Arhive etichetă | poezie

Volumul de poezie „Fericirea din clepsidră” de Victoria Fonari

Cuvântul e transparența materei

o așchie de antimaterie

ce plonjează din lumea

spiritului absolut

Victoria Fonari

Miercuri, 6 februarie, la ședința cenaclului „Singur printre cărți„, moderat de scriitorul Nicolae Spătaru,  a fost pus în discuție volumul de poezie”Fericirea din clepsidră” de Victoria Fonari.

Poeta Victoria Fonari, eseistă, traducătoare și doctor în filologie, vine acum cu un nou volum de poezie care este împărțit în trei subteme:  timp, iubire și cuvânt. Timpul are ca motive anotimpul, iubirea apare ca principiu universal, iar cuvântul se va deghiza în literă, în poezie, în arta poetică, într-o stare lirică.

La eveniment au participat: Vitalie Răileanu – crtic literar și scriitor, Maria Pilchin – critic literar, certetător științific, poetă, Grigore Chiper – scriitor, Leo Bordianu – scriitor, Vlad Grecu – prozator, dramaturg, Călina Trifan – poetă, Elena Taragan – bibliotecar la BM „B.P.Hasdeu” , Andrei Viziru – cercetător științific, scriitor. Fiecare din ei au citit câte un poem și  au apreciat și discutat volumul  de poezie al autoarei.

„Poezia Victoriei Fonari este  o poezie plină de lumină. Am întrezărit în versurile poetei o ambiție de a ajunge la astral, dar și o conștientizare a condamnării noastre de a rămâne înrădăcinați în pământ. O lupătă între Luceafăr și om, între pământesc și dumnezeiesc. Avem uneori impresia că poeta se simte capturată în condiția ei de om, că coprul îi este prea strîmt, dorul/rîvna/aspirația de a atinge absolutul riscând să-i producă explozii în propriul corp, prefăcîndu-l în mii de fărîme, în urma căruia să rămînă doar o săgeată țintind cutezător spre infinit”, a precizat Elena Tărăgan.

Lucian Strochi spune despre poezia Victoriei Fonari că e una naturală, firească, o trăire reală. Dar poezia nu poate fi despărțită de autorul ei fizic și moral și poeta își ia ca lampadofor un poet cu adevărat important al literaturii române. Poeta are curajul de a-și data poeziile. Poate fi recunoașterea momentului astral sau marcarea unui moment unic? Sau curajul de a spune că viața noastră nu e altceva decât o succesiune de asemenea momente? Sau câte ceva din toate astea?

După cum evenimentul s-a început cu citire din poemele autoarei, Victoria Fonari a încheiat cu poemul „Fosforecență cu pești zburători”.

Această prezentare necesită JavaScript.

Realizat de

Doina Spătaru, șef-oficiu

Reclame

Recital de poezie: Mihai Eminescu –  poet al neamului nostru

  “Recitindu-l pe Eminescu ne reîntoarcem, ca într-un dulce somn, la noi acasă”.

                                                                                                    (Mircea Eliade)

              Cu prilejul a  169  ani de la naşterea „Luceafărului” poeziei româneşti, pe  28 ianuarie  la Biblioteca „Ștefan cel Mare  și Sfânt” a avut loc un recital de  poezie dedicat marelui poet român Mihai Eminescu.  Creația eminesciană este încă actuală în rândul  celor care mai vibrează la auzul unei poezii sau al numelui  poetului nepereche. Opera lui Mihai Eminescu este cunoscută de la mic la mare, cântată și admirată de cei care încă aduc omagiu geniului neamului românesc.

               Protagoniștii  recitalului au fost elevii de la Liceul Teoretic cu Profil de Arte “Elena Alistar”, Liceul Teoretic “Iulia Hașdeu” și “Școala-Grădiniță Pas cu Pas nr. 152”, care au fost însoțiți de profesoarele Gomeniuc  Natalia de la “Elena Alistar”,  Cerneleanu  Maria – de la “Școala- Grădiniță Pas cu Pas nr.152” și Nona Bejan – de la “Iulia Hașdeu”.

              Un grup de elevi ai claselor a II-a, III-a  și a IV-a,  Liceul Teoretic cu profil de Arte de la “Elena Alistar”, au încântat publicul  cu un Omagiu și un Elogiu dedicate lui  Eminescu –  Luceafăr. Ei   au recitat fragmente din scrisoarea a II-a și  a  III-a, din poemul “Luceafărul” și unele  poezii:  “Lacul”, “Somnoroase păsărele”, “Codrule,  codruțule”,  “De ce  nu-mi vii”, “Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”.

          Elevii prezenți din alte instituții au prezentat  poeziile „Și era ploaie cu senin”, „Codrule, Măria ta!”, „Crăiasa din povești”, „Ce te legeni, codrule”, „Povestea codrului(fragment) ”, „Glossă”, „De-aș avea”, intercalate cu repere biografice ale poetului. Prestația elevilor a demonstrat încă o data că  opera marelui  poet este actuală,  plină de frumusețe,  de muzicalitate, memorându-se  foarte ușor.  Toți cei prezenți au rămas plăcut încântați  de modul de  recitare  și citire  a  vastei  creații a geniului  poeziei românești.

          Membrii  juriului  –   scriitorul “Ianoș Țurcanu” și șefa bibliotecii Lilia Gamarța – au desemnat  cei mai buni elevi declamatori și au decernat în mod obiectiv și corect  diplome pentru locul I, II și III.

        Profesorii și elevii au rămas mulțumiți de desfășurarea recitalului și au fost invitați să mai participe la astfel de recitaluri de poezie,  organizate de bibliotecă.

IMG-43c980e35be4279cae69f9cba03e74c6-V

 

 

 

 

 

 

 

Doina Spătaru

Șef- Oficiu

 

Întâlnire cu scriitorii : Istoria revistei Alunelul

În data de 19 decembrie în incinta Bibliotecii Ștefan cel Mare a avut loc o întâlnire cu scriitorul Nicolae Spătaru și Victor Prohin care, începînd cu anul 2002 este secretar responsabil la revista „Alunelul„. El a prezentat elevilor clasei a II-a de la „Școala – Grădiniță Pas cu Pas” o scurtă incursiune în istoria revistei „Alunelul„. Revista datează din anul 1982 cînd purta numele de Steluța, iar din 1990 a luat numele de Alunelul. „Alunelul” este o revistă pe placul celor mici și conține multe rubrici unde putem afla date despre personalitățile literaturii basarabene dar și române, despre anumite lucruri interante, poezii, ghicitori și glume. Copiii au discutat cu Domnul Prohin și i-au zis că și ei citesc această revistă deoarece anual școala se abonează, însă pot veni și la noi să o citească sau să o ia acasă cu împrumut. Eleva Andreea Baban a recitat poezia Iarna din creație proprie. Spre final elevii au pus întrebări despre revista Alunelul și au solicitat noi rubrici care îi pasionează.

 

 

Această prezentare necesită JavaScript.

Publicat  de : Doina Spătaru

Zi de informare : revistă bibliografică – Iubirea și natura în lirica eminesciană

Ziua mondială a poeziei este o ocazie de a ne onora poeții, de a reînvia tradițiile orale, cum ar fi recitalurile de poezie, de a promova lectura, scrierea și predarea poeziei, de a întări legătura dintre poezie și alte arte, cum ar fi teatru, dansul, muzica și pictura și de a facilita vizualizarea poeziei prin intermediul mass-mediei. Așa cum poezia continuă să unească oamenii de pe toate continentele, toți sunt invitați să se alăture” marcării acestei zile.

În data de 21 martie Biblioteca Ștefan cel Mare, și-a propus să elaboreze o revistă bibliografică dedicată Zilei Mondiale a Poeziei, cu genericul Iubirea și Natura în lirica eminesciană.  Dragostea și natura sunt teme romantice, permanente în creația lui Eminescu.

Natura cunoaște la Eminescu două ipostaze: una terestra și alta cosmica. Natura terestră se manifesta la Eminescu în rotirea veșnica a anotimpurilor. Natura este umana,ocrotitoare, calda, intima sau trista, rece, în deplina concordanta cu stările sufletești ale poetului. G. Ibrăileanu atrage atenția asupra faptului ca: „În privința sentimentului naturii și al picturii ei, vom observa ca în prima faza Eminescu este mai obiectiv, mai dezinteresat. E drept, el nu are nici un pastel, nici o poezie consacrata numai naturii. Putem enumera poezii ca : „Lacul”, „Seara pe deal”, „Fiind băiet păduri cutremuram”, „Dorința”, „Revedere”, „Mai am un singur dor”, ș.a.

Dragostea cunoaște dimensiuni de la suferința, iubiri pierdute („Și dacă…”, „Floare albastră”, „Lacul”, „Pe lângă plopii fără soț…”) și dragoste fără speranță („De câte ori iubito”, „Dacă iubești fără să speri”, „Sara pe deal”), la dragoste împlinită („Calin, file de poveste”, „Poveste teiului”, „De ce te temi”).

Mai jos evocăm unele titluri de carte din creația eminesciană:

cele mai frumoase paginii eminescu

Eminescu, Mihai. Cele mai frumoase pagini / Mihai Eminescu. – București : Editura Coresi, 2006. – 119 p.

Cartea conține pe lângă o varietate de poezii de dragoste, despre natură, dedicate altor personalități marcante ale literaturii române și un basm : Făt – Frumos din lacrimă.

 

luceafarul-si-alte-poezii_1_fullsize

Eminescu, Mihai. Luceafărul și alte poezii / Mihai Eminescu. – București : Corint, 2004. – 238 p.

Deoarece principalele date și informații privind viața și opera eminesciană, pot fi lesne aflate în paginile diverselor Istorii ale literaturii române aflate la îndemâna elevilor, în acest volum s-au publicat poezii, inedite care sunt scrise într-o succesiune expresivă. Acest volum este structurat din : prefață, despre poetul Eminescu, 73 de poezii, Post – scriptum, În loc de …., și un tabel cronologic.

Pagini-alese--Mihai-Eminescu--596895

Eminescu, Mihai. Pagini alese / Mihai Eminescu. – S,l : Regis, S,a. – 287 p.

Volumul de față cuprinde poezii dar proză, într-o ordine ce acoperă diversitatea tematică a creației eminesciene, așa cum se studiază în școală. În finalul volumului se include și o prezentare generală a operei și vieții scriitorului.

14c932e6201f260c34855b9e499d6c3c

Eminescu, Mihai. Poezie. Proză / Mihai Eminescu; ed. alcăt. și îngrjită de Eugen Lungu. – Chișinău : Prut Internațional, 2015. – 468 p.

Viața lui se confundă cu opera, Eminescu n-are altă biografie … Rar se întâmplă ca un poet să fie sigilat de destin, să ilustreze prin însuși durerile existenței și de aceea multă vreme M. Eminescu va rămâne în poezia noastră nepereche. (G.Călinescu).

Această carte conține o prefață de Eugen Lungu : Eminescu azi, poezii publicate în timpul vieții, poezii postume și proză.

poezii-de-mihai-eminescu

Eminescu, Mihai. Poezii / Mihai Eminescu. – Chișinău : Silvus Libris, 2006. – 128 p.

Cartea conține un portret al lui Mihai Eminescu de către Igor Vieru, cuvânt înainte de Mihai Sadoveanu, și o varietate de poezii. Mihai Eminescu a fost unul dintre scriitorii neamului românesc, care în viața lui scurtă a dus arta poeziei la înălțimi neîntrecute până astăzi, îmbogățind ritmul, rima și expresia artistică, a dat cuvintelor simple valori noi și armonii surprinzătoare, sentimentelor adâncime unică, viziunilor orizont nemărginit. 

Publicat de : Doina Spătaru

Șef-oficiu

Medalion Literar – artistic : Poezii dedicate mamei

Dacă ai o mamă,

ai şi un izvor,

Nu mai eşti pe lume,

simplu călător.

Dacă ai o mamă şi e lângă tine,

Pe pământ e pace,

pe pământ e bine.

„Cel mai încăpător şi mai sigur loc di lume este sufletul mamei”

Irina Binder

Mama! Ce cuvânt înalţător ! Primul nostru cuvânt ! Ce sentiment de dragoste ne învăluie sufletul şi un chip sfânt ne apare în faţa ochilor atunci când îl rostim ! O privire caldă şi ocrotitoare ne urmăreşte fiecare pas al vieţii, făcând-o astfel sigură pentru noi să so20170313_130233rbim fără grijă din pântecul ei fermecat, cu sufletul împăcat şi cu siguranţă că orice greşeală va fi imediat îndreptată.

          Mama este fiinţa căreia îi suntem datori cu un respect profound, căreia îi mulţumim pentru faptul că ne-a adus pe lume şi că alături de Dumnezeu a contribuit la existenţa noastră, dăruindu-ne cel mai frumos cadou pe care îl putem primi cu inima deschisă: viaţa. Tot ceea ce avem şi tot ceea ce vom avea , viitorul, prezentul şi trecutul îl datorăm mamei, celui mai bun prieten pe care îl avem alături în clipe grele.

          Primul zâmbet, primul pas, primul cuvânt, o carte de poveşti frumoase, copilăria cu toate tainele ei sunt strâns legate de aceeaşi persoană care descrisă cu ajutorul cuvintelor pare ireală. Ochii ca nişte lumănări sclipitoare, gura ca un trandafir îmbobocit, zâmb
etul ca un curcubeu după o ploaie caldă de vară alcătuiesc figura draguţă a mamei.20170313_130834

Pentru a afla şi ce ne pot vorbi copiii despre mamă am avut deosebita plăcere să-i avem ca oaspeţi pe copiii clasei a II-D de la Liceul Iulia Haşdeu. Cu acest prilej, în data de 13 martie, am desfăşurat un medalion literar – artistic dedicat celei mai blânde şi scumpă fiinţă : mama. Particularitatea evenimentului a constat în particuparea activă a elevilor, fiind ajutaţi şi de doamna profesoară Bejan Nona. Pe lângă versurile marilor scriitori : Grigore Vieru, Victor Tulbure, ş.a. Elevii au dat dovadă de multă dragoste faţă de mamele sale prin felul unic cum au recitat poezii, cu multă emoţie şi respect faţă de cea care ne-a dat viaţă : mama. A fost un recital pentru suflet, deoarece mamele au cel mai preţuit loc în inima fiecăruia şi inclusiv în inima acestor copiii care au oferit tot ce au mai scump faţă de mamele lor : iubirea.

Copiii ne-au bucurat şi cu desene proprii, unde am oferit şi locuri. Locul I a fost desemnat elevei : Botnari Gabriela; Locul II : Spinenco Vlad, Locul III : Hellis Băssma.

Poeziile recitate de către elevi vor fi publicate pe youtube. Pentru participare activă şi pentru faptul că avem o colaborare productivă cu Liceul Iulia Haşdeu, copiii vor primi diplome pentru meritele lor.

20170313_132611

Publicat de Doina Spătaru

Şef – Oficiu

Clubul Ingenioşii : Tradiții și obiceiuri de Crăciun

În data de 20 decembrie, în cadrul Clubului „Ingenioșii”  s-a discutat despre tradițiile și obiceiurile de Crăciun. Copiii cunoșteau deja că în ajun se colindă, se ură și se umblă cu capra, turca sau brezaia – o mască cu cap de animal, mai ales de barză.20161220_142848

Pentru ei a fost util să cunoască și alte tradiții de Crăciun. Când copiii colindă în seara de Crăciun aceştia sunt primiţi de creştini cu mere, nuci, covrigi şi cu turte numite „Scutecelele lui Hristos”.
În unele locuri se taie porcul în această zi şi nu în timpul postului, ca să nu se strice vreun vas cu carne de porc şi, prin urmare, şi cei din casă.

În Bucovina există credinţa că nu este bine să ai lucruri împrumutate pe durata sărbătorilor de iarnă. De aceea, în preajma Crăciunului, se recuperează sau se restituie lucrurile împrumutate.

În ziua de Ajun, femeile ies în livadă cu mâinile pline de aluat şi ating fiecare pom spunând: : „cum sunt mâinile mele pline cu aluat, aşa să fie pomii încărcaţi cu rod la anul”.

În Moldova, nu se dă nimic din casă în ziua de Ajun, nici gunoiul nu se aruncă din casă şi nu se împrumută nimic.

Fetele, pentru a-şi vedea ursitorul, pun peste noapte sub fereastră, câte puţin din toate felurile de bucate, negustate. Ursitorul va veni şi va gusta şi fata îl va vedea.

Începând cu prima zi de Crăciun şi până la Bobotează, copiii umblă cu steaua, ei numindu-se colindători sau crai, pe cap având coroane de hârtie colorată. Tot acum are loc şi Vicleimul sau Irozii, când tinerii pun în scenă naşterea lui Hristos. Vicliemul” sau „Irozii” este datină prin care tinerii reprezintă la Crăciun naşterea lui lisus Hristos, şiretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla Pruncul şi adesea înfruntarea necredinţei, personificate printr-un copil sau printr-un cioban.

În dimineaţa de Crăciun e bine să ne spălăm cu apă curată, luată dintr-un izvor sau fântână în care punem o monedă de argint, pentru că tot anul să fim curaţi ca argintul, feriţi de boli şi plin de bani.

Se crede că la miezul nopţii, înspre Crăciun, apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc.

 

 

Clubul „Poeților Copii”

Revenită la școală

Clopoțelul sună,

Zice: Bun venit!

Pe toți ne adună

La școală am sosit.

E prima zi de școală,

Toți sunt fericiți.

Mama iar ne scoală

Să ne spălăm pe dinți!

Hai să primim un 10

C-am venit la timp,

Mîncăm înghețată rece

Să sărbătorim.

Nicoleta Dimitriu „Școală-Grădiniță” nr. 152, cl. a IV „L”