Laboratorul de înaltă tensiune

O provocare adevărată în spirit științific este cartea  scrisă de  SienceBob Pflugfolter și  Steve Mokensmith Laboratorul de înaltă tensiune, o carte  atât din  lumea poveștilor științifice, cât și celei educative.

Astăzi, 13 noiembrie, la bibliotecă a avut loc o discuție/dezbatere pe marginea acestei cărți. Copiii antrenați în discuție au fost de-a dreptul entuziasmați de povestea care este atât comică, cât și o poveste despre inventivitate și invenții cu adevărat trăsnite. Copiii au povestit cu lux de amănunte despre aventurile și invențiile celor doi frați, eroii principali din roman, dar și despre misterul și întâmplările haioase din timpul aflării lor la unchiul lor ciudat.  Ei au evidențiat și invențiile trăsnite, cum ar fi soneria cu senzor de greutate, mașina de tuns iarbă și alte experimente pe care le făcea unchiul lor – un om de știință în domeniul fizicii. La fel de mult i-a impresionat curajul eroilor romanului, care au salvat fata răpită, fiind un exemplu demn de urmat. În final, copiii au mărturisit că și-ar dori o continuare a acestui roman cu noi aventuri pline de invenții impresionante.

Realizat: L. Canţîr

Știința este hrana sufletului

 

Știința este o neîntreruptă căutare a adevărului, o luptă permanentă pentru a afla cum funcționează Universul, căutare ce merge  înapoi până la primele civilizații. Antrenată de curiozitatea umană, știinta s-a bazat pe raționament, observație și experiment. Deoarece suntem în săptămâna Horei Științei, „Biblioteca Ștefan cel Mare” vă dezvăluie câteva secrete ale științei.

Vă urăm lectură plăcută!

 

Ardley, Neil. 101 mari experimente științifice / Neil Ardley; trad.: Aloma Ciomâzgă-Mărgărit. – București. – Litera, 2016. –  120 p.

Cartea ne oferă 101 de experimente palpitante, explicate pas cu pas, sigure și ușor de pus  în practică acasă. Lucrarea ne avertizează că un om de știință pentru a fi în siguranță trebuie să urmeze cu atenție toți pașii  fiecărui experiment. Trebuie să fim atenți la obiectele mari sau fierbinți, la sticle, foarfecă, cuțit, chibrituri, lumănări și baterii. Să nu mirosim obiectele, să nu băgăm în urechi sau în gură și să nu închidem ochii dacă așa cer instrucțiunile din carte. Să nu folosim în joacă întrerupătoarele electrice, prize, puncte de conectare sau aparate electrice. Să facem curat după fiecare experiment. Ceea ce ne rămâne după îndemnul autorului să trecem la treabă și să folosim aceste proiecte fascinante pentru a da viață universului științei.

 

Marea enciclopedie a cunoașterii : Vol. 2 : Știință și progres / trad.: Graal Soft – Integrated Translation Services. – București : Litera International, 2009. – 198 p.

Lucrarea face parte din seria  „Marea Enciclopedie a Cunoașterii” care  conține 6 volume generaliste care ne readuc în prim plan – știinta și tehnologia, economia  si religia,  arta și literatura – de la apariția lor până în ziua de astăzi, într-o manieră aerisită și recomfortantă, într-o formă ușor de parcurs. În acest volum citim despre oroginea vieții, despre substanțele chimice și principiile fizicii.

 

Marea carte despre experimente / De Agostini; trad.: Teodor Julea. – București : Litera Internațional, 2006. – 263 p.

Această carte ne ajută să facem noi descoperiri, cu ajutorul numeroaselor experimente descrise. Cititorul se poate convinge că știința poate fi distractivă și captivantă. Aceste experimente, simplu de realizat, îi vor împărtăși secretele mișcării și ale echilibrului corpurilor, apei și luminii, magnetismului și electricității. Singur, sau împreună cu prietenii,  se poate distra și produce efecte spectaculoase, unele chiar magice! Jucându-se va înțelege cum funcționează legile fundamentale ale naturii. Astfel, pagină după pagină, experiment după experiment, v-a pătrunde în universul fabulos al științei.

 

Sole, Joan. 365 de întrebări și răspunsuri pentru a înțelege lumea / Joan Sole; trad.: Anca Coman. – București: Corint Junior, 2014. – 365 p.

Această carte încearcă să cuprindă aceste chestiuni fundamentale care afectează și interesează pe toată lumea. Întrebările și răspunsurile prin care sunt tratate toate aceste chestiuni sunt împărțite pe categorii tematice. Cele mai ciudate întrebări… și cele mai fascinante răspunsuri. Dacă universul se extinde, ce există dincolo de el? De ce plângem când tăiem ceapa? Cum ne vin ideile? Poate fi pacălit un detector de minciuni? Pregătește-te să înîelegi mai bine lumea care te înconjoară cu ajutorul a 365 de întrebări însoțite de răspunsuri pe cît de instructive, pe atât de surprinzătoare. Așadar, 365 de întrebări pentru toate gusturile, dar mai ales pe gustul copiilor, care sunt interesați, așa cum spuneam, de chestiile inedite, pun întrebări incomode, dar și unele simple, la care nu        suntem mereu pregătiți să răspundem pe înțelesul lor.

 

Științe. Universul. – S.l. : Prut, 2011. – 64 p.

Enciclopedia ilustrată a copiilor în 10 volume cuprinde toate domeniile cunoașterii : științe ale naturii, științe exacte, istoria și geografia lumii. Este ideală pentru utilizare atât acasă, cât și la școală. Subiectele, ordonate tematic, sunt explicate într-un limbaj accsebil, fiind însoțite de ilustrații superbe și legende. Volumele includ un glosar sau o scurtă cronologie a evenimentelor și un indice de materii.  Volumul Stiinte. Universul conține peste 175 de ilustrații și informații din domeniile chimiei, fizicii și astronomiei. 

 

Ward, Brian. Distrează-te și învață cu prima ta enciclopedie științifică / Brian Ward. – București. : Prut, 2011. – 96 p.

Distrează-te și învață cu prima ta enciclopedie este o serie de cărți care ajută cititorul să pătrundă în minunata lume a cunoștiințelor. Fiecare pagină conține informații utile, date fascinante și ilustrații color atrăgătoare. Subiectele sunt aranjate în ordine alfabetică, ceea ce face ca infor mația să poată fi găsită ușor și rapid. Distrează-te și învață cu prima ta enciclopedie este cartea de referință pentru copii. Fiecare subiect este explicat într-un limbaj accesibil, fiind însoțit de jocuri, curiozități și activități amuzante. Aici copiii găsesc subiecte aranjate în ordine alfabetică, ilustrații însoțite de legende, subiecte noi pe fiecare pagină, casete cu date, curiozități, explicații ale cuvintelor, activități și jocuri, indice de materii.

                                                                                                                                                                                                                                                                                        Realizat de Doina Spătaru

Ce este știința?

Vineri, 17 noiembrie, elevii claselor a IV-a de la Liceul Teoretic „Elena Alistar”, au avut posibilitatea sa participe la lecția informativa ” Ce este știința”. Inițial elevii au participat la partea lecției care s-a referit la verificarea cunoștințelor acestora vis-a-vis de tematica  propusa. Participarea copiilor a fost activă și răspunsurile elevilor au fost pe măsura așteptărilor. Majoritatea elevilor au demonstrat cunoștințe vaste despre știință. Urmare a discuției, a fost informația propusă de bibliotecar, care în linii generale a elucidat etapele dezvoltării științei concomitent cu dezvoltarea omenirii.  Din toate domeniile științei s-a atras atenția asupra arheologiei. S-a vorbit că arheologia  este studiul activităților umane în trecut și se aplică prin recuperarea și analiza culturii materiale și datelor de mediu pe care le-au lăsat în urmă, care includ artefacte, arhitectura și peisajele culturale. Cuprinde studiile arheologiei asupra preistoriei și istoriei; de la dezvoltarea primelor instrumente de piatră din Africa de Est în urmă cu 4 milioane de ani până în ultimii zeci de ani. Bibliotecara a axat atenția copiilor pe cele șapte minuni ale lumii antice. S-au demonstrat imagini filmate cu comentarea acestora.În scopul ridicării interesului copiilor la faptele expuse, au fost demonstrate un număr mare de enciclopedii din fondul bibliotecii, ulterior, elevii au fost îndemnați să utilizeze în procesul instructiv aceste cărți.

Această prezentare necesită JavaScript.

Știința – generator al progresului umanității

 

 

Știința este un ansablu de cunoștințe sistematizate despre Univers, ansamblu al fenomenelor firești proprii materiei existente în spațiu și timp și descoperite de cugetul uman. Știința e o formă de creativitate socială a activității umane. Știința este un fenomen al culturii mondiale, cuplat cu mersul dezvoltării istorice a ei. Știința e rațiunea  supremă a omenirii. Știința a devenit în prezent protectorul fondului genetic al civilizației, factorul decisiv de dezvoltare a culturii, sănătății morale a societății. Nucleul de bază al cunoașterii științifice aparține științei fundamentale. Știința fundamentală nu produce marfă, însă asigură resursele intelectuale, care ulterior activează în sfera tehnică, economică și socială.

 

Wolke, Robert L. 109 răspunsuri științifice la întrebări cotidiene : ce nu știa Einstein … / Rober L. Wolke; trad.: Lucia Dos. – Iași : Polirom, 2011. – 273 p.

Această carte ne răspunde la următoarele întrebări : Cum se fabrică săpunul? De ce sarea împrăștiată pe stradă topește gheața? Efectul de seră este diferit de încălzirea globală?  De ce cerul este albastru? Cum sunt create culorile artificiale? Cum putem afla câtă energie ne oferă un anumit aliment? Mulți dintre noi îți pun zilnic asemenea întrebări. Această carte oferă iubitorilor genului „știați că” explicații ale „misterelor” din viața de zi cu zi, dintre care nu puține contrazic opiniile noastre curente. Răspunsurile sînt adesea însoțite de mici experimente amuzante, cu ajutorul cărora vom afla mai multe despre lumea fascinantă în care trăim. 

Ochoa, George. Ghidul cronologic al științei / George Ochoa, Melinda Corey. – București : Editura All Educational, 2000. – 444 p.

Concepută ca un ghid concis și complet al evoluției științei și tehnologiei, începând cu descoperirea focului și până în era informaticii, cartea este o micro-enciclopedie exhaustivă a tuturor disciplinelor științifice majore: biologie, chimie, fizică, științe naturale, matematică, inginerie, medicină, agricultură, economie, lingvistică și informatică.

Lucrarea menționează în ordine cronologică, începând cu anul 2500 i. H., principalele invenții, experimente eșuate, dispute științifice, insistând asupra rolului jucat de acestea în soarta umanității. De milioane de ani povestea continua să se scrie, urmând un ciclu evolutiv universal și dezvăluind o istorie plină de meandre și sinuozități. Un spațiu amplu este rezervat perioadei cuprinse între secolele XVI și XVII, când savanți precum Copernic, Galileo Galilei și Francis Bacon au marcat o revoluție radicală în abordarea științifică. Dar lucrarea zăbovește și asupra altor secvențe semnificative ale istoriei progresului omenirii: răspândirea popoarelor din Africa, folosirea uneltelor primitive, domesticirea animalelor, fabricarea hârtiei, mătăsii și a prafului de pușcă, descoperirea pentru prima dată, de către chinezi, a astrului ce avea să primească numele de Cometa Halley, elaborarea, de către indieni, a unui sistem numeric ce a fost preluat de arabi și mai apoi s-a răspândit în Europa.

Scrisă într-un stil agreabil, cartea dezvăluie o panoramă accesibilă a evoluției omenirii din cele mai vechi timpuri și până în prezent.

Farndon, John. 50 de idei geniale care au schimbat omenirea / John Farndon; trad.: Graal Soft – București : Litera Internațional, 2012. – 304 p.

50 de idei geniale este o fascinantă călătorie de descoperire a celor mai importante idei pe care le-au avut vreodată oamenii. John Farndon a apelat la o serie de experți, care au căzut de acord în privința unei liste cu 50 de idei, de la cele elementare, cum ar fi roata, până la cele mai pretențioase, cum ar fi teoria cuantelor. După ce lista a fost finalizată, autorul a configurat un site și i-a invitat pe vizitatori să voteze ideea pe care o considerau ei cea mai importantă. În fruntea listei s-a situat internetul. Dar este el oare mai important decât democrația sau decât abolirea sclaviei? Ce s-ar fi ales de umanitate fără foc, vaccinuri, agricultură sau canalizare? Fără roată, civilizația modernă ar fi practic imposibilă, dar și capitalismul și căsătoria ne-au schimbat radical modul de viață. Fiecare dintre aceste idei este importantă și a avut un impact uriaș asupra omenirii.

Scopul cărții nu este să ne ofere răspunsuri, ci să ne provoace curiozitatea și să ne facă să medităm la ceea ce contează cu adevărat – care sunt ideile de care avem nevoie și care sunt cele de care ne putem lipsi. Trecerea în revistă a celor 50 de idei geniale mai are un scop, cel de a glorifica ingeniozitatea, bogăția de idei strălucite pe care le-au avut oamenii de-a lungul secolelor.

Enciclopedia marilor descoperiri, invenții, teorii și sisteme din istoria, știința și cultura românească, de-a lungul timpului … Vol. I – II. – Bucucrești : Editura Geneze, 2004. – 814 p.

Este, de-acum, o realitate strigentă că secolul XX, în mod special, ultima parte a acestuia, a ridicat noi probleme în planul cunoașterii, al științei, față de tot ce a fost de-a lungul timpului, pornind de la antichitatea greacă. Mai mult, acum la hotarul dintre milenii, apar o serie de descoperiri, de-a dreptul fantastice, la care participă și oameni de știință români. Aceste secțiuni cuprind două volume, ca rod și valorificare a temei de cercetare privind locul și rolul pe care îl ocupă cele mai de seamă descoperiri, invenții, teorii, ipoteze și modele, din știința și cultura românească, în structura spiritualității universale. Este o încercare temerară, un adevărat alpinism enciclopedic multidisciplinar, pentru a urca la cele mai înalte cote ale Everestului spiritualității românești, de unde se văd timpurile și spațiile casei noastre planetare.

Marea enciclopedie a cunoașterii : știință și progres. Vol. II / trad; Graal Soft. – București : Litera Internațional, 2009. (În 6 volume). – 111 p.

Al doilea volum al seriei Marea enciclopedie a cunoașterii prezintă evoluția cercetării în domeniile biologiei, chimiei, fizicii și tehnologiei. Omenirea a fost dintotdeauna nerăbdătoare să descifreze tainele spectaculoase ale naturii, structura și transformările materiei, dar și relația fundamentală cauză-efect a fenomenelor naturale. 

Publicat de Doina Spătaru

Șef  – Oficiu

 

Conceperea unei cărți

În săptămâna științei cititorii mai mici au aflat despre  apariția primelor cărți și desigur,despre conceperea și producerea cărților în timpurile noastre. Ei au aflat care au fost primele mărturii despre existența cărților. China este țara unde au fost găsite primele  plăcuțe de lemn gravate, apoi legate cu niște curele din piele. Tot chinezii au inventat mai apoi hârtia. În Egiptul Antic prin anii 2500 î. C. au fost descoperite texte scrise pe ”papirus”, iar grecii și romanii își gravau textele pe lemn sau pe scoarță de copac.

Secole de-a rândul, cărțile erau copiate de mână, una câte una. Primii pași în tipografie tot chinezii au fost. Inventarea tiparului a făcut posibilă reproducerea cărților în multe exemplare pentru a fi citite de mii de oameni. Există o foarte mare varietate de cărți: romane, enciclopedii, dicționare, dar indiferent de subiect, la originea unei cărți întotdeauna se află un autor care vrea să povestească sau să transmită informații cititorilor. Intermediar între autor și cititor se află editorul, cel care verifică textul atât din punct de vedere al calității cât și al informațiilor. Cei care aduc cărțile în viața noastră cu un conținut bun și aspect plăcut trebuie să străbată multe etape până a ajunge în biblioteci și utilizate de cititori.

Academicianul Serafim Andrieș la 75 de ani.

Serafim ANDRIEȘ Doctor habilitat în ştiinţe agricole (1992). Membru corespondent al A.Ş M., 2000.

Născut la 6.11.1942 în Caşunca, Floreşti. în 1965 a absolvit Universitatea de Stat din Chişinău. A activat în calitate de pedolog în cadrul Laboratorului agrochimic zonal, 1964-1965; şi-a făcut doctorantura în cadrul Institutului de Pedologie şi Agrochimie „Nicolae Dimo” (1965-1969). După doctorantură a exercitat mai multe funcţii în ierarhia de formare a unui savant de performanţă: laborant superior, colaborator ştiinţific inferior al secţiei agrochimie, colaborator ştiinţific superior al secţiei implementare şi informaţie. În anii 1976-1983 a lucrat în calitate de colaborator ştiinţific superior în laboratorul de modelare şi programare al Filialei Chişinău a Institutului Unional pentru Deservire Agrochimică.

Din anul 1983 savantul şi-a legat întreaga activitate ştiinţifică de Institutul de Pedologie şi Agrochimie „Nicolae Dimo”: şef al secţiei agrochimie, director adjunct pentru problemele de  ştiintă (1990-1995) şi director al Institutului (din 1995).

A elaborat: concepţia de formare a regimurilor nutritive optime pentru obţinerea recoltelor planificate. În baza generalizării rezultatelor experienţelor de câmp şi de laborator, a determinat legităţile acţiunii îngrăşămintelor cu azot, fosfor şi potasiu asupra modificării regimurilor nutritive ale solurilor şi productivităţii plantelor de cultură; parametrii optimi ai indicilor agrochimici pentru formarea recoltelor scontate de înaltă calitate şi consumul de fertilizanţi pentru obţinerea lor; parametrii optimi ai indicilor agrochimici şi diagnosticării complexe sol-plante a nutriţiei minerale a culturilor de câmp pentru obţinerea recoltelor înalte, precum şi normativele de aplicare a fertilizanţi lor.

Împreună cu colegii a elaborat „Programul naţional complex de sporire a fertilităţii solului pentru anii 2001-2020”. A iniţiat şi a participat la întocmirea „Programului complex de valorificare a terenurilor degradate şi sporirea fertilităţii solurilor”.

Rezultatele cercetărilor s-au concretizat în cele de peste 300 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 8 monografii, 7 buletine ecopedologice, 20 de recomandări şi instrucţiuni metodice, care au fost publicate în ţară şi peste hotare – Rusia, Ucraina, Franţa, România, SUA.

Activitatea ştiinţifică a savantului este îmbinată armonios cu cea didactică şi de instruire a specialiştilor din agricultură.

Distincţii: Laureat al Premiului de Stat, Om Emerit, Membru de Onoare al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” (2006), Membru al Academiei Internaţionale de Ştiinţe Ecologice şi Securitate a Vieţii, cu sediul la Sankt-Petersburg(I997); Conferirea Ordinului „Gloria Muncii” (2012).

Activitatea fructuoasă în cercetare, performanțele manageriale, erudiția vastă în domeniul agriculturii și biologiei, în cel al tehnologiilor de irigare, sistemelor de protecție a plantelor sunt meritele indiscutabile ale domniei sale  care au contribuit la dezvoltarea RM. Activitatea sa științifică în scopul elucidării mai profunde a proceselor fiziologice, fazelor critice de aplicate cu succes în asigurarea obținerii unor recolte scontate în diferite condiții pedoclimaterice și de producere, la fel  și în diminuarea consecințelor provocate de condițiile nefavorabile, permiterea efectuării controlului asupra dirijării proceselor de formare a productivității plantelor și calității producției. Spiritul inventiv, perseverența, cunoștințele profunde în diferite domenii l-au direcționat pe o cale mult mai originală de rezolvare a problemelor ce țin de sporirea recoltelor și competitivitatea producției agricole. Realizând  multiple și complexe cercetări a obținut rezultate valoroase.

La mulți ani, dnule Serafim Andrieș!

Vă dorim multă, multă sănătate, viata lunga,  alaturi de cei dragi, mult noroc, succese in toate deciziile pe care le veți lua și fie ca Dumnezeu sa-vă lumineze calea spre tot ce este cel mai bun!                                                                                   Lilia Canțîr, bibliotecar