului Nicolae. Pentru a ajunge acolo au luat o luntre să treacă apa. Băiatul lor în vârstă de trei ani a căzut în apă. Părinții l-au crezut mort. Preotul care slujea în acea biserică doua zi când a descuiat ușa a auzit glas de copil, plângând. A fost mirat deoarece seara trecută nu a rămas nimeni în biserică. Era acel băiețel care era crezut mort, însă Sfântul Nicolae l-a salvat.  Preotul a anunțat oamenii să afle al cui este copilul. Părinții copilului, auzind această veste, au venit și au înțeles că s-a făcut o minune, acesta era copilul lor, pe care Sfântul Nicolae l-a scos din apă și l-a adus în biserica sa. Și astăzi Sfântul Nicolae ajută pe toți cei care i se adresează în rugăciune. El este prietenul, ocrotitorul și binefăcătorul copiilor.

Copiii au menționat că au rude care îi poartă numele și au aflat ce semnificații are Sfântul Nicolae în popor. Și ca temă individuală au de cercetat viața acestui sfânt și cu ce pot să mai adauge. A fost o oră interactivă, cu păreri frumoase, cu informație și din partea copiilor. Au ascultat cu atenție, căci spre final i-am întrebat despre ce le-am spus. Mi-au răspuns foarte frumos și activi la întrebări.

Publicat de : Doina Spătaru

Oră de lectură : Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil – obiceiuri și tradiții

În data de 8 noimbrie, pe stil nou cei cu numele de Mihail și Gavriil își sărbătoresc ziua de nume. Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil sunt denumiți conducătorii cetelor îngerești sau cei dintâi dintre îngeri. Activitatea a avut loc la Școala Grădiniță Pas cu Pas nr. 152. Elevii care au participat la activitate au fost entuziasmați de a afla ceva nou, mai ales cei care poartă numelor acestor sfinți.

Sfantul Arhanghel Mihail

In limba ebraica, numele sau inseamna „Cine este ca Dumnezeu?”. El este cel care „striga”: „Sa luam aminte, noi, care suntem fapturi, ce a patimit Lucifer, cel care era cu noi: cel ce era lumina, acum intuneric s-a facut.

Sfantul Arhanghel Gavriil

In limba ebraica, Gavriil inseamna „barbat-Dumnezeu”. Numele sau contine concentrat vestea ca Dumnezeu Se va face barbat, ca va asuma firea omeneasca. Vesteste Sfintilor Parintilor Ioachim si Ana nasterea Maicii Domnului, ii descopera lui Zaharia nasterea Inaintemergatorului. Pastorilor le arata ca li S-a nascut Prunc, pe Iosif, logodnicul Mariei, il intareste ca sa nu se indoiasca de nimic, calauzeste Sfanta Familie in Egipt si aduce femeilor mironosite vestea Invierii Domnului.

Arhanghelul Gavriil este reprezentat in iconografia ortodoxa purtand in mana o floare de crin alb, ca simbol al bucuriei si binecuvantarii. Arhanghelul Gavriil este ingerul bunatatii si milostivirii lui Dumnezeu.

Arhanghelul Gavriil a fost trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria să-i vestească taina cea mare a întrupării Domnului şi tot el a adus drepţilor Ioachim şi Ana vestea zămislirii Maicii Domnului.

În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat în comparaţie cu Arhanghelul Gavriil. El poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască.

Despre Arhanghelul Mihail se ştie că este conducătorul oştilor cereşti-îngereşti, iar despre Arhanghelul Gavril ştim că este vestitorul Fecioarei Maria că va naşte pe Mântuitorul lumii, pruncul Iisus.

Totodată, un vechi obicei spune că de sărbătoarea Sfinţilor Mihail şi Gavril se aprind lumânări atât pentru oamenii în viaţă, cât şi pentru cei trecuţi la cele sfinte fără lumânare sau dispăruţi în împrejurări năprasnice.

Altfel, în ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril se făcea marea pomenire pentru toţi morţii din familie.  Ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril se serbează fiindcă ei iau sufletele oamenilor când mor.

La finalul activități le-am urat omagiaților La Mulți Ani!

 

Clubul Ingenioșii : Paștele sărbătoarea luminii și bucuriei

În data de 25 aprilie, în cadrul Clubului „Ingenioșii” s-a discutat despre sărbătoarea de Paște și  obiceiurile  și tradițiile sale. Pentru ai incita la discuție am vorbit și despre cele 12 superstiții interesante de Paște. Copiii au venit cu impresiile și poveștile lor cum au petrecut Paștele și ce anume le place și de ce. Unii au zis că le place noapte de înviere, când fiind în biserică iau lumină de la părintele din altar. Alții au povestit despre vopsirea ouălor roșii sau în alte culori și de unde provine culoarea roșie. Am discutat și despre prepararea cărnii de miel pe masa de Paște. Ea poate fi sub formă de friptură sau drob. Mielul este simbolul Mântuitorului Isus, care a fost sacrificat pentru a salva omenirea. Pasca cea mai preferată a copiilor și nu numai, se obține prin aluat, brânză dulce și stafide. La unii le pregătesc mamele la alții bunicuțe.

O însărcinare individuală a fost să aleagă un articol din revistele pentru copii A mic și Alunelul.  Nicoleta Dimitriu a vorbit despre Vinerea Neagră. Este considerată Vinerea Patimilor, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare. În Vinerea Mare este interzis a se face copturi.

Banaru Anca a vorbit despre Paște ca cel mai important eveniment din an. Deoarece este Învierea Domnului a vorbit despre seara de Înviere, despre pregătirea mesei de Paște și despre faptul că după Învierea Domnului se zice Hristos a Înviat și Adevărat a Înviat. Iar peste 40 de zile Hristos s-a Înălțat.

Loredana Malai a  citit și alte superstiții de Paște care a fost o informație utilă pentru colegii ei. Iată unele din ele :

–  Persoana care a păstrat un ou roșu timp de patruzeci de zile de la Paște, iar acel ou nu s-a stricat, va avea parte de noroc tot timpul anului. De asemenea, în unele regiuni ale țării ouăle roșii se îngroapă în pământurile cultivate. Se crede că aceste pământuri vor fi ferite de grindină, inundații sau alte dezastre ale naturii;

–  Este interzis să înrosești ouăle în ziua de Paști dacă nu vrei să atragi asupra ta bolile.Ca și în ziua de Revelion, dacă vrei să ai parte de un an benefic, prima persoană care îți trece pragul în ziua de Paști trebuie să fie o persoană de sex masculin.

– În  anumite regiuni ale țării, în noaptea de Înviere sunt aduși cocoși la biserică. Posesorul cocoșului care începe să cânte primul este considerat ca având parte de noroc tot cursul anului.

Publicat de Doina Spătaru

Șef – Oficiu

Clubul Ingenioşii : Sărbătorile de iarnă

În data de 13 decembrie, elevii de la Clubul „Ingenioşii” au participat la un nou concurs. De data aceasta tematica a fost Sărbătorile de iarnă.  În baza întrebărilor puse copiii au răspuns şi au fost apreciaţi după merit. Printre întebări se enumeră : Ce sărbători de iarnă cunoaşteţi? Ce sfinţi sărbătorim în anotimpul iarna? Ce semnifică sărbătoarea Sf. Valentin?  Care este semnificaţia Dragobetelui?  Ce colinde se cântă şi care le cunoaşteţi?  Care sunt obiceiurile s

 

 

pecifice Anului Nou?

Cele mai frumoase tradiţii şi obiceiuri sunt legate de sărbătorile de iarnă. Principalele sărbători ale ciclului de iarnă sunt : Sf. Nicolae, Crăciunul, Anul Nou, Sf. Vasile şi Boboteaza care simbolizează înnoirea timpului şi începutul unui an nou. Pe stil vechi avem şi Sf. Andrei sărbătorit pe 13 decembrie. În februarie avem trei sărbători : Sf. Valentin, Dragobetele şi de uni este sărbătorită Ziua Bărbaţilor.

Printre cele mai importante obiceiuri specifice Anului Nou se înscriu : colindul, uratul, semănatul, sorcovitul, pluguşorul, sorcova, capra, căluţul, berbecul, turca, boul, măgarul, cerbul, ursul, malanca, irozii sunt răspândite aproape pe întegul arealul românesc cu deosebiri specifice unei sau altei zone.

De ce sărbătorile religioase sunt marcate la noi de 2 ori?

Un răspuns simplu la această întrebare ar fi : pentru că se sărbătoresc pe stil nou şi pe stil vechi. 

Sărbătorile religioase  de iarnă încep cu sărbătoarea  Sf. Nicolae, la 6/19 decembrie.

Moş Ajun 24  decembrie / 6 ianuarie  –  care se spune că ar fi fost fratele mai mic al lui Moş Crăciun.

Moş Crăciun 25 decembrie /7 ianuarie.

Naşterea Domnului sau Crăciunul; Anul Nou; Sărbătoarea îndrăgostiţilor – Ziua Sfântului Valentin; Dragobetele 24 februarie.

Copiii au fost notaţi după răspunsurile corecte şi după cunoştinţele acumulate. La finalul concursului fetele au cântat şi o colindă despre mântuitorul Isus Hristos (Steaua sus răsare).

Publicat de Doina Spătaru
Şef-oficiu

Oră de lectură : Sfântul Mare Ierarh Nicolae

Sfântul Nicolae, sărbătorit de creştini în 6 decembrie, este unul dintre cei mai cunoscuţi şi mai iubiţi sfinţi ai creştinităţii. În credinţa populară Sfântul Nicolae mai este cunoscut şi sub numele de San-Nicoara. În unele zone ale ţării, de ziua de Sfântul Nicolae oamenii aduc în casă crenguţe de pomi fructiferi pe care le păstrează în apă lângă icoane ca să înflorească până de Anul Nou. Iar dacă aceste crenguţe vor înflori până când anul se sfârseşte, anul care vine va fi unul foarte roditor şi plin de satisfacţii.

Cu aceste informaţii am început ora de lectură dedicată marelui Sfânt Nicolae, sărbătorit pe 6 decembrie, dar şi pe 19 decembrie. Copiii au venit cu unele afirmaţii despre Sfântul Nicolae şi ce anume reprezintă el. Ei în mod conştincios în noaptea de 5 spre 6 decembrie, îşi lustruiesc ghetele, pentru că Moş Nicolae vine să le aducă daruri, dacă au fost cuminţi.

În alte ţări, le povesteam copiilor că unii copii lasă un pahar de vin şi morcovi pentru măgăruşul care îl însoţeşte. Tot pentru măgăruş ei mai lasă şi puţin zahăr. La fel se procedează şi în alte ţări.

În mod sigur Moş Nicolae este încă aşteptat de copii nu numai pentru că e sărbătoare ci şi pentru că unii îi poartă numele : Nicolae, Nicoleta şi  care sunt protejaţi de către Sfântul Nicolae.

La activitate au participat elevii de la Şcoala – Grădiniţă „Pas cu Pas” şi Liceul Teoretic „Elena Alistar”.

Sfântul Nicolae – ocrotitorul copiilor

Potrivit tradiţiei, Sfântul Nicolae s-a născut în secolul IV, în provincia Lichia, orașul Patara (Turcia). Părinţii au fost oameni înstăriţi, dar şi foarte credincioşi. Şi-au dorit mult un copil. Şi Dumnezeu le-a dăruit unul, a fost singurul. Unul milos, foarte înţelept şi extrem de curajos. A învăţat viaţa duhovnicească de la unchiul său, Nicolae, episcopul Patarelor. Rămas orfan devreme, Sfântul Nicolae şi-a împărţit averea moştenită fără să păstreze nimic.

S-a gândit apoi să-şi petreacă viaţa în tăcere şi singurătate, însă vestea lui Dumnezeu a fost alta: „În mijlocul poporului să-ţi săvârşeşti nevoinţa ta, dacă voieşti să fii încununat de Mine”. Înălţat Arhiepiscop al Mirelor Lichiei, Sfântul s-a dovedit un bun păstor al turmei sale. Este părintele bun şi înţelept care dăruieşte lumină şi har credincioşilor, este ocrotitor al copiilor şi apărător al credinţei ortodoxe.

În vremea prigoanelor lui Diocleţian împotriva creştinilor, Sfântul a fost aruncat în temniţă, însă şi de acolo îi vorbea poporului despre Legea lui Dumnezeu. A fost eliberat după urcarea pe tron a Sfântului Constantin. Potrivit tradiţiei, Nicolae a fost unul dintre Sfinţii Părinţi participanţi la Sinodul de la Niceea.

Sfântul Nicolae a apărat dreptatea printre oameni şi a mântuit de la condamnare trei bărbaţi. A fost considerat sfânt de popor chiar din timpul vieţii. Oamenii îl chemau având credinţa că necazurile lor vor fi mântuite. Două dintre minunile sale au marcat profund conştiiţa creştinilor şi stau la baza convingerii că Moş Nicolae aduce daruri în noaptea de 5 spre 6 decembrie.

Se spune că o familie săracă avea trei fete. Şi, atunci când acestea au crescut, părinţii s-au gândit că o viaţă „uşoară” ar fi soluţia la sărăcia în care trăiau. Sfântul Nicolae a avut însă un alt plan cu ele şi le-a salvat sufletele, pe rând, punându-le la fereastră câte o pungă cu bani.

Se mai povesteşte că Sfântul Nicolae ar fi salvat de la naufragiu, prin rugăciune, niște marinari, iar de atunci aceştia îl cinstesc şi îl consideră ocrotitorul lor. Popularitatea sa a crescut atât de mult încât în Rusia aproape toate bisericile au colţ de rugăciune închinat Sfântului Nicolae. După o viaţă aspră, dar plină de credinţă a trecut la viaţă veşnică pe 6 decembrie 343, iar din anul 1087, moaştele sale sunt păstrate la o biserică din Bari, în sudul Italiei.

În Scandinavia, cu mult timp în urmă, Odin, zeul suprem, le aducea daruri copiilor, iar celor din nordul Germaniei, Zeul Thor. Acesta conducea o caleaşcă trasă de două capre, Cruncher şi Cracker. La creştinii din Ghana, Moşul vine din junglă, iar în Hawaii, cu barca. Sania trasă de reni este încărcată cu daruri pentru copiii din Danemarca, stelele dăruiesc cadouri copiilor din Polonia, iar în Ungaria, îngerii le aduc celor mici bomboane şi nuieluşe. O cămilă tânără îl ajută pe Moş în Siria, iar la noi, copiii cuminţi primesc daruri, însă cei neascultători, nuieluşe.

Moș Crăciun nu mai are în prezent decât prea puțin de-a face cu spiritualitatea creștină. În Europa, în secolul al XII-lea, ziua Sfântului Nicolae a devenit ziua darurilor şi a activităţilor caritabile. Multe ţări şi-au păstrat propriile obiceiuri şi tradiţii de Sfântul Nicolae. Copiii tuturor ţărilor creştine au fost învăţaţi că în noaptea de 5 spre 6 decembrie Sfântul Nicolae vine cu daruri. Când pe teritoriul Statelor Unite ale Americii au început să se așeze imigranții din țările germanice și nordice, imaginea Sfântului Nicolae, Sinterklaas cum îl numeau olandezii, s-a schimbat încet, transformându-l în Santa Claus.

Când ninge pe data de 6 decembrie se spune că Moşul îşi scutură barba şi iarna poate să înceapă. Aceasta este ziua în care binele învinge, prin credinţă, răul, iar în popor este numită Sânicoara. Oamenii se gândesc deja la Ignat şi la Sărbătoarea Crăciunului. Pregătirile încep.