100 de curiozități și date statistice despre Chișinău

Chișinău este capitala Republicii Moldova. Este un oraș plin de magie ce ascunde mai multe curiozități. Generații întregi și-au adus aportul la dezvoltarea acestuia, astfel încât acum să devină ceea ce este: casa a sute de mii de cetățeni.

Vrei să afli cât mai multe detalii, date statistice și curiozități despre orașul nostru drag?

Mai jos vei găsi 100 de chestii noi despre Chișinău:

Localizare

• Coordonate 47.026859° N, 28.841551° E
• Fus Orar GMT +02:00
• Chișinău este situat la altitudinea de 85m deasupra nivelului mării.
• Chișinău se află la o distanță de 448 km de București (România) și 471 km de Kiev (Ucraina), capitale ale statelor vecine.
• Oraşul Chişinău este situat pe şapte coline situate în forma unui cerc. Pe cea mai înaltă colină se află sectorul Ciocana. Cel mai jos punct este centrul oraşului, locul constituirii oraşului Chişinău, în preajma râului Bâc, str. Albișoara.
• Suprafaţa oraşului Chișinău constituie cca 120 km.p., suprafața municipiului cca 635 km.p.

Istoric

• Pentru prima dată denumirea „Chișinău” este datată la 17 iulie 1436
• „Orașul din piatră albă” este sintagma cu care este supranumit Chișinăul. Respectivul supranume provine din abundența clădirilor construite din piatra albă de calcar.
• Chişinăul primeşte statutul de oraş în 1812 (populaţia 7 mii oameni) şi devine centrul administrativ (capitala) al regiunii Basarabia în anul 1818, având 18 mii oameni.
• În cele mai vechi hărţi ale Moldovei, cum este, de exemplu, harta lui Reicherstorf din 1541, Chişinăul nu figurează, pe când în aceste hărţi se regăsesc oraşe precum Orheiul, Tighina, Lăpuşna și Soroca.

Toponime sectoare

• Numele sectorului Botanica vine de la Şcoala de Horticultură fondată la 1842, cu primul parc dendrologic, numit pe acele timpuri „grădină engleză” sau cum îi spuneau locuitorii din preajmă – „grădină botanică”.
• Denumirea sectorului Ciocana provine de la fostul sat Ciocana Nouă, care a fost inclus în circumscripţia Chişinăului abia în anul 1959.
• Sectorul Râşcani a primit denumirea de la antroponimul Râşcanu, numele unor proprietari de pământ, bogați, pe moșiile cărora se află azi sectorul Râşcani.
• Poşta Veche îşi trage numele încă de pe timpurile când acolo se afla un oficiu poştal cu han și crâşmă, unde călătorii se odihneau şi schimbau caii de poştă.

Administrare

• Primul primar al Chişinăului a fost Anghel Nour.
• În istoria sa, municipiul Chișinău a avut 36 de primari, inclusiv mai mulți interimari. Printre cei mai longevivi edili au fost: Carol Schmidt – 26 ani, Dimitrie Lovcinski – 14 ani, Dimitrie Mincu – 13 ani, Serafim Urechean – 11 ani și Dorin Chirtoacă – 10 ani.
• Din punct de vedere administrativ Chișinăul este împărțit în cinci sectoare: Botanica, Buiucani, Centru, Ciocana și Râșcani.
• Orașul își are simbolistica proprie: stemă, drapel și imn. Drapelul simbolizează trecutul, prezentul şi viitorul comunităţii orăşeneşti.

Populație

• Chișinăul are 825,9 mii de locuitori (anul 2018), densitatea populației – 5.514 loc./1 km.p.
• Chişinăul ocupă locul 47 din cele 100 de oraşe mari din Europa.
• În prezent Chișinăul este al doilea oraș ca mărime a populației în limitele spațiului etnic Românesc, cedând întâietatea doar Bucureștiului.
• În 1772 în cele 114 gospodării înregistrate, pe lângă românii moldoveni băștinași, în Chișinău mai erau așezate deja 10 familii de armeni, 3 de”sârbi și jidovi”, 3 de țigani și o familie a unui grec; nici un rus și nici un ucrainean.
• Cea mai veche comunitate din Chişinău este comunitatea armenilor.

Arhitectură, edificii, locuri

• Arcul de Triumf din Chişinău ocupă locul 5 printre cele mai frumoase Arce de Triumf, conform ratingului revistei „Aeroflot Premium”
• Arcul de Triumf din bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfînt a fost ridicat în cinstea armatei ruse care a învins turcii în 1812. Acesta are o înălțime de 13 metri.
• Prima clădire construită pe actualul bd. Ștefan cel Mare din Chișinău a fost Seminarul Teologic, ctitorit de mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni în 1813.
• Actualul sediu al Guvernului Republicii Moldova a fost construit pe locul în care se afla cândva Mitropolia.
• Grădina Zoologică, deschisă la 9 mai 1978, este unică în țara noastră și cuprinde peste 1000 de animale de diferite specii de pe toate continentele.
• Gara de trenuri din mun. Chișinău reprezintă o construcție proiectată de arhitectul L. Ciuprin și construită în anul 1948.
• Pe locul McDonald’s-ului de azi, cu 100 de ani în urmă era hotelul „Bristol”.
• Clădirea Muzeului de Arheologie și Etnografie al Academiei de Științe a Republicii Moldova („Casa Iamusevschi”) este construită la sfârșitul secolului XIX, din piatră și parțial tencuită.
• Aeroportul internațional Chișinău a fost construit în 1960. În anul 2017 aeroportul a deservit 2.744.653 de pasageri.
• Gara feroviară a fost construită spre sfârșitul anilor 1870, după planul arhitectural al lui Ghenrih Lonski. Primul tren a sosit la gara Chișinău pe 15 august 1871.
• “Porțile Orașului” au fost construite la sfârșitul anilor 1970 – începutul anilor 1980 – un ansamblu de blocuri de beton armat, cel mai mare având 24 etaje și o înălțime de circa 70 metri.
• Blocul locativ „Romanița”, are o înălțime de 73 metri, 22 de etaje și 165 de apartamente.
• Circul de Stat din Chișinău a fost construit în anul 1981. La 25 aprilie 1982, în cinstea celei de-a 60-a aniversări a URSS, circul a găzduit primul său program.
• La periferia Chișinăului, în sectorul Râșcani, activează Mina din Chișinău, înființată în 1969 ce se întinde pe o distanță de 3 km și ajunge până în zona beciurilor de la Cricova.
• Chișinăul dispune de un traseu de motocros. În 1969 aici a avut loc Campionatul Mondial de Motocross. 

Învățământ și cultură

• Prima bibliotecă publică orăşenească a fost deschisă în anul 1832.
• Prima instituţie de învăţământ superior din Basarabia a fost Учительский институт (1915), din Moldova – Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, deschisă la Chișinău în anul 1940.
• În Chișinău se regăsesc 149 de școli de învățământ primar şi secundar general (gimnazii și licee).
• Instituții de învățământ profesional tehnic secundar și postsecundar –  29 de edificii.
• Universități – 25
• Biblioteci publice – 49
• Case de cultură  – 25
• Teatre (profesionale) – 17
• 543 de construcții sportive (Stadioane, săli sportive, bazine de înot etc.)
• Muzee (inclusiv filiale) – 12, care au avut peste 335 mii vizitatori în anul 2017

Locuințe

• Numărul total de apartamente 292,9 mii; dintre care cu o cameră 61,6 mii, cu 2 camere 117,9 mii, cu 3 camere și mai multe – 113,4 mii.
• Fondul locativ (case, apartamente) – suprafața totală 20 079 m2, ceea ce înseamnă în medie 24,4m2 pentru un locuitor.
• Mărimea medie a unei locuinţe are o suprafaţă totală 65,5m2, fără a se lua în calcul numărul camerelor din cămine.
• Din totalul de locuințe sunt dotate cu comodități: sistem propriu / autonom de încălzire au doar 21% din toate locuințele, 66,4 % au încălzire centralizată, 100,0 % iluminare electrică, 96% apeduct și canalizare, 89,8% grup sanitar în interiorul locuinţei.
• Lungimea apeductelor şi reţelelor de alimentare cu apă constituie 1 982,3 km, iar lungimea reţelelor de canalizare – 1124,0 km.

Ești îndrăgostit de Chișinău? Vezi ce apartamente de vânzare sunt disponibile la moment. Cumpărăți o locuință perfectă pentru tine și familia ta!

Economie

• Numărul agenţilor economici în Chișinău la data de 01.01.2018 constituie 106,8 mii.
• Municipiul Chișinău generează aproximativ 60% din PIB-ul Moldovei!
• În Chișinău se regăsesc 9 458 de unități de comerț dintre care 9 centre comerciale mari: Grand Hall, Zity Mall, Shopping MallDova, Alfa City Shopping Mall, Atrium Soiuz, JUMBO, Maraton, PanCom, Magazinul Universal Central (UNIC).
• Chișinău are acorduri de înfrățire cu 18 orașe din lume, primul fiind Grenoble, Franța (ianuarie 1977).
• Chişinăul ocupă locul 16 în lume în ceea ce privește viteza internetului cu 21,02 Mbps.
• Chișinăul folosește apă potabilă în proporție de 20% din apele subterane și 80% din râul Nistru.
• În perioada sovietică, la Chișinău se producea hrana pentru cosmonauți: 20 tipuri de sucuri, 15 tipuri de batonașe din fructe cu diferite arome, pireuri din fructe și legume.

Străzi și transport

• La moment, Chișinăul are aproximativ 900 de bulevarde, străzi, stradele ce au o lungime totală 1 031,3 km.
• Cea mai scurtă stradă din Chișinău este str. Valeri Cikalov, sectorul Botanica (41 m), iar cea mai lată – bd. Dacia.
• Cea mai mare arteră din Chișinău – șos. Muncești, are lungimea de peste 13 km.
• Dacă s-ar decide parcurgerea tuturor străzilor cu o viteză regulamentară de 50 de km/h, ar fi necesare 13 ore şi 44 de minute de şofat, în condiţia în care nu se va efectua nicio oprire!
• Peste râul Bâc numai în raza municipiului Chișinău se află circa 20 de poduri rutiere, în afară de cele pietonale.
• Primul transport urban a fost tramvaiul tras de cai, apărut în 1878, iar primele tramvaie electrice au apărut în 1912.
• Primele automobile au apărut în proprietatea chişinăuienilor în anii 1908-1910.
• Primul automobil pe care l-au văzut chişinăuienii a fost „Berliet”, adus din Odessa pentru cel mai mare proprietar basarabean Pantelimon Sinadino.
• Primele taxiuri şi autobuze au apărut la Chişinău în anul 1909.
• Prima rută de autobuz  interurbană (marca „Fiat”) a fost stabilită pe şoseaua Chişinău-Costiujeni în 1909.
• Primul tren a ajuns în gara Chişinău la 15 august 1871 din or. Odessa. Călătoria a durat șapte ore.
• Bulevardul central al Capitalei Ștefan cel Mare a avut, de-a lungul istoriei, nu mai puțin de șapte denumiri: strada Millionnaia, Moskovskaia, Aleksandrovskaia, apoi bd. Alexandru cel Bun. Mai târziu a fost împărțit în două tronsoane: primul se numea bd. Alexandru cel Bun, iar cel de-al doilea bd. Regele Carol II. După 1944-1952 s-a numit strada Lenin.

Monumente

• În Chișinău se regăsesc 300 de monumente, busturi și plăci comemorative.
• Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfînt în Grădina Publică a fost instalat la 29 aprilie 1928.
• Cel mai vechi monument din Chişinău este bustul lui Alexandr Puşkin (1885).
• Aleea Clasicilor a fost inaugurată la 29 aprilie 1958, din inițiativa Uniunii Scriitorilor.
• Cel mai înalt monument al Chișinăului este monumentul lui Serghei Lazo – 7,5 m, iar cel mai mic – figurina din bronz a Micului Prinţ din parcul Valea Morilor – 11 cm.

Cimitire

• În Chişinău sunt 11 cimitire municipale: Central “Armenesc”, Sfântul Lazăr “Doina”, Buiucanii Vechi, Evreiesc, Ciocana “Sfânta Treime”, Armeano-Catolic, Ştefan Ciobanu, Sculeni, Băcioii Noi, Petricani.
• Cimitirul Sfântul Lazăr din Chișinău este cimitirul cu cea mai mare suprafaţă din Europa. Potrivit unor estimări, acesta are aproape două milioane de metri pătraţi.

Biserici

• În Chișinău se regăsesc peste 30 de biserici ortodoxe.
• Biserica Măzărache este cea mai veche biserică din Chișinău.
• Clopotului mare din turnul de lângă Catedrală are o greutate de 6400 kg.

Flora și fauna

• Chișinăul este în Top 20 cea mai verde capitală a Europei.
• Cel mai vechi spaţiu verde din Chişinău, dar şi din întreaga Moldovă este Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, amenajată în 1818, și care se întinde pe 7 hа, având 7 intrări.
• Până la cel de-al doilea război mondial, accesul în grădină publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” era doar cu plată.
• La Chişinău, în apropiere de Schinoasa, se află cel mai falnic dintre stejarii ocrotiţi de stat: are diametrul 32 m şi perimetrul de acoperire – 1024 m.p, vârsta 400 ani.
• Scara din parcul Valea Morilor are 213 trepte.
• În suburbia Chişinăului se află rezervorul de apă de la Ghidighici şi 23 de iazuri.
• Lungimea lacului de la Valea Morilor constituie circa 800 m, lăţimea – 400 m, adâncimea – 4 m.
• Cel mai mare parc сa întindere este Valea Trandafirilor, pe locul doi este parcul „La izvor”, pe al treilea – Valea Morilor.
• Gradul de împădurire este de  7,1 % din suprafața totală.
• Prin Chișinău curge rîul Bâc, iar la periferia lui de sud-vest – râul Ișnovăț, afluent de dreapta al Bâcului.
• Pe teritoriul Chișinăului au fost înregistrate 27 specii de mamifere, 75 specii de pasări și 14 specii de reptile și amfibii.

Meteo și fenomene ale naturii

• Cea mai scăzută temperatură în oraş a fost înregistrată la 20 februarie 1954: – 28,9 C. Cea mai înaltă – la 19 iulie 2007: + 39,4 C.
• Iarna durează la Chișinău în medie 78 zile.
• Toamna sosește în jurul datei de 20 septembrie.
• Cel mai mare cutremur care a fost resimțit în Chișinău, cu magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter, s-a produs pe 10 noiembrie 1940. Acesta a făcut 78 de victime și a afectat 2.795 de clădiri (172 distruse). În mediu, în țară au loc de la 50 la 120 de cutremere anual. Cele mai puternice ( 7,5 grade pe scara Richter) se produc o dată la 30-40 ani.

Misiuni Diplomatice și Organizații internaționale

• În Chișinău se regăsesc 39 de ambasade și oficii consulare ale diferitor țări ale lumii.
• De asemenea, aici se regăsesc sediile a peste 30 de organizații internaționale (UNICEF, ONU, OSCE, PEACE CORPS, USAID etc.)

Creat de Doina Spătaru

Chișinău – orașul meu frumos

”Orașul meu etern ca o poveste,
Mereu îți simt în piept suflarea ta,
Destinul meu, destinul tău ne este
Cu tine toată lumea e a mea”.

(fragment din imnul orașului Chișinău)

Prima menţiune documentară a Chişinăului ca localitate datează din 17 iulie 1436, când domnii Ţării Moldovei Ilie şi Ştefan… au dat şi i-au întărit lui Oncea-logăfăt pentru credicioasă slujbă mai multe sate pe Răut . Stabilind hotarele acestor sate, documentul menţionează : …şi la Băc, de cealaltă parte , pe valea ce cade în dreptul Cheşenăului lui Acbaş, la Fântâna unde este Seliştea Tătărească în dreptul păduricii.

Cu prilejul împlinirii a 584 ani de la prima atestare 17 iulie 1436, am ales să elaborez o listă a cărților despre orașul Chișinău.

1. Chișinău : Enciclopedie. – Chișinău : Museum, 1997. – 569 p.
2. Chișinăul în literatură : Antologie. – Chișinău : „Grafema Libris”, 2011. – 575 p.
3. Chișinăul în 1941. – Chișinău : Museum, 1996. – 78 p.
4. Ciobanu, Ștefan. Chișinăul / Ștefan Ciobanu. – Chișinău : Museum, 1996. – 79 p.
5. Ciocanu, Sergius. orașul Chișinău : începuturi, dezvoltare urbană, biserici (secolele XV-XIX) / Sergius Ciocanu. – Chișinău : Cartdidact, 2017. – 280 p.
6. Colesnic, Iurie. Chișinăul din amintire / Iurie Colesnic. – Chișinău : Grafema Libris, 2011.- 516 p.
7. Colesnic, iurie. Chișinăul din inima noastră / Iurie Colesnic. – Chișinău : S.n., 2014. – 636 p.
8. Colesnic, Iurie. Chișinăul nostru necunoscut / Iurie Colesnic. – Chișinău : Cartier, 2015. – 632 p.
9. Colesnic, Iurie. Chișinăul și chișinăuienii / Iurie Colesnic. – Chișinău: S.n., 2012. – 600 p.
10. Colesnic, Iurie. Istoria din pagină nouă / Iurie Colesnic. – Chișinău : S.n., 2018. – 312 p.
11. Marin, Gheorghe. Misuni și destine / Gheorghe Marin. – Chișinău : Pontos, 2008. – 247 p.

Creată de : Doina Spătaru

O istorie a sectorului Botanica povestită și trăită de pictorul Grigore Plămădeală

Au trecut anii și orașul Chișinău s-a schimbat radical sub privirile dlui Plămădeală, pictor de meserie. Dincolo de marile clădiri apărute ca ciupercile după ploaie, există o altă istorie a acestor locuri, multe amintiri care răscolesc sufletele celor ce le-au trăit. Cu regret, revenirea în mintea lui Grigorie Plămădeală a faptelor, a lucrurilor din trecut , a imaginilor păstrate despre orașul  de altă dată, Chișinău, și în special a sectorului Botanica, unde și-a petrecut copilăria, l-au tulburat și emoționat.  Sunt niște aduceri-aminte înainte și de după război, foamete și neajunsuri pe care le-a suportat, aici la Chișinău. De fiecare dată când povestește despre orașul lui drag are emoții, căci chiar dacă orașul s-a modernizat, s-a umplut de teatre, săli de concerte, muzee, grădini publice, totuși  casele, bisericile care s-au păstrat și care au fost distruse îi sunt dragi și sunt reflectate în picturile măriei sale, dăruindu-le eternitatea. Ne-am bucurat nespus să auzim că pe locul bibliotecii „Ștefan cel Mare”, cândva a crescut o livadă de mere, prune, nuci … și acum i-a luat locul o livadă de cărți.  Am aflat și despre strada Botanica Veche, care și-a păstrat traseul inițial, pe ea a fost fondată prima instituție de învățământ mediu de specialitate, școala de Horticultură, devenind apoi de Viticultură. Datorită acestei școli a fost înființat renumitul parc, numit „Grădina Botanică”, considerată prototipul multor parcuri și grădini publice, apărute ulterior în Chișinău.

Realizat: L. Canțîr

Chişinăul din inima noastră

Aşa  este întitulat Genericul expoziţiei de carte care cuprinde lucrări  a scriitorilor din Moldova şi din alte ţări. Sunt expuse cărţi care descriu  istoria Chişinăului, identităţile Chişinăului, scrieri despre Chişinău, albumuri  de artă fotografică etc. Cărţile expuse –  unele foarte documentate, altele plămădite  pe mreaja nevăzută a unor impresii,  dar toate aceste cărţi au un singur numitor comun – au fost scrise dintr-o dragoste deosebită pentru acest oraş.

Realizat: A. David

Oraşul meu, Chişinău

1. Ciocanu, Sergiu. Oraşul Chişinău : începuturi, dezvoltare urbană, biserici ( secolele XV – XIX ) / Sergiu Ciocanu. – Chişinău : Cardidact, 2017. – 280 p.
2. Republica Moldova. Chişinău Cultural / idee şi concepţie : Ioan Mânăscurtă. – Chişinău : Priceps, 2017. – 208 p.
3. Eremia, Anatol. Localităţile Republicii Moldova : ghid informativ documentar / Anatol Eremia. Viorica Răileanu. – Chișinău : ,,Litera AVN’’ SRL, 2009. – 256 p.
4. Chişinăul în literatură : antologie / Bibl. Municipală ,,B.P.Hasdeu ’’. – Chișinău : ,, Grafema Libris ’’ SRL, 2011. – 575 p.
5. Chişinău : bulevarde, străzi, pieţe, parcuri : ghid enciclopedic / ed. îngrijită de Mariana Harjevschi ; coord. : Lidia Kulikovski. – Chişinău : s.n., 2017. – 377 p.
6. Carrocci, Amedeo. Kishinev in black and white / Amadeo Carrocci. – S.l. : Graficart, 2005. – 52 p.
7. Chişinău : album / Chișinău : Editura Uniunii Scriitorilor, 1996 . – 200 p.
8. Osadcenco, Radu. Chişinău 1918 : ghid – album al oraşului / Radu Osadcenco. – Chişinău : Ed. Epigraf, 2018. – 272 p.
9. Carrocci, Amedeo. Chişinău / Amedeo Carrocci. – Chișinău : Ed. GrafiCart, 2004. – 120 p.
10. Chişinăul meu / alcăt. : N. Cataeva . – Moscova : PK Galeria ; {Chișinău} : s.n., 2015. – 280 p.
11. Oazele duhovniceşti ale Mitropoliei Basarabiei din Protopiatul Chişinău. – Chișinău : ,,Cu drag ’’ SRL, 2010. – 52 p.
12. Bujor, Leonid. Chişinăul în inima mea / Leonid Bujor. – Chişinău : Ed. Prut Internaţional, 2016. – 272 p.
13. Bezviconi, Gheorghe. Semimileniul Chişinăului / Gheorghe Bezviconi. – Chişinău : Ed. Museum, 1996 . – 96 p.
14. Ciobanu, Ștefan. Chișinău / Ștefan Ciobanu. – Chișinău : Ed. Museum, 1996. – 80 p.

 

 

Noi titluri de carte

Dragi cititori, vă informăm că fondul de carte al Bibliotecii Ștefan cel Mare s-a îmbunătățit cu noi titluri de carte din diverse domenii:

Ungureanu, Elena. Cuvinte și linkuri / Elena Ungureanu; consultant IT : Călin Ungureanu. – Chișinău : Arc, 2017 (Combinatul Poligrafic). – 184 p.

Această carte are ca scop familializarea publicului larg, anume elevii, cu 100 de cuvinte de dată recentă sau mai vechi care (încă) provoacă dificultăți de înțelegere.  Termenii sunt explicați în așa mod, încât cititorul să rețină sensul și minicontextele în care sunt utilizate. Cuvinte și linkuri caracterizează termeni mai vechi și mai noi, dar mai ales neologismele care se nasc în domeniul tehnologiei informației precum : web, browser, blog, site, internaut, selfie, like, portal, fereastră, cont (pe rețea) etc. sunt o permanență în spațiul online de aproximativ două decenii, nu și în dicționare. Mulți termeni sunt de proveniență engleză și, numărând de-abia unu – două decenii de la apariție, nu sunt atestați în dicționarele explicative sau figurează doar în dicționarul ortografic, care și el are deja peste zece ani de la apariție.  Majoritatea termenilor sunt analizați într-un context disociativ împreună cu un alt termen, cu care au o relație sinonimică, antonimică, paronimică, derivativă, asociativă. De exemplu : icon și icoană; site-uri și situri; text și țesătură; online și offline; carte și e-book. O parte din lucrare face trimitere la cuvinte cunoscute, dar care în continuare suscită dificultăți de interpretare ca : nutrient sau supliment; caserolă  și caselotă; bancă și bancomat; card și cartelă; tablou și tabloid; market și mall; tocă și robă; primă și premiu etc. Cartea este însoțită de două indexuri – de termeni și de nume, care este utilă și în versiunea tipărită, și cea online.

Grati, Aliona. Dicționar de teorie literară : Concepte operaționale și instrumente de analiză a textului literar / Aliona Grati, Nina Corcinschi. – Chișinău : Arc, 2017. – 500 p.

Această lucrare are peste 950 de definiții ale conceptelor operaționale și instrumentelor viabile și necesare la momentul actual atât pentru studiul literaturii, cât și pentru analiza nunațată și corectă din punct de vedere teoretic a textului literar. Această lucrare explică lapidar termeni și noțiuni de istorie, teorie și critică literară, literatură universală și comparată, estetică, poetică, metrică și prozodie, naratologie, semiotică literară, retorică. Lucrarea a fost elaborată din necesitatea de a asigura un sprijin didactic în activitatea de predare a literaturii la facultățile de filologie. Discursul este clar și ușor de asimilat la nivel gimnazial și liceal. 

Nicolae Esinencu – Viața și opera literară (Ca) într-o carte : Antologie de critică literară / Vitalie Răileanu (antologator). – Iași : Tipo Moldova, 2016. – 339 p.

Volumul cuprinde cronici literare, prezentări, recenzii, opinii, polemici etc., ceea ce rămâne și un obiectiv al istoriei literare. Textele au fost reproduse, unele, din volumele respectivilor autori, altele – din revistele literare, științifice, din studii colective sau dicționare ale literaturii române, incluzând cele mai recente comentariii. 

Întrucât opera unui autor poate prezenta uneori o sumă de fapte ireductibile la o singură formulă, încadrarea într-o direcție sau alta a poeziei, prozei sau dramaturgiei actuale, cuprinsul pornește de la o constantă stilistică ori de la sensul intuit al unei evoluții literare. Acordând atenția cuvenită coerenței posibile a operei lui Nicolae Esinencu, comentariul critic nu a trecut peste ceea ce scriitorul poate datora generațiilor viitoare, dar nici peste faptul că fiecare operă literară în parte are istoria sa interioară.

Avangarda literară românească / pref., selecție a text., note biobliografice, concepte operaționale și bibliografie : Nicolae Bârnă. – Chișinău : Î.E.P. Știința, 2017. – 188 p.

Antologia cuprinde în mare parte opera lui Urmuz, mai precis întreg conținutul volumului editat în 1930 de Sașa Pană. Fiind unic în literatura noastră, de avangardist avant la lettre, de inovator radical cu totul original și independent, cu adevărat, ”clasic”(!) a literaturii extrem – moderne, pe care și l-a adjudecat postum acest scriitor. Antologia regrupează atât din texte de poezie, cât și din proză, precum și texte cu statut hibrid. Textele sunt grupate separat în secțiuni: manifeste, proclamații, programe și texte eseistice ori publicistice cu valoare – cu program ori cu semnificație de autocomentariu, aparținând unor grupări de avangardă ori unor scriitori avangardiști. Aceste texte programatice sau autoexegenetice sunt dispuse în ordinea cronologică a apariției lor.

Butnaru, Leo. Voci din Cțmpiile Elizee / Leo Butnaru. – Iași : Junimea, 2017. – 356 p.

Acest volum e un omagiu adus colegilor, cei mai mulți dintre ei și prieteni, plecați pe tărâmul neuitatelor umbre. Un volum cu vocile ale unor autori importanți care, pe parcursul unui sfert de secol, au răspuns noianului de întrebări, pe care le-am tot izvodit, pornind de la creația, de la destinul lor. Multe dintre paginile acestui volum intră în contextul general al istoriei literaturii române, fiind mărturii – document, ce conțin momente relevante din starea scrisului artistic contemporan de pe ambele maluri ale Prutului, atestând integritatea spirtituală românească. Printre protagoniștii adunați la colocviul acestei cărți există scriitori ale căror opere sunt de o certitudine axiologică indiscutabilă. E o carte – ecou a polifoniilor emotive, dar și a diversităților ideatice, a atitudinilor prin care s-a făcut și se face remarcată literatura română, ca originalitate, cromatică și modernitate distinctă, în contextul scrisului beletristic universal.

Vasile Vasilache – un filozof la literelor basarabene / Acad. de Științe a Modovei; coordonator : Vasile Malanețchi. – Chișinău : Î.E.P. Știința, 2017. – 320 p.

Opera literară a lui Vasile Vasilache reprezintă un adevărat fenomen, impunându-se prin originalitate, caracterul inovator și analiza psihologică, profundă. Romanul Povestea cu cocoșul roșu și nuvelele sale adunate în mai multe culegeri (”Două mere țigance”, ”Elegie pentru Ana – Maria”, ”Mama – mare, profesoară de istorie”), traducerile din literatura universală, întreaga sa activitate desfășurată în mai multe domenii – al ziaristicii, al pedagogiei, al cinematografiei – constituie o contribuție deosebită la dezvoltarea culturii naționale. Romanul Povestea cu cocoșul roșu este exemplară în acest sens, fiind reprezentativă pentru schimbările radicale în domeniul artei, care au avut loc începând cu dezghețul hrușciovist. Un interes deosebit în acest context prezintă lucrarea ”Mama – mare, profesoară de istorie”, în care cu o înaltă măiestrie artistică ne vorbește despre rădăcinile noastre genealogice, despre toate evenimentele dramatice care au marcat profund istoria noastră zbuciumată de la daci și romani până astăzi. Volumul de față readuce în actualitate opera și personalitatea sa care poartă marca nobilă a pasiunii de a cunoaște omul, societatea, natura, istoria.

Eseu. Critică literară / Selecție, studiu introductiv, note biobibliografice : Adrian Ciubotaru. – Chișinău : Ă.E.P. Știința : ARC, 2017. – 280 p.

Sub genericul “Literatura din Basarabia. Început de secol XXI”, editurile Arc şi Ştiinţa propun o serie de antologii care valorifică literatura scrisă în limba română de autori basarabeni la începutul secolului XXI. Noua serie continuă, ca o ştafetă, ciclul antologic „Literatura din Basarabia în secolul XX”, care a apărut în 2004, însumând 12 volume. Colecţia recentă antologhează scrierile editate după anul 2000 până în prezent (2017). Proiectul reprezintă o nouă faţă a literaturii române din Basarabia, o literatură privită în dinamica ei evolutivă, antologată chiar în timpul în care se produce. Seria conţine şase volume care cuprind creaţii artistice clasificate pe genuri. Volumele au câte un studiu introductiv, cu tabloul la zi al genului în cauză şi cu prezentarea autorilor şi a textelor selectate.

Cititorul va găsi în antologia Eseu. Critică literară cele mai relevante texte semnate de eseişti şi critici literari din diferite generaţii literare, începând cu „decanul de vârstă al criticii literare din Basarabia” Mihai Cimpoi, urmat de alți reprezentanți ai criticii literare: Andrei Țurcanu, Eugen Lungu, Mircea V. Ciobanu, Maria Șleahtițchi, Nicolae Leahu, Emilian Galaicu-Păun, Vitalie Ciobanu, Lucia Țurcanu, Leo Butnaru, Arcadie Suceveanu, Ghenadie Nicu, Valentina Tăzlăuanu, Marcel Gherman, Nina Corcinschi.

Roman : [ în vol.] / sel., st. introd., note : Maria Șleahițchi. – Chișinău : Arc, 2017. – Vol 1. – 408 p.

Seria de antologii ”Literatura din Basarabia. Început de secol XXI” valorifică literatura scrisă în limba română de autori basarabeni de la 2000 încoace. Noua serie continuă, ca o ștafetă, ciclul antologic “Literatura din Basarabia în secolul XX”, care a apărut în 2004, însumând 12 volume. Colecția recentă antologhează scrierile editate după anul 2000 până în prezent (2017). Proiectul reprezintă o nouă față a literaturii române din Basarabia, o literatură privită în dinamica ei evolutivă, antologată chiar în timpul în care se produce.

Seria conține șase volume care cuprind creații artistice clasificate pe genuri. Volumele au câte un studiu introductiv, cu tabloul la zi al genului în cauză și cu prezentarea autorilor și a textelor selectate. Din cele mai bine de o sută de titluri publicate de scriitori care locuiesc ori au locuit și s-au lansat în spațiul basarabean, antologatorul volumului dedicat romanului a selectat 12 texte reprezentative. Acestea aparțin autorilor din generații diferite și care ilustrează tehnici narative variate: Aureliu Busuioc, Vladimir Beșleagă, Serafim Saka, Val Butnaru, Nicolae Popa,.

Roman : [ în vol. ] / sel., st. introd., note : Maria Șleahițchi. – Chișinău : Arc, 2017. – Vol 1. – 416 p.

Romanul este o antologie care valorifică literatura scrisă în limba română de autori basarabeni la  începutul secolului al secolului al XXI-lea. Șapte autori din generații diferite care redau arta narativă altfel. Și îi putem evidenția pe : Ghenadie Postolache, Emilian Galaicu-Păun, Dumitru Crudu, Iulian Ciocan, Liliana Corobca, Ștefan Baștovoi, Tatiana Țîbuleac.

Druță, Inga. Dicționar de argou și expresii colocviale (rus-român) / Inga Druță, Sabin Buruiană. – Chișinău : Arc, 2017. – 340 p.

Este primul dicționar rus-român de argou și expresii colocviale. 

Lucrarea conține termeni proveniți din limbajul infractorilor, denotând mentalitatea lumii interlope; elemente de jargon din medii cum ar fi armata, sportul, lumea spectacolelor de divertisment, mediul politic, comunicarea pe internet etc.; cuvinte tabu, care au dreptul la atestare lexicografică, fiind extrem de frecvente în limba vorbită; termeni proveniți din limbajul adolescenților – nesecată sursă de cuvinte și expresii informale; expresii familiare etc.

Prin spectrul larg al limbajelor abordate, dicționarul se adresează, în egală măsură, studenților, ziariștilor, cercetătorilor, traducătorilor.

Publicația include președinții, premierii, președinții de Parlament, miniștrii și deputații din legislativele care cuprind anii 1991 – 2017. Enciclopedia a fost publicată de compania Poliexpert sub redactarea publicistului Igor Volnițchi, sub patronatul Academiei de Științe din Moldova și susținerea financiară a Congresul azerilor din Moldova, Universitatea americană din Moldova și Universitatea Europeană pentru științe politice și economice. ”I-am făcut Moldovei un cadou de Ziua Independenței. Am ales pentru enciclopedie un format factologic, fără evalurări și interpretări”, a spus Igor Volnițchi. În proces de elaborare mai este o enciclopedie a liderilor de partid în toți anii independenței țării, în plan fiind și o enciclopedie a oamenilor de știință, cultură și arte, oameni de afaceri, judecătorii Moldovei.

Ariile naturale protejate din Moldova : [în vol]. / Anatolie David, Viorica Pascari, Igor Nicora [et al.] ; coord.: Gheorghe Postolache; red. șt.: Andtei Ursu; Acad. de Științe a Moldovei, Inst. de Ecologie și Geografie, Inst. de Zoologie [et al]. – Chișinău : Î.E.P. Știința, 2016. – Vol 1. – 174 p.

Lucrarea inaugurează colecţia de carte în patru volume intitulată Ariile naturale protejate din Moldova, care are ca scop generalizarea şi sistematizarea informaţiei ştiinţifice acumulate, precum şi promovarea acesteia în scopul familiarizării populaţiei cu starea actuală şi măsurile de protecţie în acest domeniu vital pentru existenţa umană.
În volumul 1 al colecţiei sunt descrise 108 arii naturale protejate, dintre care 68 de monumente geologice şi paleontologice, 28 de monumente hidrologice şi 13 monumente pedologice. Pe lângă descrierea şi analiza ecologică a fiecărui obiect natural protejat, conform unui algoritm stabilit, autorii identifică şi propun noi măsuri de protecţie.

Bratu, Ionel. Pași spre alimentația ideală / Ionel Bratu. – București : Editura Viață și Sănătate, 2015. – 47 p.

Cercetător, medic şi autor cu o vastă experienţă, dr. Pamplona-Roger descrie cu claritate ştiinţifică şi precizie compoziţia, proprietăţile curative şi utilizarea a aproape 100 de alimente. Consumate cu regularitate, ele pot face la fel de mult pentru sănătatea noastră ca majoritatea medicamentelor. În plus, ni se indică ce să folosim şi ce să evităm atunci când suntem afectaţi de unele dintre cele mai întâlnite boli sau maladii.

Această carte va ajuta cititorul să cunoască mai bine care sunt alimentele înzestrate cu putere medicinală şi să se bucure, în acelaşi timp, de gustul lor bogat.

Nicolae Testemițanu – nume devenit simbol : 90 de ani de la naștere / IP Univ. de Stat de Medicină și Farmacie Nicolae Testemițanu; alcăt., coord.: Constantin Ețco. – Chișinău : Epigraf, 2017. – 544 p.

Lucrarea a apărut la marcarea a 90 de ani de la nașterea renumitului chirurg, fiind prefațată de Gheorghe Ghidirim, doctor habilitat în medicină. Ediția în sine cuprinde articole publicate pe parcursul anilor despre viața și activitatea lui Nicolae Testemițanu, în limbile română și rusă. Articolele din lucrare sunt urmate de anexa 1.  Medalia Nicolae Testemițanu și anexa 2. Marca poștală Nicolae Testemițanu și un album fotografic alb-negru. Postfața volumului a fost semnată de Gheorghe Baciu, doctor habilitat în medicină, profesor universitar.

Lucrarea este dedicată publicului larg interest de viața și activitatea lui Nicolae Testemițanu.

Chișinău : bulevarde, străzi, piețe, parcuri : Ghid enciclopedic. – Chișinău  : S.n, 2017. – 381 p.

Volumul Chişinău: Bulevarde, străzi, pieţe, parcuri: Ghid enciclopedic care include 807 denumiri de buleverde, străzi, pieţe, parcuri cu informaţii privind denumirile anterioare ale străzii; localizarea străzii; scurt istoric; monumente, plăci comemorative amplasate pe stradă; adrese utile; rute de transport public urban, dar şi decizii ale Primăriei cu privire la data denumirii ori redenumirii străzii. Volumul este completat cu următoarele anexe utile: Denumiri de străzi vechi şi noi; Străzi noi apărute după 1989; Lista monumentelor şi plăcilor comemorative; Denumirea străzilor repartizate după subiecte; Dimensiunea străzilor ş.a.

Vă dorim lectură plăcută!

Publicat de Doina Spătaru

 

 

 

Serviciul: ”Limba care ne unește”

Serviciul ”Limba care ne unește” îi ajută pe particpanții care sunt vorbitori de limba rusă să aibă un nivel satisfăcător de cunoaștere și vorbire a limbii române. La cursul de limba română ei învață cuvinte și teme de discuție prin care își formează un vocabular și o exprimare mai bună pentru a comunica corect în limba română. Vineri, 23 februarie, ei au însușit tema de discuție „În oraș”. Aici ei au o gamă variată de cuvinte, expresii uzuale folosite prin oraș, unde am trecut și un text: Prin orașul Chișinău. Din manualul de predare au făcut cunoștință cu noțiuni de transport și cum să se poată deplasa prin oraș în funcție de unde trebuie să ajungă. Cum să ajung la … Câte stații? .. Unde se află? Mergeți cu … pe… sunt câteva din frazele folosite în oraș, în trasportul public, la gară etc.

Chiar și ghidul de conversație este de mare ajutor când nu știm a formula corect o întrebare sau să comunicăm în limba română. Pentru unii este greu să se exprime și aceste expresii le vor fi de mare ajutor.

Publicat de Doina Spătaru

Serviciul : Limba care ne unește (Grupa începători)

În data de 16 ianuarie, în incita Bibliotecii Ștefan cel Mare s-a desfășurat cursul de limba română pentru vorbitorii de limba rusă. La începutul lecției am trecut tema pentru acasă. Participanții au pregătit foarte conștiincios exemple pentru diftongi și triftongi, având ca exemplu tema trecută anterior. Și au pregătit texte frumoase și interesante despre orașul Chișinău. Tema trecută a fost despre sărbătorile de iarnă. Cum încă abia nu demult au fost, am făcut o mică recapitulare despre ce tradiții și obiceiuri sunt cunoscute în ciclul de iarnă : Sfântul Nicolae, Crăciunul, Anul Nou, Sfântul Vasile și Boboteaza care simbolizează înnoirea și începutul unui an nou. Participanții au aflat alte tradiții și obiceiuri. Și s-a discutat în prealabil ce sărbători în Moldova au loc și când din cauza că diferă datele din calendar. Pentru tema de acasă au de pregătit o compunere: cum am petrecut sărbătorile de iarnă.

Această prezentare necesită JavaScript.

Serviciul : Limba care ne unește (Grupa avansați)

În data de 12 ianuarie, la Biblioteca Ștefan cel Mare a avut loc cursul de limba română pentru vorbitorii de limba rusă. Participanții au început lecția cu tema de acasă care consta în elaborarea unui dialog în comunitate bazat pe formulele de salut. După verificarea temei, s-a trecut la tema nouă.

Tema nouă a constat  în cunoașterea regulilor de pronunțare a limbii române. Au făcut cunoștință cu exemple de digtongi și triftongi. Au  citit și tradus textul Orașul Chișinău.

Tema pentru acasă a fost de a folosi alți diftongi și triftongi după îmbinările însușite și a aduce ceva nou despre Chișinău.

Publicat de Doina Spătaru

Serviciul : Limba care ne unește (Grupa începători)

Vineri, 12 ianuarie, în Biblioteca Ștefan cel Mare a avut loc cursul de limba română pentru vorbitorii de limba rusă. Participanții denotă mereu un viu interes pentru a cunoaște mai bine limba română și pentru a putea comunica și vorbi în comunitate. Deși sunt de mulți ani în Chișinău, le pare rău că nu au frecventat mai înainte un curs de studiere a limbii române. Cu acest prilej ei vor reuși să obțină cunoștințe și să treacă peste bariera de a putea vorbi și scrie la necesitate.

Tema trecută a fost regulile de pronunțare în limba română. În cadrul temei s-a discutat despre ordinea corectă de exprimare a cuvintelor care conțin diftongi (oraș, inimă, brad, cărți, varză), s-a trecut îmbinările : oa, ia, ea, ie, iu, io, uă, ei, ii, oi au, ș.a.  După pronunțarea diftongilor care conțin aceste îmbinări, a fost o scurtă discuție despre Chișinău. Textul a fost citit și tradus. Triftongi avem mai puțini : eai, eau, oai, ioa.

Tema pentru acasă a constat în însușirea temei și de a aduce exemple cu diftongi și triftongi. Și un text despre Chișinău.

Publicat de Doina Spătaru