Ştefan cel Mare din istorie în veşnicie

Astăzi se împlinesc 514 ani de la moartea lui  Ștefan cel Mare, a marelui voievod  care a marcat istoria Moldovei. Cel care a domnit aproape o jumătate de veac (47 ani) și a dus peste 40 de războaie, câștigându-le aproape pe toate. Cel care, după fiecare bătălie, construia un locaș sfânt.

Anul 2018 a fost declarat Anul lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Cu această ocazie, la biblioteca „Ștefan cel Mare” au fost desfășurate mai multe activități dedicate marelui domnitor. Programul a început chiar de dimineață cu un flashmob. Participanții au fost întâmpinați de Ștefan cel Mare în „carne și oase”  invitându-i la o CAFENEA LITERARĂ. Copii au recitat și au cântat, demonstrând că sunt adevărați urmași ai lui Ștefan cel Mare

Apoi, cei prezenți au avut ocazia să participe  la o expoziție de tablouri  ale pictorului Grigorie Plămădeală. La 80 de ani pe care în curând o să-i împlinească, maestrul se mândrește cu o  colecție ce reprezintă o bună parte din mănăstirile construite după bătăliile purtate de Domnitor. Participanții au  desenat  sub bagheta maiestrului şi au avut ocazia să admire și unele desene ale copiilor  în care sunt reflectate cele mai importante evenimente istorice din perioada domniei lui Ștefan cel Mare.

Pe lângă activitățile culturale, copiii s-au delectat ascultând o legendă  despre  marele voievod al neamului la o oră de lectură cu domnișoara Daniela Danu.

Deosebit de interesant a decurs lecția publică pentru cei care au dorit să cunoască  mult mai multe evenimente din viața marelui voievod. Alexandru Savin,  profesor de istorie, lector superior la Universitatea  de Stat de Educație Fizică și Sport,  a povestit și a răspuns la întrebările dedicate personalității istorice  – Ştefan cel Mare şi Sfânt, astfel cultivând dragostea de neam, de ţară, de popor tuturor celor interesați de istoria Ţării Moldovei, de a aduce omagiu  celui care a fost, este şi va fi Domnitorul Ştefan cel Mare şi Sfânt.

Alexandru Savin, lector universitar, vorbește publicului despre marele voievod, Ștefan cel Mare.

În cadrul manifestărilor comemorării a 514 ani  de la trecerea în nefiinţă a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt s-a organizat prezentarea unei expoziţii  de carte „Ştefan cel Mare şi Sfânt – 514 ani de nemurire”. Au fost expuse  documente conform următoarelor compartimente: Ştefan cel Mare – Domn al Moldovei (1457-1504); Luptele marelui voievod Ştefan cel Mare;  Ştefan cel Mare – ctitor de biserici şi mănăstiri;  Ştefan cel Mare în literatură şi folclor.

Spre final, doritorii de a privi  filmul „Ștefan cel Mare și Sfânt. Vaslui 1475.” au participat mai întâi la un master-class de pregătire a prăjiturilor în forma coroanei Marelui Voevod, ca mai apoi să le savureze fericiți și cu mare plăcere pe parcursul vizionării filmului.

Realizat: L.Canţîr

Oră de lectură : Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil – obiceiuri și tradiții

În data de 8 noimbrie, pe stil nou cei cu numele de Mihail și Gavriil își sărbătoresc ziua de nume. Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil sunt denumiți conducătorii cetelor îngerești sau cei dintâi dintre îngeri. Activitatea a avut loc la Școala Grădiniță Pas cu Pas nr. 152. Elevii care au participat la activitate au fost entuziasmați de a afla ceva nou, mai ales cei care poartă numelor acestor sfinți.

Sfantul Arhanghel Mihail

In limba ebraica, numele sau inseamna „Cine este ca Dumnezeu?”. El este cel care „striga”: „Sa luam aminte, noi, care suntem fapturi, ce a patimit Lucifer, cel care era cu noi: cel ce era lumina, acum intuneric s-a facut.

Sfantul Arhanghel Gavriil

In limba ebraica, Gavriil inseamna „barbat-Dumnezeu”. Numele sau contine concentrat vestea ca Dumnezeu Se va face barbat, ca va asuma firea omeneasca. Vesteste Sfintilor Parintilor Ioachim si Ana nasterea Maicii Domnului, ii descopera lui Zaharia nasterea Inaintemergatorului. Pastorilor le arata ca li S-a nascut Prunc, pe Iosif, logodnicul Mariei, il intareste ca sa nu se indoiasca de nimic, calauzeste Sfanta Familie in Egipt si aduce femeilor mironosite vestea Invierii Domnului.

Arhanghelul Gavriil este reprezentat in iconografia ortodoxa purtand in mana o floare de crin alb, ca simbol al bucuriei si binecuvantarii. Arhanghelul Gavriil este ingerul bunatatii si milostivirii lui Dumnezeu.

Arhanghelul Gavriil a fost trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria să-i vestească taina cea mare a întrupării Domnului şi tot el a adus drepţilor Ioachim şi Ana vestea zămislirii Maicii Domnului.

În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat în comparaţie cu Arhanghelul Gavriil. El poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască.

Despre Arhanghelul Mihail se ştie că este conducătorul oştilor cereşti-îngereşti, iar despre Arhanghelul Gavril ştim că este vestitorul Fecioarei Maria că va naşte pe Mântuitorul lumii, pruncul Iisus.

Totodată, un vechi obicei spune că de sărbătoarea Sfinţilor Mihail şi Gavril se aprind lumânări atât pentru oamenii în viaţă, cât şi pentru cei trecuţi la cele sfinte fără lumânare sau dispăruţi în împrejurări năprasnice.

Altfel, în ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril se făcea marea pomenire pentru toţi morţii din familie.  Ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril se serbează fiindcă ei iau sufletele oamenilor când mor.

La finalul activități le-am urat omagiaților La Mulți Ani!

 

Programul Chișinău citește : Dansul Florilor de Ianoș Țurcanu

Joi, 10 august s-a desfășurat o oră de lectură la grădinița nr. 165. Activitatea a avut loc extramuros din cauza caniculei și din cauza acestui timp  copiii sunt predispuși la accidente în afara grădiniței. Ca și data trecută au fost bucuroși să facă cunoștință cu altă carte, alt autor. Deoarece această carte face parte din Programul Chișinăul Citește copii au aflat mai multe detalii. Le-am povestit că Dansul Florilor este o carte propusă spre lectură cititorilor Bibliotecii Ștefan cel Mare.  Au aflat și că această carte  senzorială confecționată  handmade  din fetru și bumbac  este o alternativă educativă  excelentă a cărții clasice, care  susține și încurajează dezvoltarea abilităților psiho-motorice ale copiilor : dezvoltarea mușchilor mici ai  mâinilor, coordonare ochi-mână. De asemenea, stimulează puterea de concentrare, imaginația și memoria.

Pentru copii, ele sunt plăcute la atingere și implică și alte simțuri. Cartea confecționată este liniștitoare și emoționantă, oferindu-le posibilitatea de a folosi și alte materiale plăcute.

Spre final copiii au ascultat unele poezii din cartea Dansul Florilor : Fapte bune aduni; Coca – Cola pentru Nola; Două mâțe și -un motan; Șoricelul educat; O girafă supărată; Vine broasca de la mare.

Pentru noi este un lucru plăcut și pentru că suntem bibliotecari să fim niște naratori buni pentru preșcolari și copiii. Să îi incităm mereu cu noi cărți interesante și desigur că ei ne vor aștepta din nou la ei.

Publicat de : Doina Spătaru

Șef – Oficiu

Oră de lectură : Grigore Vieru – poet al neamului românesc

Grigore Vieru – o comoară ce a existat, un Orfeu ce a cântrat și o dăinuire veșnică pentru neamul nostru.

Grigore Vieru avea un chip blând, o minte strălucită, a fost un om bun și iubitor de oameni, iubitor de țară. Așa era Grigore Vieru, poetul român născut dincolo de Prut. Așa l-au perceput nu doar apropiații, ci și aceia care și-au intersectat drumul cu al său. ”Există trei prilejuri de a te cunoaște pe tine însuți: munca, iubirea și cumpăna”. ”Patria este ca un copil: dacă uiți de ea, poate să plece de acasă”. Sunt două dintre credințele poetului de care ar fi  împlinit pe 14 februarie 82 iar de la trecere la cele veșnice 8 ani.

Grigore Vieru este iubit de la mic la mare. Asta mi-a demonstrat și grupa nr. 3 de la „Școala – Grădiniță Pas cu Pas” care îi cunosc poeziile : Frumoasă – limba noastră, Mama,  Bunica, Iarna, Toba ariciului, Tu, iarbă, tot ai mamă?  Sora, iese tata  balcon, Trompeta, Prietenul,  în baza cărora le-am pus întrebări de genul : Ce este o pasăre măiastră? De ce mama e doar una? De ce întreabă autorul dacă iarba are mamă, dacă steaua are mamă….. Copiii au fost foarte receptivi, foarte atenți, au răspuns la întrebări, au fost organizați, fiecare răspuns era  deschis, clar, ingenios, corect, unii copii  îi completau pe colegi. Au fost o echipă,  care mi-au povestit și despre autor, ce înseamnă poetul pentru ei, de ce a fost un scriitor al neamului nostru, al neamului românesc.

Spre final s-au analizat câteva imagini despre poet și fraza : poet al neamului românesc, unde părerile au fost extraordinare, îndrăznețe și destul de adecvate subiectului. Am mai citit din creația marelui poet : Ghicitoare fără sfârșit? Cum mi-am învățat băiatul cifrele și  șnumăratul  ș.a, ceea ce le-a plăcut extrem de mult.

Drept surse  au servit cărțile : Frumoasă -i limba noastră, Spune-i soarelui o poezie, Cartea ghioceilor, Soare, Soare, Domn Frumos, Cum mi-am învățat băiatul cifrele și număratul,  și cu următoarea ocazie vor face cunoștință și cu cartea Pâinea cu rouă.

Publicat de :

Doina Spătaru șef-oficiu

Oră de lectură : 1 decembrie Ziua Națională a României

„Patria este ca un copil : dacă uiți de ea, poate să plece de acasă”

(Grigore Vieru)

De Ziua Națională a României s-a desfășurat o discuție despre această zi importantă cât și despre ce evenimente s-au petrecut în această

zi. Unele informații le-au spus copiii, iar altele le-am povestit, ceea ce redau și în text. 1 Decembrie 1918 este Ziua Naţională a României şi macrhează un eveniment istoric: unirea Transilvaniei cu România.

Ziua națională a României a fost, între anii 1866-1947, ziua de 10 mai, apoi, între 1948-1989 ziua de 23 august.

 Ziua de 1 decembrie este o poveste mai veche, chiar dacă, pentru noi, de puţină vreme, de doar 23 de ani, reprezintă Ziua Naţională. De aproape 100 de ani, a fost o festivitate care, în fiecare an, a însemnat foarte mult pentru România Mare de după 1918, deşi Ziua Naţională era cu totul alta. Era sărbătorită în luna mai şi dedicată regelui, România nu s-a putut articula temeinic nici pe o suveranitate puternică până când nu a reuşit, în 1918, să aducă cu mare noroc şi Basarabia, Transilvania cu Bucovina, Banatul, Crişana şi Maramureşul.

În ceea ce priveşte percepţia pe care românii de astăzi o au despre Ziua Naţională,  fiecare generaţie îşi trăieşte timpul ei şi are proiectele ei de viitor, însă întotdeauna proiectele de viitor ale fiecărei generaţii, indiferent de timpul ei istoric, depind foarte mult de cadrul social, de oportunităţile care îi sunt oferite sau nu. Ziua Naţională va fi sărbătorită în întreaga ţară prin parade şi diverse evenimente artistice. În Bucureşti, defilarea de 1 Decembrie va avea loc în Piața Constituției.

La finaul discuției s-au enumerat și câteva poezii despre România : Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie (Mihai Eminescu); Deșteptarea României, Hora Unirii (Vasile Alecsandri); Câmpul libertății (Ștefan Octavian Iosif); Scumpă țară românească… (George Coșbuc); Trei culori (Ciprian Porumbescu).

Ziua Lecturii : Povestea răţuşca cea urâtă

În cadrul Prgramului estival Rucsacul de vacanţă  de Ziua  Lecturii a avut loc o altă oră de poveste care a fost citită  preşcolarilor de la grădiniţa nr. 96. Astfel, în data de 11 iulie  s-a lecturat Răţuşca cea urâtă de  autorul pentru copii Hans Christian Andersen, care are drept erou un boboc de lebădă, clocit de către o raţă. Mica lebădă este considerată mai întâi urâtă de către rațe pentru neasemănarea cu bobocii lor și, cum nici ea, nici rațele nu văzuseră vreodată lebede, mica pasăre se încrede în părerile auzite. Se va întâlni întâmplător cu un cârd de lebede, care o primesc, recunoscând în ea un boboc din ai lor. Povestea poate fi interpretată în mai multe moduri. Regăsirea bobocului rătăcit simbolizează faptul că există întotdeauna speranțe pentru cineva aflat într-un mediu nepotrivit. O perspectivă mai largă reclamă acceptarea diferențelor dintre indivizi sau grupuri. Este o poveste pentru copii mici, care poate fi de altfel și pe placul adulților. Aceasta are ca subiect central o răţuşcă, dar care, de fapt, este o lebădă în devenire. Fiind foarte urâtă, aceasta nu era deloc acceptată în comunitatea păsărilor de gradină, fiind exclusă. În final răţuşca devenită o preafrumoasă lebădă şi-a găsit suratele şi a trăit fercită alături de ea.

Povestea a fost citită din cartea Cele mai căutate poveşti  care îi încântă pe copii cu imaginile sale frumoase şi interesante de fiecare dată.