Vindecare prin artă

Biblioteca „Ștefan cel Mare” și-a completat fondul de carte cu o serie de lucrări din domeniul culturii. Arta, în general, poate să răspundă, în felul său, la întrebările existențiale. Prin artă poți descoperi multe lucruri profunde a creativității umane, a tot ce e frumos. Nu în zadar se spune că „frumosul va schimba lumea”.

1. Bâzgu, Eugen. Arhitectura tradițională – memorie identitară / Eugen Bâzgu; Muzeul Naț. de Etnografie și Istorie Naturală, Societatea de Etnologie din Rep. Moldova. – Chișinău: S.n., 2018. – 548 p.  ISBN978-9975-146-01-2. 
2.  Bienala Internațională de Artă Decorativă/ Min. Educației, Culturii și Cercetării al Rep. Moldova, Uniunea Artiștilor Plastici din Rep. Moldova; coord.: Valeriu Vânagă. – Chișinău: Bons Offices, 2018. – 100 p.    ISBN 978-9975-87-441-0.
3. Buzilă, Varvara. Arta tradițională din Republica Moldova=Traditional art from Republic of Moldova / Varvara Buzilă; desing: Vitalie Coroban. – Chișinău: Cartier, 2018. – 272 p.     ISBN 978-9975-79-947-8.
4. Eugeniu Ureche: teatrul nu se termină niciodată: catalog. – Chișinău: Cartier, 2018. – 80 p. ISBN 978-9975-86-322-3. 
5. Murakami, Haruki. Pur şi simplu despre muzică/ Haruki Murakami: trad.: Mihaela Albulescu. – Iaşi, Polirom, 2018. – 82 p.
   ISBN 978-973-46-7553-1
6. Popuşoi, Liliana. O legendă: Teatrul,,Luceafărul”/ Liliana Popuşoi: Chişinău, ARC, 2018. – 223 p. ISBN  978-9975-0-0227-1
7.   Potâng, Tatiana. Personajul cu povestea sa /  Tatiana Potâng; cop.: Sergiu Stanciu. – Chișinău: Univers Educațional, 2018. – 128 p.   ISBN 978-9975-3192-1-8.
8.   Prepelița, Corneliu. Patrimoniul cultural ecleziastic / Corneliu Prepelița,. – Chișinău: Lexon-Prim, 2018. – 224 p. ISBN 978-9975-139-70-0.
9.  Roibu, Nicolae. Oglinzile memoriei / Nicolae Roibu; coop.: Svetlana Cersac. – Chișinău: S.n., 2018. – 416 p. ISBN 978-9975-144-93-3
10. Ronald, Susan. Hoţul de artă al lui Hitler/ Susan Ronald; trad.: Ioana Bârzeanu-Bucureşti : Meteor Publishing, 2018. – 431 p.
    ISBN 978-606-910-079-0
11. Slivca, Tatiana. Mihai Ciobani: cântecele de acasă mă poartă prin lume / Tatiana Slivca; coop.: Sergiu Stanciu. – Chișinău: Prut Internațional, 2018. – 312p. ISBN 978-9975-54-398-9.
12.    Suraia, Vrancea: tradiții, patrimoniu, identitate/ coord.: Ioana-Ruxandra Frunteală; Suraia, Vrancea: Brumar, 2012. – 189 p.
    ISBN 978-973-602-760-4
13. Turea, Larisa. ABCDoga, un destin în Do Major /  Larisa  Turea; coop.: Sergiu Stanciu. – Chișinău: Prut Internațional, 2017. – 272 p.    ISBN 978-9975-54-402-3.

Realizat: Lilia Canțîr

Barbu Ștefănescu Delavrancea – 160 ani de la naștere

CEL MAI STRĂLUCIT ORATOR AL ROMÂNIEI CONTEMPORANE

Barbu Ștefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1895, București, d. 29 aprilie 1918, Iași) a fost un scriitor, orator și avocat român, membru al Academiei Române și primar al Capitalei. Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România. Spre deosebire de contemporani ca I. L. Caragiale, I. Slavici, Al. Vlăhuță sau Duiliu Zamfirescu, a căror dominantă creatoare se instalează foarte curând și vizibil în opera lor, Delavrancea ni se impune ca o personalitate puternic marcată printr-un temperamrnt artistic impetuos și contradictoriu.

 

 Delavrancea, Barbu Ștefănescu.  Neghiniță: Lecturi școlare / Barbu Ștefănescu Delavrancea. – București: Litera, 2014. – 32 p.

Povestea este despre o babă bătrână și singură, care la bătrânețe își dori un copil. Vroia baba o fată mare, dar, vorba ceea: Copacii uscați nu mai dau de la rădăcină, așa că se gândea ea că s-ar fi mulțumim și cu un princhindel de băiat. Dorea măcar un copil cât ghemul, numai s-audă în casă cuvântul mamă…Așa a apărut Neghiniță!

Delavrancea, Barbu Ștefănescu. Hagi – Tudose. Nuvele şi schiţe. / Barbu Ștefănescu Delavrancea ; pref. : Mihai Zamfir. – Bucureşti : Litera Internațional, 2011. – 315 p.

   “Hagi-Tudose” este o dramatizare diluată a cunoscutei nuvele: comportând inevitabile lungimi, episoade parazitare şi personaje abia schiţate. Piesa are puterea reînvierii mahalalei bucureştene de simpatica arhaicitate. Nostalgia copilăriei şi decorul Barierei Vergului i-au oferit cele mai bune pagini unui Delavrancea ajuns la maturitate: din păcate la judecata finală, aceste pagini rămân destul de puţine, tragicomedie. Ca şi Caragiale în marile lui nuvele de ultima perioadă, Delavrancea descoperă un Bucureşti uitat, aproape legendar, în care personajul principal al povestirii capătă proporţii mitice. Este o operă cu personaje pitoreşti relatate într-o formă subtilă şi plăcută pentru lecturare.

Delavrancea, Barbu Ștefănescu. Bunicul, bunica / Barbu Ștefănescu Delavrancea.  – Bucureşti : Editura Ion Creangă, 2011. – 112 p.

Pentru că suntem într-o lume în mers alert, putem pierde plăcerea de a citi cărți. Totuși, existența noastră, a celor ce căutăm să rămânem oameni inteligenți, se sprijină pe lectură, nu pe imagini fugitive. Lectura îți oferă popasurile necesare pentru reflecție, pentru meditație. A forma obișnuința lecturii are drept beneficiu demonstrat știintțfic dezvoltarea intelectului, a puterii de gândire si de adaptare.

Sunt atât de iubitori, de plini de o nesfârșită îngăduință, sunt oricând dispuși să mă alinte și să se sacrifice pentru mine. Îmbrățișarea lor are mereu un efect liniștitor, încât mă simt în poala lor absorbit ca într-un cuib cald, un fel de casă a luminii apusului. Așa sunt bunicii mei… Sunt precum cei descriși de Barbu Ștefănescu-Delavrancea.

În nuvele și povestiri precum Bunicul sau Bunica și în basme ca Neghiniță, autorul prezintă lumea minunată a copilăriei, chipurile dragi și apropiate de sufletul copilului. Opera sa este caracterizată de omul simplu, omul naturii, Delavrancea fiind un mare creator de tipologii umane, rămânând un scriitor reprezentativ al literaturii române.

Delavrancea, Barbu Ștefănescu. Basme și povestiri / Barbu Ștefănescu Delavrancea.  – Bucureşti : Editura TEDIT FZH, 2011. – 191 p.

Copiilor care iubesc poveştile şi personajele lor năzdrăvane, dar mai ales celor curioşi să descopere farmecul şi originalitatea literaturii române le este dedicat acest minunat tezaur de basme şi povestiri alese cu grijă din folclorul nostru, precum şi din operele celor mai mari nume ale culturii române. Presărată cu ilustraţii pline de farmec, semnate de talentaţi artişti români contemporani, antologia va purta imaginaţia celor mici în magica lume a eroilor din basme. 

     

Delavrancea, Barbu Ștefănescu. Apus de soare/ Barbu Ștefănescu Delavrancea.  – Bucureşti : Corint, 2002. – 94 p.

Ostași, boieri, curteni, v-am adunat aci să stați mărturie după ce n-oi mai fi. Sunt patruzeci și șapte de ani… mulți și puțini… de când Moldova îmi ieși înainte cu mitropolit, episcopi, egumeni, boieri, răzași și țărani, în Câmpul de la Direptate, și cum vru Moldova așa vrusei și eu. Că vru ea un domn drept, și n-am dăspuiat pe unii ca să îmbogățesc pe alții… că vru ea un domn treaz, și-am vegheat ca să-și odihnească sufletul ei ostenit… că vru ea ca numele ei să-l știe și să-l cinstească cu toții, și numele ei trecu granița, de la Caffa până la Roma, ca o minune a Domnului nostru Isus Christos…

Țineți minte cuvintele lui Ștefan, care v-a fost baci până la adânci bătrânețe… ca Moldova n-a fost a strămoșilor mei, n-a fost a mea și nu e a voastră, ci a urmașilor voștri ș-a urmașilor urmașilor voștri în veacul vecilor..

                                                                                                                                                          Delavrancea, Barbu Ștefănescu. Între vis și viață / Barbu Ștefănescu Delavrancea.  – Bucureşti : Litera, 1997. – 391 p.

Delavrancea este, în literatura noastră, creatorul poemei în proză, pe care o intercalează necontenit în povestirile sale, mai ales în acele ale unei prime epoci. Barbu Delavrancea … trece în literatura română drept ce mai tipic reprezentant al naturalismului zolist. Prin vis și viață autorul face o punte de argint pentru fantezia umană. Între vis și viață reprezintă, vis, priveliști de eden, de o parte; realitatea  oribilă, dezgustătoare, de alta. Proza reface o lume patriarhală, cu bătrâni blajini, cu copii care zburdă fără griji pe câmpuri, cu izvoare și fântâni, cu grâne, turme de vite, copaci umbroși și cu multe flori.

 Delavrancea, Barbu Ștefănescu. Teatru / Barbu Ștefănescu Delavrancea.  – Bucureşti : Cartex, 2000, 2005. – 207 p.

Ca dramaturg, Delavrancea își dă însă măsura în trilogia care reînvie istoria Moldovei din prima jumătate a secolului al XVI-lea, prin figurile domnitorilor Ștefan cel Mare (Apus de Soare), Ștefăniță (Viforul) și Petru Rareș ( Luceafărul). Continuând o tradiție de mai bine de o jumătate de secol a dramei istorice românești, în centrul pieselor se află motivul puterii, relația între puterea domnitorului și interesele țării. Conflictele dramatice se raportează la un simbolic etic, ilustrat de personalitatea lui Ștefan cel Mare, ceea ce susține ideea complementarității celor trei piese.

Lectură plăcută!

Postat de: Doina Spătaru

Noi titluri de carte

Dragi cititori, vă informăm că fondul de carte al Bibliotecii Ștefan cel Mare s-a îmbunătățit cu noi titluri de carte din diverse domenii:

Ungureanu, Elena. Cuvinte și linkuri / Elena Ungureanu; consultant IT : Călin Ungureanu. – Chișinău : Arc, 2017 (Combinatul Poligrafic). – 184 p.

Această carte are ca scop familializarea publicului larg, anume elevii, cu 100 de cuvinte de dată recentă sau mai vechi care (încă) provoacă dificultăți de înțelegere.  Termenii sunt explicați în așa mod, încât cititorul să rețină sensul și minicontextele în care sunt utilizate. Cuvinte și linkuri caracterizează termeni mai vechi și mai noi, dar mai ales neologismele care se nasc în domeniul tehnologiei informației precum : web, browser, blog, site, internaut, selfie, like, portal, fereastră, cont (pe rețea) etc. sunt o permanență în spațiul online de aproximativ două decenii, nu și în dicționare. Mulți termeni sunt de proveniență engleză și, numărând de-abia unu – două decenii de la apariție, nu sunt atestați în dicționarele explicative sau figurează doar în dicționarul ortografic, care și el are deja peste zece ani de la apariție.  Majoritatea termenilor sunt analizați într-un context disociativ împreună cu un alt termen, cu care au o relație sinonimică, antonimică, paronimică, derivativă, asociativă. De exemplu : icon și icoană; site-uri și situri; text și țesătură; online și offline; carte și e-book. O parte din lucrare face trimitere la cuvinte cunoscute, dar care în continuare suscită dificultăți de interpretare ca : nutrient sau supliment; caserolă  și caselotă; bancă și bancomat; card și cartelă; tablou și tabloid; market și mall; tocă și robă; primă și premiu etc. Cartea este însoțită de două indexuri – de termeni și de nume, care este utilă și în versiunea tipărită, și cea online.

Grati, Aliona. Dicționar de teorie literară : Concepte operaționale și instrumente de analiză a textului literar / Aliona Grati, Nina Corcinschi. – Chișinău : Arc, 2017. – 500 p.

Această lucrare are peste 950 de definiții ale conceptelor operaționale și instrumentelor viabile și necesare la momentul actual atât pentru studiul literaturii, cât și pentru analiza nunațată și corectă din punct de vedere teoretic a textului literar. Această lucrare explică lapidar termeni și noțiuni de istorie, teorie și critică literară, literatură universală și comparată, estetică, poetică, metrică și prozodie, naratologie, semiotică literară, retorică. Lucrarea a fost elaborată din necesitatea de a asigura un sprijin didactic în activitatea de predare a literaturii la facultățile de filologie. Discursul este clar și ușor de asimilat la nivel gimnazial și liceal. 

Nicolae Esinencu – Viața și opera literară (Ca) într-o carte : Antologie de critică literară / Vitalie Răileanu (antologator). – Iași : Tipo Moldova, 2016. – 339 p.

Volumul cuprinde cronici literare, prezentări, recenzii, opinii, polemici etc., ceea ce rămâne și un obiectiv al istoriei literare. Textele au fost reproduse, unele, din volumele respectivilor autori, altele – din revistele literare, științifice, din studii colective sau dicționare ale literaturii române, incluzând cele mai recente comentariii. 

Întrucât opera unui autor poate prezenta uneori o sumă de fapte ireductibile la o singură formulă, încadrarea într-o direcție sau alta a poeziei, prozei sau dramaturgiei actuale, cuprinsul pornește de la o constantă stilistică ori de la sensul intuit al unei evoluții literare. Acordând atenția cuvenită coerenței posibile a operei lui Nicolae Esinencu, comentariul critic nu a trecut peste ceea ce scriitorul poate datora generațiilor viitoare, dar nici peste faptul că fiecare operă literară în parte are istoria sa interioară.

Avangarda literară românească / pref., selecție a text., note biobliografice, concepte operaționale și bibliografie : Nicolae Bârnă. – Chișinău : Î.E.P. Știința, 2017. – 188 p.

Antologia cuprinde în mare parte opera lui Urmuz, mai precis întreg conținutul volumului editat în 1930 de Sașa Pană. Fiind unic în literatura noastră, de avangardist avant la lettre, de inovator radical cu totul original și independent, cu adevărat, ”clasic”(!) a literaturii extrem – moderne, pe care și l-a adjudecat postum acest scriitor. Antologia regrupează atât din texte de poezie, cât și din proză, precum și texte cu statut hibrid. Textele sunt grupate separat în secțiuni: manifeste, proclamații, programe și texte eseistice ori publicistice cu valoare – cu program ori cu semnificație de autocomentariu, aparținând unor grupări de avangardă ori unor scriitori avangardiști. Aceste texte programatice sau autoexegenetice sunt dispuse în ordinea cronologică a apariției lor.

Butnaru, Leo. Voci din Cțmpiile Elizee / Leo Butnaru. – Iași : Junimea, 2017. – 356 p.

Acest volum e un omagiu adus colegilor, cei mai mulți dintre ei și prieteni, plecați pe tărâmul neuitatelor umbre. Un volum cu vocile ale unor autori importanți care, pe parcursul unui sfert de secol, au răspuns noianului de întrebări, pe care le-am tot izvodit, pornind de la creația, de la destinul lor. Multe dintre paginile acestui volum intră în contextul general al istoriei literaturii române, fiind mărturii – document, ce conțin momente relevante din starea scrisului artistic contemporan de pe ambele maluri ale Prutului, atestând integritatea spirtituală românească. Printre protagoniștii adunați la colocviul acestei cărți există scriitori ale căror opere sunt de o certitudine axiologică indiscutabilă. E o carte – ecou a polifoniilor emotive, dar și a diversităților ideatice, a atitudinilor prin care s-a făcut și se face remarcată literatura română, ca originalitate, cromatică și modernitate distinctă, în contextul scrisului beletristic universal.

Vasile Vasilache – un filozof la literelor basarabene / Acad. de Științe a Modovei; coordonator : Vasile Malanețchi. – Chișinău : Î.E.P. Știința, 2017. – 320 p.

Opera literară a lui Vasile Vasilache reprezintă un adevărat fenomen, impunându-se prin originalitate, caracterul inovator și analiza psihologică, profundă. Romanul Povestea cu cocoșul roșu și nuvelele sale adunate în mai multe culegeri (”Două mere țigance”, ”Elegie pentru Ana – Maria”, ”Mama – mare, profesoară de istorie”), traducerile din literatura universală, întreaga sa activitate desfășurată în mai multe domenii – al ziaristicii, al pedagogiei, al cinematografiei – constituie o contribuție deosebită la dezvoltarea culturii naționale. Romanul Povestea cu cocoșul roșu este exemplară în acest sens, fiind reprezentativă pentru schimbările radicale în domeniul artei, care au avut loc începând cu dezghețul hrușciovist. Un interes deosebit în acest context prezintă lucrarea ”Mama – mare, profesoară de istorie”, în care cu o înaltă măiestrie artistică ne vorbește despre rădăcinile noastre genealogice, despre toate evenimentele dramatice care au marcat profund istoria noastră zbuciumată de la daci și romani până astăzi. Volumul de față readuce în actualitate opera și personalitatea sa care poartă marca nobilă a pasiunii de a cunoaște omul, societatea, natura, istoria.

Eseu. Critică literară / Selecție, studiu introductiv, note biobibliografice : Adrian Ciubotaru. – Chișinău : Ă.E.P. Știința : ARC, 2017. – 280 p.

Sub genericul “Literatura din Basarabia. Început de secol XXI”, editurile Arc şi Ştiinţa propun o serie de antologii care valorifică literatura scrisă în limba română de autori basarabeni la începutul secolului XXI. Noua serie continuă, ca o ştafetă, ciclul antologic „Literatura din Basarabia în secolul XX”, care a apărut în 2004, însumând 12 volume. Colecţia recentă antologhează scrierile editate după anul 2000 până în prezent (2017). Proiectul reprezintă o nouă faţă a literaturii române din Basarabia, o literatură privită în dinamica ei evolutivă, antologată chiar în timpul în care se produce. Seria conţine şase volume care cuprind creaţii artistice clasificate pe genuri. Volumele au câte un studiu introductiv, cu tabloul la zi al genului în cauză şi cu prezentarea autorilor şi a textelor selectate.

Cititorul va găsi în antologia Eseu. Critică literară cele mai relevante texte semnate de eseişti şi critici literari din diferite generaţii literare, începând cu „decanul de vârstă al criticii literare din Basarabia” Mihai Cimpoi, urmat de alți reprezentanți ai criticii literare: Andrei Țurcanu, Eugen Lungu, Mircea V. Ciobanu, Maria Șleahtițchi, Nicolae Leahu, Emilian Galaicu-Păun, Vitalie Ciobanu, Lucia Țurcanu, Leo Butnaru, Arcadie Suceveanu, Ghenadie Nicu, Valentina Tăzlăuanu, Marcel Gherman, Nina Corcinschi.

Roman : [ în vol.] / sel., st. introd., note : Maria Șleahițchi. – Chișinău : Arc, 2017. – Vol 1. – 408 p.

Seria de antologii ”Literatura din Basarabia. Început de secol XXI” valorifică literatura scrisă în limba română de autori basarabeni de la 2000 încoace. Noua serie continuă, ca o ștafetă, ciclul antologic “Literatura din Basarabia în secolul XX”, care a apărut în 2004, însumând 12 volume. Colecția recentă antologhează scrierile editate după anul 2000 până în prezent (2017). Proiectul reprezintă o nouă față a literaturii române din Basarabia, o literatură privită în dinamica ei evolutivă, antologată chiar în timpul în care se produce.

Seria conține șase volume care cuprind creații artistice clasificate pe genuri. Volumele au câte un studiu introductiv, cu tabloul la zi al genului în cauză și cu prezentarea autorilor și a textelor selectate. Din cele mai bine de o sută de titluri publicate de scriitori care locuiesc ori au locuit și s-au lansat în spațiul basarabean, antologatorul volumului dedicat romanului a selectat 12 texte reprezentative. Acestea aparțin autorilor din generații diferite și care ilustrează tehnici narative variate: Aureliu Busuioc, Vladimir Beșleagă, Serafim Saka, Val Butnaru, Nicolae Popa,.

Roman : [ în vol. ] / sel., st. introd., note : Maria Șleahițchi. – Chișinău : Arc, 2017. – Vol 1. – 416 p.

Romanul este o antologie care valorifică literatura scrisă în limba română de autori basarabeni la  începutul secolului al secolului al XXI-lea. Șapte autori din generații diferite care redau arta narativă altfel. Și îi putem evidenția pe : Ghenadie Postolache, Emilian Galaicu-Păun, Dumitru Crudu, Iulian Ciocan, Liliana Corobca, Ștefan Baștovoi, Tatiana Țîbuleac.

Druță, Inga. Dicționar de argou și expresii colocviale (rus-român) / Inga Druță, Sabin Buruiană. – Chișinău : Arc, 2017. – 340 p.

Este primul dicționar rus-român de argou și expresii colocviale. 

Lucrarea conține termeni proveniți din limbajul infractorilor, denotând mentalitatea lumii interlope; elemente de jargon din medii cum ar fi armata, sportul, lumea spectacolelor de divertisment, mediul politic, comunicarea pe internet etc.; cuvinte tabu, care au dreptul la atestare lexicografică, fiind extrem de frecvente în limba vorbită; termeni proveniți din limbajul adolescenților – nesecată sursă de cuvinte și expresii informale; expresii familiare etc.

Prin spectrul larg al limbajelor abordate, dicționarul se adresează, în egală măsură, studenților, ziariștilor, cercetătorilor, traducătorilor.

Publicația include președinții, premierii, președinții de Parlament, miniștrii și deputații din legislativele care cuprind anii 1991 – 2017. Enciclopedia a fost publicată de compania Poliexpert sub redactarea publicistului Igor Volnițchi, sub patronatul Academiei de Științe din Moldova și susținerea financiară a Congresul azerilor din Moldova, Universitatea americană din Moldova și Universitatea Europeană pentru științe politice și economice. ”I-am făcut Moldovei un cadou de Ziua Independenței. Am ales pentru enciclopedie un format factologic, fără evalurări și interpretări”, a spus Igor Volnițchi. În proces de elaborare mai este o enciclopedie a liderilor de partid în toți anii independenței țării, în plan fiind și o enciclopedie a oamenilor de știință, cultură și arte, oameni de afaceri, judecătorii Moldovei.

Ariile naturale protejate din Moldova : [în vol]. / Anatolie David, Viorica Pascari, Igor Nicora [et al.] ; coord.: Gheorghe Postolache; red. șt.: Andtei Ursu; Acad. de Științe a Moldovei, Inst. de Ecologie și Geografie, Inst. de Zoologie [et al]. – Chișinău : Î.E.P. Știința, 2016. – Vol 1. – 174 p.

Lucrarea inaugurează colecţia de carte în patru volume intitulată Ariile naturale protejate din Moldova, care are ca scop generalizarea şi sistematizarea informaţiei ştiinţifice acumulate, precum şi promovarea acesteia în scopul familiarizării populaţiei cu starea actuală şi măsurile de protecţie în acest domeniu vital pentru existenţa umană.
În volumul 1 al colecţiei sunt descrise 108 arii naturale protejate, dintre care 68 de monumente geologice şi paleontologice, 28 de monumente hidrologice şi 13 monumente pedologice. Pe lângă descrierea şi analiza ecologică a fiecărui obiect natural protejat, conform unui algoritm stabilit, autorii identifică şi propun noi măsuri de protecţie.

Bratu, Ionel. Pași spre alimentația ideală / Ionel Bratu. – București : Editura Viață și Sănătate, 2015. – 47 p.

Cercetător, medic şi autor cu o vastă experienţă, dr. Pamplona-Roger descrie cu claritate ştiinţifică şi precizie compoziţia, proprietăţile curative şi utilizarea a aproape 100 de alimente. Consumate cu regularitate, ele pot face la fel de mult pentru sănătatea noastră ca majoritatea medicamentelor. În plus, ni se indică ce să folosim şi ce să evităm atunci când suntem afectaţi de unele dintre cele mai întâlnite boli sau maladii.

Această carte va ajuta cititorul să cunoască mai bine care sunt alimentele înzestrate cu putere medicinală şi să se bucure, în acelaşi timp, de gustul lor bogat.

Nicolae Testemițanu – nume devenit simbol : 90 de ani de la naștere / IP Univ. de Stat de Medicină și Farmacie Nicolae Testemițanu; alcăt., coord.: Constantin Ețco. – Chișinău : Epigraf, 2017. – 544 p.

Lucrarea a apărut la marcarea a 90 de ani de la nașterea renumitului chirurg, fiind prefațată de Gheorghe Ghidirim, doctor habilitat în medicină. Ediția în sine cuprinde articole publicate pe parcursul anilor despre viața și activitatea lui Nicolae Testemițanu, în limbile română și rusă. Articolele din lucrare sunt urmate de anexa 1.  Medalia Nicolae Testemițanu și anexa 2. Marca poștală Nicolae Testemițanu și un album fotografic alb-negru. Postfața volumului a fost semnată de Gheorghe Baciu, doctor habilitat în medicină, profesor universitar.

Lucrarea este dedicată publicului larg interest de viața și activitatea lui Nicolae Testemițanu.

Chișinău : bulevarde, străzi, piețe, parcuri : Ghid enciclopedic. – Chișinău  : S.n, 2017. – 381 p.

Volumul Chişinău: Bulevarde, străzi, pieţe, parcuri: Ghid enciclopedic care include 807 denumiri de buleverde, străzi, pieţe, parcuri cu informaţii privind denumirile anterioare ale străzii; localizarea străzii; scurt istoric; monumente, plăci comemorative amplasate pe stradă; adrese utile; rute de transport public urban, dar şi decizii ale Primăriei cu privire la data denumirii ori redenumirii străzii. Volumul este completat cu următoarele anexe utile: Denumiri de străzi vechi şi noi; Străzi noi apărute după 1989; Lista monumentelor şi plăcilor comemorative; Denumirea străzilor repartizate după subiecte; Dimensiunea străzilor ş.a.

Vă dorim lectură plăcută!

Publicat de Doina Spătaru

 

 

 

Actorii – dovezi vii ale faptului că sufletul există

Anual, la data de 27 decembrie, în Republica Moldova este marcată Ziua Națională a Actorului. Aceşti reprezentanți de seamă ai artei naționale, de o valoare inestimabilă, îşi dedică viaţa unor roluri, pentru a bucura sufletele spectatorilor.

Cu acest prilej, Biblioteca Ștefan cel Mare a elaborat o expoziție virtuală în semn de respect și de prețuire pe acești oameni de artă care ne bucură sufletele și inima!

Hașu – Ghimpu, Dina. Teatrul „Eugene Ionesco” : istoria unei disidențe / Dina Hașcu – Ghimpu. – Chișinău : S.n., 2016. – 416 p.

Cartea de față este o cronică a unui fenomen artistic, care a înnoit radical un domeniu important al culturii din Moldova după 1991. Este o carte despre teatrul „Eugene Ionesco”. Despre istoria sa, despre oamenii care există și care au fost. Între coperțile acestui volum sunt adunate un număr impresionat de cronici, articole și interviuri. Autoarea relevă virtuțile trupei chișinăuiene, îi dimensionează demersul inovator, în contextul cultural, social și politic. Această carte este indispensabilă pentru toți cei care vor dori să cunoască, din surse directe și credibile, ceea ce numim „înniorea teatrului basarabean” în epoca independenței.

O cronică a Teatrului Național Mihai Eminescu din Chișinău, 1918 – 1930 / ed. îngrijită de Petru Hadârcă. – Chișinău : Cartier, 2016. – 512 p.

„Teatrul Național din Chișinau este opera de cultură realizată în urma actului Unirii de la 1918. În virtutea unor circumstanțe istorice cunoscute (înfrângerea Germaniei, prăbușirea imperiului Austro-ungar, săvârșirea revoluției bolșevice din Rusia), Chișinăul a avut șansa de a fi reconectat unui spațiu românesc, în plină efervescență, al mișcărilor cultural-artistice animate de ideea coeziunii naționale și a sincronizării cu tendințele europene de modernizare. La inițiativa unui grup de intelectuali și oameni politici ai timpului (N. Alecsandri, Z. Arbore, S. Nița, I. Inculeț, Pan Halippa, St. Ciobanu), susținuți de elanul și acțiunile unor actori, regizori, pictori și scriitori notorii (C. Mărculescu, Gh. Dimitriu-Mițu, O. Goga, V. Eftimiu), în Basarabia, la 1921, s-a înființat primul Teatru Național românesc, care, mai bine de un deceniu, s-a edificat într-o instituție de cultură cu o prezență scenică remarcabilă. În intenția de a aduna materiale pentru un muzeu al Teatrului Național la Chișinău, am ajuns la Arhivele Naționale ale României, în fondurile cărora știam că se păstrează mai multe documente care confirmă și ilustrează eforturile de creare și menținere a unei scene românești de anvergură.”

Сoroliov, Elfrida. Regizor. Actor. Spectacol : Anii 1930 – 2010 : Creația scenică a Teatrului Național „Mihai Eminescu”, Teatrului Național Satiricus „Ion Luca Caragiale”, Teatrului „Eugene Ionesco”, Teatrului de Revistă „Ginta Latină” / Elfrida Coroliov; trad.: Pavel Pelin. – Chișinău : UNITEM, 2016. – 272 p.

Monografia este dedicată creației regizorilor care au determinat, la diferite etape, dezvoltarea teatrelor din Chișinău. Entități artistice care se deosebesc esențial – Teatrul Național „M. Eminescu”,  Teatrul Național „Satiricus I.L.Caragiale”, Teatrul „E.Ionesco”, Teatrul de Revistă „Ginta Latină” – , analizate în lumina principiilor regizorale ale unor directori de scenă precum D. Bondarenko, V. Gherlac, V. Cupcea, A. Aronețkaia, V. Apostol, S.I.Șcurea, A. Băleanu, I.Todorov, A.Vasilache, A.Grecu, P. Vutcărău, M. Fusu, V. Madan, P. Hadârcă, A. Kozub, V. Drucec, S. Fusu, T. Țărnă, V. Jacotă, A. Burlacu reflectă natura polivalentă a proceselor socioculturale care au loc în Republica Moldova pe parcursul a 8 decenii (anii 1930 – 2010).  

Pelin, Pavel. Lupta cu urâtu: Viața artiștilor basarabeni / Pavel Pelin. – Chișinău : S.n., 2015. – 400 p.

 Cartea  “Lupta cu urâtul” urmărește scopul unei descrieri panoramice a parcursului istoric al artei teatrale din Republica Moldova, începând cu anii 1960, cunoscuți în URSS prin efectele dezavuării stalinismului și gradul sporit de liberalizare a vieții. În consens cu abordarea complexă a subiectelor, s-a încercat să fie orientat cursul cercetării fără a nesocoti raporturile instituțiilor de cultură cu statul, economia, politica, legislația, publicul spectator. Totodată, autorul mărturisește că s-a străduit să facă cât mai clară condiția umană și profesională a artiștilor, în efortul lor de a se elibera de subordonări inutile, păstrându-și vocația creației libere. Pe acest drum, autorul menționează în continuare că a fost atent să nu fie afectată vocea internă a culiselor, respectând aura distinctă și paradoxală a acestor ,,îngeri ai tenebrelor”, cum îi supranumește pe actori Pierre Brisson.

 

În vâltoarea creației. Ediție îngrijită de Maria Mâțu / pict. Iaroslav Oliinîc. Chișinău : Cartea Moldovei, 2004. – 316 p.

Veniamin Apostol s-a aflat mereu în vâltoarea creaţiei, care ba îl ridica pe culmile sublimului, ba îl arunca în abisul disperării, al tristeţii şi al singurătăţii totale. Dar nici cea mai neagră tăcere nu i-a putut nicicând atinge sufletul neîntinat, n-a reuşit să-i devoreze credinţa neclintită, în muncă, frenezia debordantă, optimismul încântător, generotatea curată în faţa momentului de creaţie… A învins cu demnitate vicisitudinile sorţii, slujindu-şi cu devotament vocaţia. Ca artist, a trăit intens prin universul uman al personajelor bine reliefate, care bântuie şi astăzi aidoma unor fantome prin colţurile misterioase ale teatrelor noastre, personaje închise ermetic în cutiile metalice sau plastice ale filmotecilor sau videotecilor, solicitându-şi dreptul imperios la viaţă.

Nicolae Darie, actorul şi omul. Îndemn la înălţare prin cuvânt / Rodica Solovei. – Chişinău: Epigraf, 2011. – 240 p.

Cartea este un elogiu adus atât maestrului Nicolae  Darie, actor, profesor cât şi măriei sale Cuvântul. Un actor vine pe scenă pentru a rosti Cuvântul, care aduce bucurie, vindecă, întristează, naşte semne de întrebare sau creează. Cuvântul care îndeamnă la înălţare … cam în aşa fel se exteriorizează N. Darie, care şi-a ţinut gândurile ascunse multă vreme. Cartea pe care dorim să o aducem la cunoştinţa D-stră  este rezultatul unui proiect, realizat de către autorul Rodica Solovei, doctor în istorie, apărută la Chişinău în 2011. Volumul urmăreşte traseul biografic al maestrului Nicolae Darie, parcurge filă cu filă itinerarul vieţii dumisale, scoate la evidenţă firea sensibilă, receptivă îndrăgostită de frumos, calea de formare şi de desăvârşire profesională a artistului. 

Ungureanu, Larisa. Tot aici mă-ntorc: cronici de teatru, articole, studii / Larisa Ungureanu. – Chișinău : Lumina, 2011. – 160 p.

 Cartea se înscrie perfect în lista bibliografică la tema evoluţiei teatrului la noi în Moldova şi rolul pe care îl ocupă acesta în dezvoltarea culturii naţionale, poziţionându-se alături de alte studii monografice ale unor profesionişti de talia lui Ion Ungureanu, Grigore Rusu, Veniamin Apostol, Petre Baracci, Ninela Caranfil. În foaia de titlu a cărţii scrie: după căderea cortinii, rămâne doar …uneori nişte fraze sporadice, notate într-un carnet sau pe un program de teatru, alteori un text închegat, publicat în paginile unui ziar sau ale unei reviste… Acesta şi este impactul pozitiv al cărţii, unul de păstrare şi de reconstituirie a valorilor artistice teatrale prin cuvântul scris. Cartea are continuitate prin faptul că este predecesorul studiilor artei teatrale concepute în RSSM în anii de după război, adică aa. 50-60. În acest context aş vrea să menţionez că poporul nostru are o pasiune faţă de teatru, cultivată prin tradiţie. Conţinutul lucrării „Tot aici mă-ntorc. Cronici de teatru” este conceput din patru compartimente, care reflectă perioadele de devenire a teatrului naţional, începând cu „dezgheţul hruşciovist”, primele premiere, apoi teatrul de azi, schimbul de experienţe cu alte mari teatre din diferite ţări şi cu portretele marilor actori, nume notorii, care au avut o prestaţie deosebită în arta teatrală. Cartea înmănunchează o selecţie de articole, studii şi cronici de teatru, scrise şi publicate de d. Ungureanu de-a lungul anilor, materiale care accentuează importanţa şi actualitatea temei.

Ungureanu, Larisa. Portrete în timp : oameni de teatru și film  / Larisa Ungureanu. – Chișinău : Lumina, 2012. – 104 p.

Cartea conține douăzeci de portrete de creație ale oamenilor de teatru și film din Republica Moldova și de peste hotare. În prima parte a lucrării sunt incluși: Dumitru Caraciobanu, Ecaterina Malcoci, Mihai Volontir, Viorica Chircă, Filip Dascăl, Tatiana Băcescu, Nina Jucov, Nelly Cozaru, Angela Cărăuș, Arcadie Răcilă. Partea a doua cuprinde portrete de cineaști: actrița de film Maria Sagaidac și regizorii Emil Loteanu, Anatol Codru, Vasile Brescanu, Alecu Deleu, Octavian Grigoriu.

Partea a treia este un fel de „sinteză tematică” și înglobează portretele a patru personalități străine: dramaturgul Eugene Ionesco, actorii Alain Delon, Catherine Deneuve și Michele Placido.

La final sunt incluse date biografice referitoare la toate personalitățile incluse în carte.

Publicat de Doina Spătaru

Spectacol – scenetă : o prințesă nu se poate mărita la unsprezece ani

Miercuri, 29 noiembrie în incinta Bibliotecii Ștefan cel Mare a avut loc un eveniment frumos și minunat. Elevii clasei a III-a C de la „Școala – Grădiniță Pas cu Pas” au înscenat o scenetă după cartea scriitorului Dumitru Crudu : o bătrână de unsprezece ani.  Copiii au jucat acest spectacol cu prilejul a 50 de ani de la nașterea sciitorului, poetului și prozatorului  Dumitru Crudu.

În cadrul scenetei actorii au înscenat povestea prințesei Lia care la doar unsprezece ani trebuie să se mărite cu prințul Gușă. Maimuțica Resa fiind prietena prințesei Lia îi transmite informația și prințesa fuge împreună cu fiul portarului ca să nu se mărite.  Dar prințul Gușă amenința cu ocuparea întregului orsș, și părinții prințesei au fost nevoiți să o mărite. În momentul când prințul îi scoate misteriosul văl vede în schimb o bătrână urâtă și nunta nu a mai avut loc. După ce au băut prima licoare a devenit bătrână iar după a doua a revenit din nou prințesa ca înainte.

Finalul poveștii e foarte frumos deși pe undeva e și tristă povestea. Dar totul se poate rezolva atunci când învinge iubirea și prietenia.

Pentru curaj și efortul copiilor de a înscena așa o scenetă deosebită li s-au înmânat diplome de participare.

Sceneta a urmat după concursul : Cartea bună – lume adună, desfășurat de Lilia Beșan, tot în baza cărții : o bătrână de unsprezece ani de Dumitru Crudu.

 

Publicat de : Doina Spătaru

Această prezentare necesită JavaScript.

Medalion literar-artistic”Căsuța cu povești”

Vineri, 27 octombrie,  Biblioteca „Ștefan cel Mare” s-a transformat în ”Căsuța cu povești”. Eroii din  basmele preferate au fost copii din clasa 1-b din Școala-Grădiniță  nr. 152 ”Pas cu Pas”.

Atrași de poveștile  pline de mister au călătorit în lumea fantasticului, iar din cele cu tâlc, au primit răspunsuri la multe întrebări din care vor trage mai ușor foloase și învățăminte,  ale căror  înțelepciuni îi va ajuta să crească persoane echilibrate și frumoase. Poveștile lui Ion Creangă scrise în versuri au prins glas prin vocea catifelată a scriitoarei Maria Tomița-Corini. Copiii au dansat deghizați în eroii din poveștile lor preferate distrându-se la maximum.    Realizat: Lia Canțîr

 

 

Ziua Creativităţii : Interpretarea Baladei Mioriţa pe roluri

 

De Ziua Creativităţii Cercul de actorie continuă cu copiii de la Linguata Decebal. Au continuat să însuşească bazele şi arta actoriei dând astfel dovadă de măiestrie şi ritm muzical. S-a citiit textul şi s-a pus accent pe ritm şi dicţie. După citirea textului s-au efectuat exerciţii de ritm şi dicţie. Copiii au lecturat în parte fragmentul pe care îl vor recita la recital – spectacol  şi au repetat după îndrumarea profesorului de actorie Artiom Oleacu. Textul fiind împărţit e mai uşor de citit  pe roluri. Cei mai buni care au efectuat corect procesul de creaţie şi fiind mai receptivi şi talentaţi au dat o notă mare de profesionalism.

Teatru la Bibliotecă : „Lecție de totalizare”

Luni, 30 mai participanții cercului de actorie au avut o lecție de totalizare. Aici s-a discutat despre ce a fost pe parcursul anului, ce teme au fost trecute și ce poezii sau scenete s-au făcut. Ca lecție de totalizare copiii au fost supuși la o mică testare pentru a vedea ce au ținut minte și unde mai trebuie de explicat. La finalul lecției s-au făcut exerciții de vorbire, jocuri prin arta vorbirii și vorbire expresivă și un joc distractiv la final.

SAMSUNG DIGITAL CAMERA

 

„Teatru la Bibliotecă”: repetiție pentru scenetă

La o nouă lecție de teatru, copiii au exersat arta vorbirii pentru poezia de Vasile Alecsandri : Înșiră-te mărgăritare! Lecția de teatru este pentru copiii o nouă informație și cunoștințe despre teatru, scenă, actor,rol, piesă de teatru și spectacol. Această repetiție îi face mai buni și mai încrezători în sine. Sceneta v-a avea loc la următoarea lecție.