Vindecare prin artă

Biblioteca „Ștefan cel Mare” și-a completat fondul de carte cu o serie de lucrări din domeniul culturii. Arta, în general, poate să răspundă, în felul său, la întrebările existențiale. Prin artă poți descoperi multe lucruri profunde a creativității umane, a tot ce e frumos. Nu în zadar se spune că „frumosul va schimba lumea”.

1. Bâzgu, Eugen. Arhitectura tradițională – memorie identitară / Eugen Bâzgu; Muzeul Naț. de Etnografie și Istorie Naturală, Societatea de Etnologie din Rep. Moldova. – Chișinău: S.n., 2018. – 548 p.  ISBN978-9975-146-01-2. 
2.  Bienala Internațională de Artă Decorativă/ Min. Educației, Culturii și Cercetării al Rep. Moldova, Uniunea Artiștilor Plastici din Rep. Moldova; coord.: Valeriu Vânagă. – Chișinău: Bons Offices, 2018. – 100 p.    ISBN 978-9975-87-441-0.
3. Buzilă, Varvara. Arta tradițională din Republica Moldova=Traditional art from Republic of Moldova / Varvara Buzilă; desing: Vitalie Coroban. – Chișinău: Cartier, 2018. – 272 p.     ISBN 978-9975-79-947-8.
4. Eugeniu Ureche: teatrul nu se termină niciodată: catalog. – Chișinău: Cartier, 2018. – 80 p. ISBN 978-9975-86-322-3. 
5. Murakami, Haruki. Pur şi simplu despre muzică/ Haruki Murakami: trad.: Mihaela Albulescu. – Iaşi, Polirom, 2018. – 82 p.
   ISBN 978-973-46-7553-1
6. Popuşoi, Liliana. O legendă: Teatrul,,Luceafărul”/ Liliana Popuşoi: Chişinău, ARC, 2018. – 223 p. ISBN  978-9975-0-0227-1
7.   Potâng, Tatiana. Personajul cu povestea sa /  Tatiana Potâng; cop.: Sergiu Stanciu. – Chișinău: Univers Educațional, 2018. – 128 p.   ISBN 978-9975-3192-1-8.
8.   Prepelița, Corneliu. Patrimoniul cultural ecleziastic / Corneliu Prepelița,. – Chișinău: Lexon-Prim, 2018. – 224 p. ISBN 978-9975-139-70-0.
9.  Roibu, Nicolae. Oglinzile memoriei / Nicolae Roibu; coop.: Svetlana Cersac. – Chișinău: S.n., 2018. – 416 p. ISBN 978-9975-144-93-3
10. Ronald, Susan. Hoţul de artă al lui Hitler/ Susan Ronald; trad.: Ioana Bârzeanu-Bucureşti : Meteor Publishing, 2018. – 431 p.
    ISBN 978-606-910-079-0
11. Slivca, Tatiana. Mihai Ciobani: cântecele de acasă mă poartă prin lume / Tatiana Slivca; coop.: Sergiu Stanciu. – Chișinău: Prut Internațional, 2018. – 312p. ISBN 978-9975-54-398-9.
12.    Suraia, Vrancea: tradiții, patrimoniu, identitate/ coord.: Ioana-Ruxandra Frunteală; Suraia, Vrancea: Brumar, 2012. – 189 p.
    ISBN 978-973-602-760-4
13. Turea, Larisa. ABCDoga, un destin în Do Major /  Larisa  Turea; coop.: Sergiu Stanciu. – Chișinău: Prut Internațional, 2017. – 272 p.    ISBN 978-9975-54-402-3.

Realizat: Lilia Canțîr

Actorii – dovezi vii ale faptului că sufletul există

Anual, la data de 27 decembrie, în Republica Moldova este marcată Ziua Națională a Actorului. Aceşti reprezentanți de seamă ai artei naționale, de o valoare inestimabilă, îşi dedică viaţa unor roluri, pentru a bucura sufletele spectatorilor.

Cu acest prilej, Biblioteca Ștefan cel Mare a elaborat o expoziție virtuală în semn de respect și de prețuire pe acești oameni de artă care ne bucură sufletele și inima!

Hașu – Ghimpu, Dina. Teatrul „Eugene Ionesco” : istoria unei disidențe / Dina Hașcu – Ghimpu. – Chișinău : S.n., 2016. – 416 p.

Cartea de față este o cronică a unui fenomen artistic, care a înnoit radical un domeniu important al culturii din Moldova după 1991. Este o carte despre teatrul „Eugene Ionesco”. Despre istoria sa, despre oamenii care există și care au fost. Între coperțile acestui volum sunt adunate un număr impresionat de cronici, articole și interviuri. Autoarea relevă virtuțile trupei chișinăuiene, îi dimensionează demersul inovator, în contextul cultural, social și politic. Această carte este indispensabilă pentru toți cei care vor dori să cunoască, din surse directe și credibile, ceea ce numim „înniorea teatrului basarabean” în epoca independenței.

O cronică a Teatrului Național Mihai Eminescu din Chișinău, 1918 – 1930 / ed. îngrijită de Petru Hadârcă. – Chișinău : Cartier, 2016. – 512 p.

„Teatrul Național din Chișinau este opera de cultură realizată în urma actului Unirii de la 1918. În virtutea unor circumstanțe istorice cunoscute (înfrângerea Germaniei, prăbușirea imperiului Austro-ungar, săvârșirea revoluției bolșevice din Rusia), Chișinăul a avut șansa de a fi reconectat unui spațiu românesc, în plină efervescență, al mișcărilor cultural-artistice animate de ideea coeziunii naționale și a sincronizării cu tendințele europene de modernizare. La inițiativa unui grup de intelectuali și oameni politici ai timpului (N. Alecsandri, Z. Arbore, S. Nița, I. Inculeț, Pan Halippa, St. Ciobanu), susținuți de elanul și acțiunile unor actori, regizori, pictori și scriitori notorii (C. Mărculescu, Gh. Dimitriu-Mițu, O. Goga, V. Eftimiu), în Basarabia, la 1921, s-a înființat primul Teatru Național românesc, care, mai bine de un deceniu, s-a edificat într-o instituție de cultură cu o prezență scenică remarcabilă. În intenția de a aduna materiale pentru un muzeu al Teatrului Național la Chișinău, am ajuns la Arhivele Naționale ale României, în fondurile cărora știam că se păstrează mai multe documente care confirmă și ilustrează eforturile de creare și menținere a unei scene românești de anvergură.”

Сoroliov, Elfrida. Regizor. Actor. Spectacol : Anii 1930 – 2010 : Creația scenică a Teatrului Național „Mihai Eminescu”, Teatrului Național Satiricus „Ion Luca Caragiale”, Teatrului „Eugene Ionesco”, Teatrului de Revistă „Ginta Latină” / Elfrida Coroliov; trad.: Pavel Pelin. – Chișinău : UNITEM, 2016. – 272 p.

Monografia este dedicată creației regizorilor care au determinat, la diferite etape, dezvoltarea teatrelor din Chișinău. Entități artistice care se deosebesc esențial – Teatrul Național „M. Eminescu”,  Teatrul Național „Satiricus I.L.Caragiale”, Teatrul „E.Ionesco”, Teatrul de Revistă „Ginta Latină” – , analizate în lumina principiilor regizorale ale unor directori de scenă precum D. Bondarenko, V. Gherlac, V. Cupcea, A. Aronețkaia, V. Apostol, S.I.Șcurea, A. Băleanu, I.Todorov, A.Vasilache, A.Grecu, P. Vutcărău, M. Fusu, V. Madan, P. Hadârcă, A. Kozub, V. Drucec, S. Fusu, T. Țărnă, V. Jacotă, A. Burlacu reflectă natura polivalentă a proceselor socioculturale care au loc în Republica Moldova pe parcursul a 8 decenii (anii 1930 – 2010).  

Pelin, Pavel. Lupta cu urâtu: Viața artiștilor basarabeni / Pavel Pelin. – Chișinău : S.n., 2015. – 400 p.

 Cartea  “Lupta cu urâtul” urmărește scopul unei descrieri panoramice a parcursului istoric al artei teatrale din Republica Moldova, începând cu anii 1960, cunoscuți în URSS prin efectele dezavuării stalinismului și gradul sporit de liberalizare a vieții. În consens cu abordarea complexă a subiectelor, s-a încercat să fie orientat cursul cercetării fără a nesocoti raporturile instituțiilor de cultură cu statul, economia, politica, legislația, publicul spectator. Totodată, autorul mărturisește că s-a străduit să facă cât mai clară condiția umană și profesională a artiștilor, în efortul lor de a se elibera de subordonări inutile, păstrându-și vocația creației libere. Pe acest drum, autorul menționează în continuare că a fost atent să nu fie afectată vocea internă a culiselor, respectând aura distinctă și paradoxală a acestor ,,îngeri ai tenebrelor”, cum îi supranumește pe actori Pierre Brisson.

 

În vâltoarea creației. Ediție îngrijită de Maria Mâțu / pict. Iaroslav Oliinîc. Chișinău : Cartea Moldovei, 2004. – 316 p.

Veniamin Apostol s-a aflat mereu în vâltoarea creaţiei, care ba îl ridica pe culmile sublimului, ba îl arunca în abisul disperării, al tristeţii şi al singurătăţii totale. Dar nici cea mai neagră tăcere nu i-a putut nicicând atinge sufletul neîntinat, n-a reuşit să-i devoreze credinţa neclintită, în muncă, frenezia debordantă, optimismul încântător, generotatea curată în faţa momentului de creaţie… A învins cu demnitate vicisitudinile sorţii, slujindu-şi cu devotament vocaţia. Ca artist, a trăit intens prin universul uman al personajelor bine reliefate, care bântuie şi astăzi aidoma unor fantome prin colţurile misterioase ale teatrelor noastre, personaje închise ermetic în cutiile metalice sau plastice ale filmotecilor sau videotecilor, solicitându-şi dreptul imperios la viaţă.

Nicolae Darie, actorul şi omul. Îndemn la înălţare prin cuvânt / Rodica Solovei. – Chişinău: Epigraf, 2011. – 240 p.

Cartea este un elogiu adus atât maestrului Nicolae  Darie, actor, profesor cât şi măriei sale Cuvântul. Un actor vine pe scenă pentru a rosti Cuvântul, care aduce bucurie, vindecă, întristează, naşte semne de întrebare sau creează. Cuvântul care îndeamnă la înălţare … cam în aşa fel se exteriorizează N. Darie, care şi-a ţinut gândurile ascunse multă vreme. Cartea pe care dorim să o aducem la cunoştinţa D-stră  este rezultatul unui proiect, realizat de către autorul Rodica Solovei, doctor în istorie, apărută la Chişinău în 2011. Volumul urmăreşte traseul biografic al maestrului Nicolae Darie, parcurge filă cu filă itinerarul vieţii dumisale, scoate la evidenţă firea sensibilă, receptivă îndrăgostită de frumos, calea de formare şi de desăvârşire profesională a artistului. 

Ungureanu, Larisa. Tot aici mă-ntorc: cronici de teatru, articole, studii / Larisa Ungureanu. – Chișinău : Lumina, 2011. – 160 p.

 Cartea se înscrie perfect în lista bibliografică la tema evoluţiei teatrului la noi în Moldova şi rolul pe care îl ocupă acesta în dezvoltarea culturii naţionale, poziţionându-se alături de alte studii monografice ale unor profesionişti de talia lui Ion Ungureanu, Grigore Rusu, Veniamin Apostol, Petre Baracci, Ninela Caranfil. În foaia de titlu a cărţii scrie: după căderea cortinii, rămâne doar …uneori nişte fraze sporadice, notate într-un carnet sau pe un program de teatru, alteori un text închegat, publicat în paginile unui ziar sau ale unei reviste… Acesta şi este impactul pozitiv al cărţii, unul de păstrare şi de reconstituirie a valorilor artistice teatrale prin cuvântul scris. Cartea are continuitate prin faptul că este predecesorul studiilor artei teatrale concepute în RSSM în anii de după război, adică aa. 50-60. În acest context aş vrea să menţionez că poporul nostru are o pasiune faţă de teatru, cultivată prin tradiţie. Conţinutul lucrării „Tot aici mă-ntorc. Cronici de teatru” este conceput din patru compartimente, care reflectă perioadele de devenire a teatrului naţional, începând cu „dezgheţul hruşciovist”, primele premiere, apoi teatrul de azi, schimbul de experienţe cu alte mari teatre din diferite ţări şi cu portretele marilor actori, nume notorii, care au avut o prestaţie deosebită în arta teatrală. Cartea înmănunchează o selecţie de articole, studii şi cronici de teatru, scrise şi publicate de d. Ungureanu de-a lungul anilor, materiale care accentuează importanţa şi actualitatea temei.

Ungureanu, Larisa. Portrete în timp : oameni de teatru și film  / Larisa Ungureanu. – Chișinău : Lumina, 2012. – 104 p.

Cartea conține douăzeci de portrete de creație ale oamenilor de teatru și film din Republica Moldova și de peste hotare. În prima parte a lucrării sunt incluși: Dumitru Caraciobanu, Ecaterina Malcoci, Mihai Volontir, Viorica Chircă, Filip Dascăl, Tatiana Băcescu, Nina Jucov, Nelly Cozaru, Angela Cărăuș, Arcadie Răcilă. Partea a doua cuprinde portrete de cineaști: actrița de film Maria Sagaidac și regizorii Emil Loteanu, Anatol Codru, Vasile Brescanu, Alecu Deleu, Octavian Grigoriu.

Partea a treia este un fel de „sinteză tematică” și înglobează portretele a patru personalități străine: dramaturgul Eugene Ionesco, actorii Alain Delon, Catherine Deneuve și Michele Placido.

La final sunt incluse date biografice referitoare la toate personalitățile incluse în carte.

Publicat de Doina Spătaru

Atelierul de croşetare manuală „Albinuţa”

Luni, 31 octombrie albinuţele de la Cercul de croşetare, şi-au  propus să finisesze  lucrările neterminate, căci s-au adunat cam multişoare. Astfel, s-a lucrat asupra jucăriilor şi accesoriile unui iepuraş. Fetele au realizat un iepuraş frumos şi amuzant, iar accesoriile au fost făcute foarte colorate, dacă ne referim la îmbrăcăminte şi picioruşe, unde s-a lurat mult şi intens, inclusiv ieri pentru a avea lucrarea mult dorită şi creativă. Acest iepuraş dă o notă de entuziasm şi ingeniozitate. Orice iese dim mâna unui meşter este o operă de artă.